România Pitorească, 1980 (nr. 1-12)

1980-01-01 / nr. 1

ROMÂNIA PITOREASCĂ REVISTA lunara editata de MINISTERUL TURISMULUI POP SIMION redactor sef TOMA GEORGE MAIORESCU redactor sef adjunct CORNEL BOZBICI secretar responsabil de redacţie HOLTOM5 meines EDITH ALE REVISTEI IN LIMBILE ENGLEZĂ, FRANCEZA, GERMANA, RUSĂ Redacţia: Str. Niko­­l«loh­init nr. 27. Motor 1. Bucureti, cod 70166; telefon 59 74 74; Centrala — 59 52 70, interior 22 (Secretariatul de re­dacţie). Telex 11 724. Publicom . Preţul unui abonament este de 9 lei pe trei luni. 18 lei pe şase luni si 36 lei pe un an Cititorii din străinătate se pot abona prin ILEXIM — serviciul export-import presă — Calea Griviţei nr. 64—66. P.O.B. 2001 telex 011226 — Bucureşti Vremea FEBRUARIE 1980 Va predomina un cer schimbător, cu înnorări mai accentuate dimineaţa şi cu înseninări mai frecvente în orele de după-amiază. Precipitaţiile, ce vor cădea mai ales sub formă de ninsoare, vor fi deficitare în jumătatea de nord-vest a teritoriului şi numai în Moldova vor fi apropiate de normalul lor. Ninsorile vor lua caracter general numai în 4 zile şi ele vor totaliza, în medie pe ţară, circa 25 cm de zăpadă. Este de aşteptat ca în Bărăgan. Judeţul Braşov şi munţii Moldovei pătura de zăpadă, nou căzută, să fie mai groasă. Ceaţa şi chiciura vor fi feno­mene foarte des întîlnite. 1 —7 februarie. Vreme rece, chiar friguroasă în unele zile, cînd temperatura nu va urca peste —7°, iar noaptea va coborî pînă la —18° In sud şi pînă la —22° în Tran­silvania. în primele zile cerul va fi acoperit și vor cădea ninsori, ce vor fi viscolite în nord-estul teritoriului. După trecerea acestui front de ninsori cerul va deveni variabil. în zilele de 5—7 vîntul va bate relativ tare. 8—11 februarie. Vremea se va încălzi în toate regiu­nile, dar mai sensibil în sud-vest, unde cerul va fi mai variabil. în partea de nord-est cerul va rămîne noros și vor continua să cadă ninsori, ce, pe alocuri, vor fi viscolite. Intensificări de vînt se vor constata între 9—10 februarie. 12—18 februarie. Vremea se va răci din nou, tem­peratura atingînd şi­­25° în Transilvania, în unele nopţi. Cerul va fi schimbător, cu înnorări predominante în nord. Vor cădea ninsori frecvente şi mai abundente în estul ţării, unde vor fi, pe alocuri, viscolite. Stratul de zăpadă va creşte apreciabil în grosime în jurul datei de 16—17 februarie. Ceaţa va fi mai frecventă în Banat şi Cîmpia Dunării. 19—21 februarie. Din cauza unui val de aer umed şi cald, temperatura va creşte în toată ţara, urcînd­ ziua, la peste 0° nu numai în sud, ci şi în nordul extrem al teritoriului. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea ninsori, ce vor fi însoţite de intensificări de vînt în sudul ţării şi Moldova. 23 — 29 februarie. Exceptînd primele 2 nopţi, care vor fi reci şi cu îngheţ accentuat, vremea se va încălzi apreciabil de la o zi la alta, temperaturile diurne de­păşind 10° în ultimele zile ale lunii. Cerul va fi variabil cu înseminări accentuate la începutul intervalului. Cîteva ninsori răzleţe se vor observa la 24— 25 fe­bruarie. Deşi dimineţile vor fi încă ceţoase, vremea va lua caracteristici de primăvară ce vor fi mai evi­dente în Banat şi vestul Olteniei. NICOLAE TOPOR­ I • în ultimul numâr pe anul 1979 al «Revistei pădurilor», dr. doc. V. Giurgiu pu­blica un amplu articol, în lumina do­cumentelor Congresului al Xll-lea al P.C.R., intitulat «Noi orientări, opţiuni şi priorităţi în silvicultură». După o competentă analiză privind rolul pâdnni, ca producătoare de energie şi materii prime, autorul se ocupă de importanţa «aurului verde» în cadrul acţiunilor pri­vind protecţia mediului şi calitatea vie­ţii. In acest context, «se impune folosi­rea in mai mare măsură deci pînă acum a potenţialului turistic şi de agrement din apropierea aglomerărilor urbane, in aşa fel incit sa se evite deplasarea pu­blicului şi chiar a turiştilor la mari dis­tanţe»; sunt indicate o serie de reorien­­tări ale raportului pădure-agrement-tu­­rism, asupra căruia vom invita şi noi specialiştii sâ-şi spună părerea, să cea soluţii concrete.­­ în librăriile din Sibiu şi-a făcut apariţia lucrarea lui Victor Voicu-Videa, Nicolae Deneş şi Mircea Oprişiu:«SIBIU — GHID TURISTIC AL JUDEŢULUI», (Editura Sport-Turism, 122 pagini), care cuprinde şi o hartă. Lucrarea pune in temă pe turistul venit in zona Sibiului cu relieful, clima, bogă­ţiile solului, hidrografia, flora, fauna, rezervaţiile naturale şi monumentele na­turii din judeţ. Ghidul mai descrie obi­ceiuri folclorice, trasee rutiere şi fluviale şi este ilustrat cu fotografii alb-negru şi 11 schiţe.­­ Colegul nostru, Valentin Hossu-Longin, este primul gazetar care a intrat in peștera Cuciulat (jud. Sălaj), unde au fost descoperite picturi rupestre din paleolitic. Despre această «aventu­ră» — un amplu reportaj cu fotografii in numărul următor al revistei. 0 Copiii finlandezi — spun cu îndreptăţit orgoliu locuitorii din Ţara celor o mie de locui — se nasc cu schiurile in picioare. Ideală, prin relieful ei şi bogăţia în zăpezi, pen­tru schiul de fond, Finlanda oferă plă­cerea şi folosul drumurilor de 15-30 km pe schiuri, amatorii sportului alb fiind urmaţi de skidoos-uri care le trans­portă bagajele şi proviziile cu merinde . La 272 de mii de lire se cifrează, con­form raportului publicat in decembrie deficitul înregistrat in 1979 de Royo Opera House din Londra. Directorul in­stituţiei, Sir Clause Moser, a declarat că, dacă subvenţia statului nu va fi mărită, Covent Garden «este ameninţat în su­pravieţuirea sa». Se preconizează, de altfel, ridicarea preţurilor la bilete şi reducerea sezonului de spectacole de la 45 la 40 de saptamini. „ Moda, se pare, vrea să ne aducă cerul mai aproape! Se poartă stele brodate sau pictate pe fuste, salopete amintind de costumele cosmonauţilor, jachete «in culoarea fur­tunii» cu imprimeuri întruchipind nori, ca şi stilul «căzut din lună», constind din nişte costume albe de hîrtie cu ciz­­muliţe şi genţi asortate... la aterizajul forţat.­­ în Kenya, cu prilejul unei cam­panii geologice în zona lacului Turkana au fost descoperite şapte amprente de picior omenesc. Primele cercetări au sta­bilit că ele datează de acum un milion şi jumătate de ani şi au aparţinut lui Homo erectus, cel care l-a precedat pe Homo sapiens, din care face parte ac­tuala speţă umană. Conform măsurăto­rilor, personajul care a călcat pe acele meleaguri pare să fi cintârit cam 55 kg, specialiştii eraiţînd părerea că sunt cele mai vechi urme de pitecantrop cunoscute la ora actuală pe glob.­­ La Salonul in­ternaţional de la Bruxelles este prezen­tat in premieră mondială Renault 5 Turbo, considerată cea mai puternică maşină franţuzească (165 €.­..) echipata cu motor turbo-compresor. Ea va fi co­mercializata chiar in acest an, la un preț de cca 98 mii franci. • «Pe un platou situat lingă cartierul Mărcuş — ne scrie din Cimpulung-Muscel, cores­pondentul nostru loan Dob­res­cu — la cca 700 m altitudine, există un număr de şase movile de pămînt înalte de 2,5-3 m­, diametrul de 6-8 m, aşezate intr-un mare cerc, cu distanţă între ele de 80-100 m. Ce reprezintă ele, de cind datează, ce-ar putea ascunde — sint întrebări ale tuturor celor care le vad şi pe care le semnalăm încă odata Mu­zeului Argeş, cu precizarea că, la dezle­garea acestei enigme, şi-ar da ajutorul la lucru atît elevii, cit şi noi, membrii cercului de speologie Piatra Craiului». « 1980 aduce şi o serioasă concurență intre Airbus și Boeing 767, in favoarea celui din urmă optind pentru reînnoirea flotei (contractul este evaluat la 600 mi­lioane dolari) compania aeriană ameri­cană T.V.A. Pe de altă parte, pe conti­nentul australian, compania T.A.A. a ales bioreactorul european în varianta Air­bus 300. După cum arată bilanţurile Airbus (reprezentat de un consorţiu fran­co-germano-britanic), acesta şi-a con­solidat bine poziţia pe piaţa mondiala dublîndu-şi in 1979 vînzarea care se o­frează la 128 de avioane.­­ Tot din domeniul zborului, reunită la Manilla, la a 35-a conferinţă anuală. Asociaţia de transporturi aeriene internaţionale (IATA) a promis în rezoluţia finală că tarifele aeriene vor fi «mai comprehen­sibile pentru consumatori». • Din această fotografie vă urează «La mulţi ani» Neculai Ghimpu, întors acasă după 3 ani şi 13 zile, timp in care a colindat pamintul, trecind prin 29 de ţâri. Revista noastră are bucuria de a fi sprijinit temerara sa întreprindere, desfăşurată sub deviza «Turismul - paşaport pentru pace şi prietenie între popoarele lumii», care i-a deschis calea in peregrinările prin cinci continente. La 68 de ani, după ce «a păcălit trei ierni», nea Ghimpu se află din nou in mijlocul familiei, închinind in noapte şi de revelion pentru bucuria revedem dar şi pentru noi călătorii. în numărul viitor al revistei vom povesti ce-a văzut şi ce-a auzit prin lume.­­ «Litoralul din septembrie pînă în iunie» — este titlul unei broşuri care ne invită să profităm şi acum, în plină iarnă, de binefăcătorul nămol sapropelic, de tratamentul şi o­­dihna în staţiunile de cură de pe malul mării. Alături de acest preţios îndreptar, Ministerul Turismului (compartimentul de propagandă internă) a editat un tiraje de masă, intr-o grafică atrăgătoare, în­soţite de fotografii şi schiţe de trasee, numeroase alte publicaţii destinate in­formării turiştilor şi vacanţierilor. între acestea, broşurile «Invitaţie in Carpaţi», «Bine aţi venit la Sinaia, Buşteni, Pre­deal, Poiana Braşov», pliante de pre­zentare a frumuseţilor turistice din ju­deţele patriei, mini-pliante care ne fac cunoscute, cu multe amănunte utile pe­trecerii concediilor şi vacanţelor, staţiu­nile balneo-climaterice Buziaş, Moneasa Herculane, Balvanyoş, Cheia, Breaza, Cai­cea, Tuşnad, Sovata sau Călimăneşti-Cu­ciulata.­­ Pentru impulsionarea turismu­lui montan, in Franţa este alocată o primă de patru mii franci pe cameră hotelurilor de cat. I şi II, situate in aşezări rurale de munte, care-şi modernizează sau măresc dotările.­­ «Mărturii ale permanenţei şi continuităţii de viaţă şi muncă a poporului român în bazinul aurifer Barza-Brad» este genericul sesiunii de comunicări ştiinţi­fice, organizată în oraşul Brad (jud. Hunedoara), cu prilejul sărbătoririi a două milenii de atestare documentar - arheologică a exploatărilor miniere din această zonă.­­ «Problema nu numai că rămîne în picioare, dar trebuie reluată de la zero», spun comentatorii despre chestiunea poluării Rinului, pentru care a fost creată, cu 16 ani în urmă, şi o comisie internaţională avind ca scop pro­tecţia marelui fiu. Convenţia semnată in 1976 la Bonn, se precizează, n-a fost decit un «petec de hîrtie», căci proiec­tul n-a fost ratificat de nici una dintre ţările interesate, iar deversarea a 15 mi­lioane tone de substanţe poluante anual provenind de la întreprinderile industria­le elveţiene, franceze sau germane, con­tinuă să fie, pînă una alta, o realitate tot mai nocivă pentru apele Rinului. D în pra­gul noului an, magazinele şi cadourile au fost la New York, după cum se poves­teşte, un fel de «paradis al nostalgiei»­ S-au vîndut bijuterii inspirate din arta de acum 4000 de ani a Eladei, cutiuţe parfumate şi măsuţe evocînd Anglia şi stilul epocii victoriene, lenjerie din Belle­­epoque şi gastronomie franceză, arsenal cow-boy pentru bărbaţi, costume străini cinci de paiete, în croieli aerospaţiale patine pe rulete «cu modele futuriste». Pe deasupra, magazinul «Nelman Mar­cus» din Dallas a oferit, pentru... cine are bani, dirijabile de două locuri (40 m lungime cu motor!) . Urări de sănătate, mult succes la drumeţii tuturor membri­lor clubului «România Pitorească» din Piteşti, despre care ne-a scris inginerul Radu Constantinescu, relatindu-ne inte­resantele întîlniri ale piteştenilor mon­­taniarzi din fiecare marţi seara, «la orele 19, in primitoarea sală a Clubului tehnic al tineretului».­­ Cine va vorbi franceza în anul 2000? Sub acest titlu, ziarul «Le Monde» a publicat un amplu articol pe marginea planului de relan­sare a acţiunii culturale a Franţei in lume, studiat în cadrul unui consiliu restrîns, prezidat de preşedintele d’Es­­taing. După cum arată statisticile, la ora actuală sunt in Europa aproape 60 mi­lioane de francofoni (mai mulţi deck anglofonii, depăşiţi insă de germanofoni), iar în total pe glob se înregistrează 270 milioane de oameni care vorbesc limba franceză. Despre limba lui Moliére se afirmă la ora actuală că ocupă un rang mai modest, deşi cîndva a deţinut locul de frunte. Fenomenul este explicat de unii specialişti şi ca o urmare a scăderii demografice in Franţa, dar şi a demo­cratizării mondiale a învăţăm­intulm. Franceza este întrecută acum de limba engleză, considerată ca «uşoară, utila si indispensabilă», în vreme ce limba lui Balzac rămîne «o limbă de cultură, mai elegantă, dar mai dificil de învăţat». Chiar limitat la cîteva cuvinte, graiul lui Shakespeare, dar şi al Beatles-Hor e so­cotit azi «o limbă de evaziune», a călă­toriilor şi excursiilor. 30 DE ZILE : Pentru că în drumurile noastre prin ţară se întîmplă nu rareori să călătorim şi-n pasul calului, am nu­mit «Pegasul de aur» trofeul la concursul iniţiat în rindul redactori­lor şi fotoreporterilor revistei noas­tre, cîştigat, pe anul 1978, de Ion Preda — pentru serialul de repor­­taje care a descris palpitanta sa călătorie, alături de echipajul plu­tei «Dacia — 2050» pe Marea Nea­gră — şi de Dragoş Spiţeru, pentru o frumoasă imagine fotografică inspi­rată din peisajul bustriţean, apărută în ediţia în limbi străine («Vacanţe in România») a revistei. Pentru anul abia încheiat premiaţii sunt Paul Tânjală pentru fotografiile color de nr. 3—1979 și Spînzurătoare al că­rui anonimat, spre a lasa nestinsa curiozitate a admiratorilor săi, ne pla­ce să-l păstrăm în continuare.

Next