România Pitorească, 1977 (nr. 1-12)

1977-01-01 / nr. 1

abonament este de 9 lei pe trei pe sase luni şi 36 iei pe un an POP SIMION redactor sef TOMA GEORGE MAIORESCU redactor sef adjunct CORNEL BOZBICI secretar responsabil de redacţie REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE MINISTERUL TURISMULUI IN ROMANIA. IN ROUMANIA M BUMXNMN­B PVMtd­H*« EDITH ALE REVISTEI ÎN LIMBILE ENGLEZĂ, FRANCEZĂ, GERMANĂ, RUSA Redacţia, Cod 70033 Bucureşti Bd. Republicii 4, Sector 4, tel. 15.84.58 «Cititorii din străinătate se pot abona prin ALEXIM — serviciul export-import presă — Calea Griviţei nr. 64—66, P.O.R 2001 telex 011226 — Bucureşti»,­omama ALMANAHUL TURISTIC Evenimentul de inimă şi dru­meţie aşteptat de toată sufla­rea românească, editat de revista «România pitorească» La chioşcurile de difuzare a presei vă aşteaptă ALMANAHUL TURISTIC 1977 vacanţelor­­ră. Vii nor- I ■■ ■■■■■.... I ■ I ......... •Mereu mai sus! Tehnicile de construc­ţie au înregistrat de la începutul secolului o adevărata revoluţie graţie întrebuin­ţării betonului armat, celui precomprimat şi oţelului. După progresele realizate in construcţia ascensoarelor, clădirile au putut să fie ridicate la înălţimi ameţi­toare, dacă in 1898 se atingeau 184 de metri (turnul Singer din New York), în 1931 se ajungea la 381 metri (Empire State Building, tot din New York), ca în 1970 recordul să atingă 442 metri (imo­bilul Sears din Chicago). • Cancerul intestinului gros — al doilea ca frecvență și mortalitate după cel de plămîni la bărbaţi şi de sini la femei — pare să se datoreze unor obişnuinţe alimentare. Ame­ricanii au consacrat mai bine de 60 de milioane de dolari pentru cercetarea acestui cancer, mai ales verificării fai­moasei teze a lui Burkitt, după care ridicarea consumului de carne grasă şi diminuarea celui de cereale, provocînd încetinirea tranzitului intestinal, favori­zează acest cancer. • Societatea Naţio­nală a Căilor Ferate Belgiene a întreprins o acţiune interesantă: de la 3 aprilie la 1 noiembrie 1976 a pus la dispoziţia amatorilor, în 16 gări, biciclete pentru scurte excursii. • «Pădurea — o pre­ţioasă avuţie naţională. Să o apărăm şi să o îngrijim». Sub acest generic are loc în judeţul Suceava cea mai amplă acţiune de ocrotire, valorificare superioară şi reîmpădurire a fondului forestier din această parte a ţârii, in actualul cincinal vor fi împădurite 12 000 ha (2 800 ha în 1976), un loc principal ocupîndu-l zonele preorăşeneşti şi cele din apropierea obiec­tivelor turistice de interes naţional. • Centrul de închiriat echipament şi mate­riale sportive de la Stadionul Republicii (str. Puţul cu apă rece), deschis zilnic (cu excepţia duminicilor) între orele 10—13 şi 16 20 pune la dispoziţia montom­arzilor şi amatorilor de schi întregul echipament necesar pe timp de iarnă: schiuri, bocanci, hanorace, ruc­sacuri etc. • Federaţia Română de Tu­­rism-Alpinism a organizat, la hotelul Va­lea cu Peşti (M. Vîlcan),a patra întîlnire anuală a speologilor amatori din România. Au participa­t 180 de speologi de la 23 de cercuri. Lucrările Speo-Sport-ului 1976 s-au bucurat de patronajul şi asistenţa Consiliului Popular al M­unicipiului Petro­şani. Speologii amatori au susţinut co­municări in care au prezentat descope­ririle lor din ultimul an: circa 400 de peşteri şi avene. A fost organizată o expoziţie de fotografii care a cuprins 160 de imagini alb-negru. S-au proiectat 3 500 diapozitive color. Au fost vizitate şi explorate peşteri şi avene din zona carstică a Munţilor Retezat, ocazie cu care au fost prezentate şi experimentate diverse tehnici moderne de explorare; constatîndu-se că activitatea de explo­rare a cercurilor de speologie este deo­sebit de bine organizată şi că rezultatele ei sunt foarte interesante, F.R.T.A a hotărît înfiinţarea Comisiei de Speologie. S-au acordat premii şi diplome. Trofeul F.R.T.A a revenit Cercului Z din Oradea, iar Premiul F.R.T.A Cercului «Emil Ra­­coviţă» din Bucureşti. • Despre nişte «zgîrie-nori» mai puţin obişnuit­ ne po­vesteşte un statornic colaborator al nos­tru, N­ie Dobrescu din Cîmpulung Muscel. In pădurea de pe dealul Bilceştiului (comuna Valea Mare — Pravăţ, jud. Argeş) furnicile şi-au construit pînă acum o duzină de muşuroaie-gigant (5—6 metri diametru, aproape 7 metri înălţime), semanmd intrucîtva cu temutele afri­cane. Sa mergem să le vedem şi sa le ocrotim, aşa cum ne spun biologii, de­oarece furnicile sint mari prietene ale pădurii. • Pionierii bucureşteni din sec­torul 1 au fost premiaţi pentru bogata lor activitate turistică din anul ce abia s-a încheiat In holul cinematografului «Scala» au fost prezentate roadele celor 6 expediţii ale lor, intre care «Bio­­speologia, pe urmele lui Emil Racoviţă», frumoase fotografii şi colecţii de animale şi vietăţi cavernicole. • Avem încă o gazdă modernă şi primitoare în drumurile pe meleagurile judeţului Cluj, șej, un nou hotel (136 de locuri) -ust şi pricepere, la ale cărui ■n de nota 10!) se adaugă restaurant. • Şefii Comisiei turism-alpinism de pe lingă Comitetul E.F.S. al municipiului Hunedoara, ne infor­mează despre al IV-lea cerc turistic «România pitorească» înfiinţat în judeţ, pe lîngă Casa de cultură din Geoagiu-Bai. Primul cerc, cel de la Şcoala generala din aşezarea montană Cerbăl a împlinit vîrsta de un an şi este condus de inimosul profesor Aurel Delagramatica, directo­rul şcolii. Alte două cercuri «România pitorească» — la fabrica de industrie locală (responsabilă subinginera Miheles) şi pe lingă filiala O.J.T. Hunedoara (responsabila Victoria Voi­nea). Cît despre membrii cercului din Geoagiu-Băi, «iatâ-i in fotografie cu revista «România pito­rească» la care s-au şi abonat». • De la subredacţia «Tot înainte» (Casa pio­nierilor din Hunedoara), prin Dorina Sorinca şi Horia Talfeş, primim alte ştiri despre activitatea desfăşurată de Cercul de orientare turistică «Ioan Cor­vin», condus de antrenorul Pichiu Dan Vifor. S-au organizat, cu sprijinul Con­siliului municipal Hunedoara al Organi­zaţiei pionierilor, trei etape ale concursu­lui «Cupa speranţelor», concurs de ini­ţiere şi popularizare a acestui sport. Rezultatele — aflate acum în vitrina cu trofee — n-au întîrziat să se arate. La concursul de la Lugoj, echipa formată din Ion Sîntimbreanu şi Ionel Ilaş, au ocupat locul I în «Cupa Genţi­ana» la categoria 13—14 ani. Echipajul pionie­resc format din Ştefan Bulbuc şi Ilarion Lăutaru a cîştigat, la categoria 13—14 ani, concursul dotat cu «Cupa U.T.C. Poli­tehnica», desfăşurat in pădurea Gilau. Cercul de orientare turistică «Ioan Cor­vin» a participat şi la acţiunile patriotice «Asaltul Carpaţilor», marcînd şi remar­ci­nd traseul Gura Zlata — Zănoaga — Crucea Trăsnitului — Bucura, încă din 1975 şi îmbunătăţind, în 1976, marca­jele de pe golul alpin. Bravo! • Lester R. Brown, director al Worldwach Insti­tute din Washington, a cărui prezenţă a fost remarcată la Bucureşti în zilele Congresului Mondial al Populaţiei, a comunicat recent un raport conform că­ruia, pentru prima dată din epoca neo­litică, se înregistrează, in perioada anilor 1970—1975, o scădere a creşterii demo­grafice mondiale. După micşorarea na­talităţii in S.U.A. şi Europa occidentală, îi urmează acum, afirmă cercetătorul american, o diminuare asemănătoare şi în ţâri ale Asiei, datorită programelor de limitare a naşterilor. Pe de altă parte, «mortalitatea a crescut in ţările cele mai sărace, ca urmare a unei grave deteriorări a situaţiei alimentare». Nu­meroşi specialişti infirmă teza lui Lester R. Brown arătînd că datele statistice sunt, totuşi, lacunare; în 1971, de pildă, naşterile nu fuseseră înregistrate complet la starea civilă decit pentru 33% din populaţia mondială. După datele recente furnizate de secţia specială a Naţiunilor Unite, «Division de la population», se estimează că, abia in 1985—1990, creş­terea populaţiei mondiale va avea o curbă descendentă. • Liber pe auto­stradă! In vara lui 1979, automobilist­a vor putea parcurge şoseaua Paris-Roma fără să întilneascâ nici o singură lumină roşie de stop. Primul tronson al acestei mari căi va fi gata în vara lui 1978 şi costă 105 milioane de franci. #O recenta conferinţă de presă a directorului statis­ticilor de comerţ, transport şi servicii ale Oficiului statistic al Comunităţii Economice Europene (CEE), Silvio Ron­­chetti, a relevat comparativ date privind preţurile produselor şi serviciilor în 9 capitale ale C.E.E. Needificatoare încă pentru un tablou sinoptic definitiv, cifrele i-au sugerat totuşi comentatorului ziaru­lui «Le Monde» un titlu de senzaţie: «Să te îmbraci la Bonn, să locuieşti la Roma şi să te distrezi la Londra». • Ţinute cu regularitate, in fiecare joi, con diferinţele lui P.V. Marchesseau se bucu­r la Paris de un mare succes de public. Reporterii îl descriu pe acest «naturopat» de 65 de ani (cu studii de drept, filozofie şi medicină) care face o veritabilă vogă in ultima vreme, ca pe un adevărat sefisto modern: «ochiul sumbru şi viu, privire pătrunzătoare sub sprin­­cene negre, mustaţă fină, o bărbuţă albă ca zăpada...» Marchesseau ţine prelegeri convingătoare care fac repede adepţi, recomandînd «mersul cu picioarele goale in pădure, prin rouă, la ora cînd cintă păsările», un ansamblu de reptili de igienă care cuprind băi, cură de plante şi exerciţii fizice. «Medicina, spune din­sul, este bună pentru marile dureri, infecţiile microbiene şi accidente. Pentru rest — să fim atenţi la fluide şi la mag­netismul uman şi să nu uităm să facem cite un lucru bun în fiecare zi»! La această oră există şi o federaţie franceză de naturopatie (sloganul este: «Viaţa o gă­siţi în natură») care numără 3 000 de membri ce participă, in schimbul unor sume destul de frumuşele, la cursuri de yoga, alimentaţie şi chiar estetică. • Ju­riul concursului naţional de artă culinară, ediţia 1976, a apreciat exponatele gastro­nomice ale fazei finale in sala poli­valentă a hotelului «Parc», acordînd mult rivnrtele premii I următorilor concu­renţi- bucătari specialişti: I. Moacă OJT Prahova şi Gh. Loren­tz — OJT Bihor; cofetari specialişti: Marilena Ispas — ONT «Carpaţi» Braşov; bucătari III: P. Lungeanu — ONT Braşov; bucătari II: P. Purcaru — OJT Prahova; bucătar I — L. Postelnicu­—CHR «Cina»; cofetari III: Gerda Lupaşcu — ONT «Carpaţi» Bra­şov; cofetari II: C. Ciulei — «Athenee Palace»; cofetari I: R. Borgert — OJT Sibiu. Acum, cel puţin, ştim unde e căzut să luăm masa! • A apărut, in Editura Sport-Turism, o interesantă lucrare destinată drumeţilor iubitori de istorie: «Itinerar arheologic dobrogean». Cartea poartă drept gir de valoare sem­nătura a doi reputaţi arheologi constan­­ţeni: Adrian Rădulescu şi Constantin Scorpan. • Lenjeria intimă a reginei Victoria a fost expusă spre vînzare la magazinul londonez «Christie's». Aproape noi, fiindcă nu fuseseră purtate decit o dată, jupoanele bunei suverane, cămă­şile de noapte şi de zi, ciorapii de mătase şi papucii, toate brodate cu însemnele regale, au putut fi cumpărate la preţuri între 7—75 livre bucata. • Compania americană PAN-AM deţine recordul li­niilor aeriene celor mai lungi fără escală, la sfirşitul anului trecut, a fost inaugurată legătura între San Francisco şi Sydney, pe o distanţă de 12 000 km. Zborul, reali­zat de un Boeing 747, se face in întregime deasupra Oceanului Pacific şi durează aproximativ 13 ore. Au fost luate măsuri speciale pentru ca cei 266 de pasageri să nu sufere de pe urma dezhidratării, ca rezultat al călătoriei la o altitudine de 12 500 m. Imaginile care ilustrează calendarul publicat de revista noastră în nr. 12/1976 sunt reproduse după exponatele și grafica existente in Muzeul Militar Central. Mulţumim pe această cale conducerii Muzeului pentru concursul pe care ni l-a dat şi-i invităm pe cititorii noştri să viziteze acest inestimabil tezaur al isto­riei militare româneşti.

Next