România Pitorească, 1979 (nr. 1-12)

1979-01-01 / nr. 1

Este arcul de bold pe care îl înalţi foaia noastră de minte, inimi şi simţire românească la acest ceas ONU al anului şi al acţiunii sale de lungi­mitate privind părinţii noştri, Carpaţii. Nu-i de fel patetici deviza pe care ne-am ales-o şi iată de ce. Carpaţii sunt, la propriu şi la figurat, păstrătorii prin milenii ai sinelui românesc, a etnosului, a signei de neam, a datinei şi civilizaţiei autohtone, a valorilor mate­riale şi spirituale, indiferent dacă acestea se numesc vatră stabilă, limbă neîntinată de galopul timpului şi amestecul de graiuri, obişnuinţe şi meşteşuguri de tradiţie milenară, demnitate şi nesupuşenie in faţa veniţilor din patru vinturi. Carpaţii acestor valori perene trebuie ocrotiţi, cultivaţi cu delibe­rare şi patos, duşi in viitorime, deoarece ei, Carpa­ţii, sint natura cea mai mindră a patriei şi natura cea mai minoră din noi, fiii acestei patrii. Ca o prefaţă a demersului nostru, revista a găsit cu cale să găzduiască la Bucureşti, în decembrie, un colocviu multidisciplinar, for ştiinţific şi de opinie publică la care au luat parte reprezentanţi ai tu­turor disciplinelor, profesiunilor şi domeniilor de activitate care se regăsesc în Car­păţi cu mult­ pu­­ţinul contribuţiei fiecăruia in dalba ţesătură a vieţii româneşti carpatine. Convorbitorii noştri au fost deopotrivă biologi şi istorici, etnografi şi botanişti, silvicultori şi medici, folclorişti şi agronomi, zoo­­tehnişti şi geografi, economişti şi organizatori de turism, scriitori şi ziarişti — ordinea profesiunilor nu are nici o însemnătate (cronica reuniunii noastre în pagina 7 a revistei).Romănii sunt un popor de munteni! afirma etnologul Romulus Vulcănescu, unul din convorbitorii noştri in colocviul amintit, raţionamentul tău avind în vedere, se înţelege, nu atit dominanta geografică, teritorială, de relief, cit aceea a etnosului, a păstrării valorilor speci­fice, prin succesivele retrageri în munţi, in celula proprie, avea in vedere pecetea de destin pe care o au Carpaţii, valorile moral-caracterologice cu care ne-au aureolat aceşti părinţi, precum demnitatea, nesupuşenia, caracterul de cremene, stabilitatea prin milenii in vatra bunilor şi străbunilor. Pe drept cu­­vint şi in aceeaşi ordine de gindire vizionară şi-a conceput rostirea alt convorbitor al nostru, scri­itorul Octavian Paler, care a smuls din context spre a fi examinată fundamentala relaţie munţii şi morala, ce se reverberează, după opinia noastră, invariabil si semnificativ in absolut toate profesiile, domeniile şi activităţile carpatine, în multitudi­nea de sensuri, de voci şi tilcuri ce compun această unitate in diversitate. Medicul veterinar Radu Rey din Vatra Dornei este un împătimat al ideii de concordie a tuturor efor­turilor şi domeniilor coroborate întru mai binele vieţii din munţii Carpaţi; de peste zece ani acest bărbat de nici 40 de ani osteneşte pe solul practicii, studiind viaţa în Carpaţi din unghiul multidisciplina­­rităţii pe care o presupune şi o interpretează intr-un sistem coerent. Am considerat util ca observaţiile acestui om al practicii să fie prefaţa colocviului nos­tru, lansind conceptul meditaţiei publice, pentru a extrage raţionamente, concluzii, soluţii practice de larg interes. Intuiţia noastră s-a dovedit a fi exac­tă şi valorificarea primelor ecouri a depăşit aştep­tările, soliditatea ştiinţifică a contribuţiilor şi dis­ponibilitatea diferitelor compartimente de a cola­bora, de a se uni intr-o unică voinţă slujind ţelul major au fost unanime. Este motivul pentru care pe întreg parcursul anului 1979 şi cit va fi nevoie de a­­cum incolo, revista «România pitorească» va urmări in mod programatic generosul proces, la izvoarele căruia avem mîndria de a ne situa: naşterea acelei concepţii unitare care sintetizează, într-o polifo­nie de contribuţii ştiinţifice, sociopolitice, economi­ce, civice, morale şi cultural-artisti­ce tot ceea ce gindul şi fapta noastră pune la temelia operei fun­damentale numită Carpaţii.O ştiinţă nouă se pre­figurează, putem spune, ţinind cont de poliedrismul ce ii incumbă, de natură enciclopedică, de tip re­nascentist pe care se sprijină. Cu aceste spuse, consideraţiile de ordin general, opţiunile, definirea de teritorii, profesiunile de cre­dinţă le considerăm încheiate şi ne menţinem pe solul practicii. Concluzia primordială a colocviului nostru: spre a sluji Carpaţii in viziunea propusă, măsurile nu pot fi disparate, de tip monoprofilat. Avem nevoie de un program de măsuri complexe interdisciplinare şi neîntreruptă colaborare între organisme şi instituţii cu profile deosebite, o simul­taneitate de eforturi, coroborate, dind curs unei ac­ţiuni de mari proporţii, adinei implicaţii şi de o excepţională valoare in ordinea duratei, valorifica­rea superioară şi completă a potenţialului uman şi productiv al muntelui românesc prin realizarea unei forme de civilizaţie de tip montan-carpatic bazată pe tradiţia poporului nostru, pe experienţa populaţi­ei stabilită in aceste regiuni caracterizate de un mod de viaţă, producţie, creaţie, spiritualitate, mod de a fi, caractere — toate marcate de o adâncă spe­cificitate şi îmbogăţite continuu cu largile disponi­bilităţi ale civilizaţiei noastre socialiste. Este teritoriul pe care ne vom reintilni lunile vi­itoare in paginile revistei şi iu munţi cu toţi aceia care îşi împărtăşesc opinii, experienţe, soluţii, te­me de dialog, cu toţi aceia care susţin acest corpus de gindire şi faptă avind la bază interacţiunea tutu­ror acelora care se consideră a fi descins din Carpaţi şi pentru Carpaţi. Constelaţia de munţi presupune o constelaţie de gindiri, de constructori de energii, de înflăcăraţi patrioţi, de oameni de faptă. Unde ne sint visătorii? se întreba Poetul. Unde ne sint băr­baţii de operă carpatină? întrebăm noi in numele celor de azi, pentru România de mîine şi eternitate. Luna lui Getar POP SI VI ION Creion

Next