România Pitorească, 1981 (nr. 1-12)

1981-01-01 / nr. 1

ROMÂNIA PITOREASCĂ REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE MINISTERUL TURISMULUI POP SIMION redactor şef TOWA GEORGE MAIORESCU redactor şef adjunct CORNEL BOZBICI secretar responsabil de redacţie M­AUMXMEN • EDIŢII ALE REVISTEI IN LIMBILE ENGLEZA, FRANCEZA, GERMANA, RUSA Redacţia: Ser. Nikos Beloiannis nr. 27, sector 1, Bucureşti, cod 70166; telefon 59 74 74; Telex 11 724. Publicam : Preţul unui abonament este de 9 lei pe trei luni, 18 lei pe şase luni şi 36 lei pe un an Cititorii din străinătate se pot abona prin ILEXIM — serviciul export-import presă — Calea Griviţei nr. 64—66. P.O.R. 2001 telex 011226 — Bucureşti Vremea FEBRUARIE 1981 Cele mai caracteristice intervale ale lunii vor fi: 7—14, cînd se vor înregistra cele mai coborîte tempera­turi ale lunii cu cele mai geroase nopţi şi 17—28 februa­rie, cînd timpul va deveni călduţ cu temperaturi ce vor atinge maximum în jurul zilei de 27. Pe parcursul lunii va predomina un cer noros în prima parte a ei şi unul variabil în a doua jumătate. Precipitaţiile, ce vor fi aduse de fronturi atmosferice mai numeroase decît obişnuit, vor lăsa cantităţi de apă mai mici decît cele normale în jumătatea de nord a te­­ritorului şi mai abundente în sud. Vor predomina ninsorile şi numai spre sfîrşitul lunii se vor semnala ploi şi burniţe. între 1 şi 6 februarie mai multe fronturi de ninsori vor traversa ţinuturile noastre, determinind o vreme umedă, ceţoasă cu cer noros şi cu ninsori, ce la început vor fi locale, apoi generale şi relativ abundente Aceste ninsori vor aşterne strat nou de zăpadă în toate regiu­nile. Temperatura va coborî noaptea pînă la —7° în sud şi pînă la —16° în nord. în timpul zilei temperatura va urca la 0° numai în cîteva puncte din lunca Dunării, între 1—13 februarie un val de aer arctic, extinzin­­du-se peste ţinuturile noastre ne va aduce o vreme destul de friguroasă şi umedă, cu cer acoperit şi cu ninsori din ce în ce mai abundente, care vor depune un nou strat de zăpadă în toată ţara. Temperatura va scădea simţitor de la o zi la alta, atingînd la sfîrşitul acestui interval —20° şi —30° în nordul extrem. Tem­peraturile diurne vor rămîne sub 0°. De la 14 la 22 februarie, după zilele geroase anterioa­re, vremea va începe să se încălzească treptat, de la sud, de la sud la nord, temperatura ureînd ziua peste 0°, pentru ca la sfîrşitul acestui interval să atingă şi 10° în regiunea de cîmpie. Nopţile vor rămîne cu îngheţ Cerul va fî variabil, temporar însorit. Innorări ceva mai pronunţate, însoţite de citeva ninsori locale se vor observa în zilele de 16—18 februarie, cînd se vor produce şi intensificări de vînt în vestul şi nordul ţării. Dimineţile vor fi cu ceaţă, ce va depune polei şi chiciură între 23 şi 28 februarie vremea va continua să se în­călzească, deşi va deveni mai umedă şi mai închisa, cu deosebire în zilele de 23—26, cînd vor cădea lapoviţe, ce se vor transforma în ploi şi burniţe, ce vor da canti­tăţi mai însemnate de apă în sudul ţării. Temperatura va urca în regiunea de şes pînă la 16°. Temperatura ridicată şi ploile vor topi integral stratul de zăpadă din zon­a de cîmpie. NICOLAE TOPOR 2 # în marca au­to a Academiei Repu­blicii Socialiste România a fost ani­versată împlinirea a 60 de an de speologie în ţara noastră. Acad. Gheor­­ghe Mihoc, preşedintele Academiei. Suza­na Gâdea, preşedinta Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, dr. Moreian Bleahu, acad. Radu Codrea­­nu, prof. Traian Or­ghidon şi Gh. Racoviţa, au evocat, in cadrul unei sesiuni de comunicări ştiinţifice, fi­gura lui Emi Racoviţa, subliniind însemnătatea operei speologice a ma­relui savant român şi implicaţiile ei in dezvoltarea ulterioară a cercetării speologice în România. Desfăşurate pe secţiuni (speologie fizica, bio­­speologie, speopaleontologie şi an­tropologie, implicaţiile social-econo­­mice ale speologiei), sesiunea oma­gială a oferit prilejul unui număr în­semnat de cercetători în domeniul speologiei şi de speologi sportivi să prezinte în referatele lor date inte­resante, majoritatea inedite, despre rolul mişcării speologice în valorifi­carea naturii ţării noastre. O parte dintre vorbitori s-au referit la pro­tecţia şi amenajarea turistică a peş­terilor, precum şi la perspectivele pe care le deschide activităţii turistice exploatarea bogatului patrimoniu sub­­teran al României. # La mijlocul lunii decembrie, staţiunea Predeal a găzduit prima ediţie din ciclul de manifestări turistice, gastronomice, cultural-artistice şi sportive «Festivalul turistic de iarnă», organizat de OJT braşov — Predeal. • Teste efectuate re­cent de Agenţia americană pentru pro­tecţia mediului înconjurător in legătură cu poluarea atmosferei in marile oraşe vizează Compania «Chrysler», căreia i s-a cerut să retragă din circulaţie peste 2 milioane de autovehicule cu defecţiuni la motoare. In cazul acesta, gazele de eşapament au sărit... peste cal. • Elevi ai şcolii generale din Fedeşti — Şuledea (Vaslui) au găsit pe dealul din vecină­tatea satului cîteva monede pe care le-au predat cadrelor didactice. Bătute la His­tria, în sec. IV î.c.r., ele dovedesc legă­turile dintre populaţia geto-dacică din Moldova şi cea din cetăţile de pe ţărmul Pontului Euxin. Elevii din amintita aşe­zare vasluiana nu sunt la prima desco­perire de acest fel, fapt ce evidenţiază meritul dascălilor lor de a le fi sădit sentimentul de respect pentru istoria patriei. • Flora şi fauna lacului Leman sunt pe cale de dispariţie din cauza po­luării crescute a apelor, susţin îngrijo­raţi ecologii. Pe fundul lui se află depozi­tate 8 000 tone de fosfor deversat îm­preună cu opere reziduale de la mai multe firme industriale. # Juriul Speosportului republican 1980 a decernat Premiul Co­misiei Monumentelor Naturii cercului Speotimis din Timişoara pentru ocrotirea mediului subteran şi pentru lucrările de amenajare efectuate în peştera Topol­­niţa. Felicitări! • Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la prima atestare docu­mentară a Băilor Olâneşti, cunoscuta sta­ţiune vîlceană a fost gazda unei sesiuni de comunicări ştiinţifice, avînd drept teme principale «Lupta milenară pentru liber­­tate socială, unitate naţională şi inde­pendenţă a poporului român» şi «Istoria staţiunii balneare Olâneşti şi eficienţa curativă a apelor sale». # Moartea unei sepii ucise de un meteorit acum 463 milioane de ani a fost considerată de prof. Per Thorslund de la Universitatea din Uppsala drept «cel mci vechi acci­dent mortal din istoria globului nostru». Un fragment din meteoritul ucigaș a fost descoperit împreună cu capul victimei fosilizate in aceeaşi rocă. • A murit Romain Gary. Uihpul său roman, «Cerbii zburători», apărut în 1980 este o emo­ţionantă pledoarie pentru natură, pentru viaţă, in profunda ei semnificaţie umană. # La Poiana Negri a fost dată in folosinţă o staţie modernă pentru îm­bute Herea apelor minerale, cu o capacitate de 100 mii sticle în 24 de ore. Bucureştenii aşteaptă optimişti primul transport • Continuînd tradiţiile de popularizare a frumuseţilor naturale ale ţârii. Asociaţia artiştilor fotografi, filiala Banat, foto­­clubul «Retina» al casei de cultură a municipiului Timişoara şi Comisia ju­deţeană de turism-alpinism-speologie or­ganizează in cadrul Festivalului naţional «­Cîntarea României» expoziţia de foto­grafii «c­anatul turistic». Ea va înfăţişa intr-o tematică bogata imagini sugestive legate de trecutul istoric al acestui stră­vechi ţinut românesc sau de frumuseţea cadrului său natural, de prezentarea chipului contemporan al aşezărilor bă­năţene şi al locuitorilor lor. Expoziţia este deschisă atit fotografilor amatori cit şi profesioniştilor, cele mai bune lucrări urmind să fie premiate. Fiecare autor poate prezenta un număr nelimitat de fotografii alb-negru şi color cu dimen­siunilor 30x40 cm, 40x50 cm şi 50x­60 cm, ultimul termen de prezentare fiind 15 februarie a.n. Vernisajul expozi­ţia este anunţat pentru începutul lunii martie. • Pe anumite zone ale ţărmului suedez, plajele sunt invadate de animale marine moarte aruncate de valuri. Vie­tăţi de pe fundul mării sunt victime ale poluării accentuate, ca urmare a dever­sării unor ape depreciate de fosforul şi azotul provenite din industrie. • Un fabricant francez de articole de camping a pus in vinzare un cort-pelerină. Tu­ristei care suie cu el la munte arată cu un melc ce-şi poartă casa in spinare. Confecţionat din nailon, cortul, lung de 2,70 m şi lat de 1,20 m este foarte rezis­tent, cîntăreşte numai 1,600 kg şi, în funcţie de gabarit, poate adăposti şi două persoane. Armătura metalică se suprimă parţial in caz de nevoie, înlocuindu-se cu o împletitură din nuiele. • Avenul de la Stana Fond­i din munţii Pădurea Craiului se numără printre cele mai adinei peşteri verticale din ţară. Are o profunzime de 312 m. Pentru a­ putea exploata, speo­logi şi alpinişti clujeni care l-au desco­perit de curind, s-au folosit de corzi in locul obişnuitelor scăriţe. • «Lacul din căldarea cu izvoare» nu figurează deo­camdată pe nici o hartă montană. El a fost «creat» de membrii clubului alpin «Floa­rea de colţ» din Capitală care, organizind o expediţie pe versantul sudic al munţilor Făgăraş, au decolmatat o zonă mlăşti­noasă de sub virful Scărişoara Mică în locul mlaştinei a apărut un ochi de apă limpede de circa 2000 m­ alimente şi de numeroase izvoare cristaline. Situat la 2330 m altitudine, «Lacul din căldarea cu izvoare» deţine recordul de înălţime al tăurilor carpatine. # «Zilele Amicii munţilor» au ajuns la a şasea ediţie. Manifestările organizate cu acest prilej au cuprins printre altele: expunerea «100 de ani de la înfiinţarea societăţii carpa­tine ardelene — S.K.V.», masa rotundă «c­lubul de drumeţie in cadrul turismului naţional», vernisajul expoziţiei «Aspecte din istoria turismului sibian», seara de diapozitive «Pe cărările Făguroşilor», excursia la cabana Bîrcaciu şi lacul Avrig. • Ce poate să simtă un om îndră­gostit de natură care sădeşte în fiecare primăvară arbori in faţa blocului unde locuieşte, fără ca toamna să-i mai apuce? «Unii din ei sunt smulşi, alţii tăiaţi sau striviţi in picioare. Din 60 de arbori pe care i-am plantat in decurs de opt ani, n-au mai râmas decit 2 terşi o salcie». I st plinge Gheorghe Bujdei din Pitești, căruia ii împărtăşim amărăciunea. Cum rămîne însă cu obrazul celor ce savir­­sesc o asemenea faptă? # Doar 15 zile i-nu trebuit englezoaicei Judith Chisholm să efectueze o călătorie în jurul lumii la bordul unui avion monomotor, intrecînd cu 18 zile recordul deţinut din 1966 tot de o aviatoare din Marea Britanie, Sheila Scott. Sexul frumos continuă să se afle la înălţime!­Un sportiv care se antrenează motorut economiseşte 28 de zile de pulsaţii cardiace pe an, susţine un medic francez. Cu alte cuvinte, făcind constant mişcare in aer liber, la fiecare 12 ani ciştigam cite un an de viaţă. • Surprize plăcute anunţate de OJT Gorj pentru turiştii care vor urca în această iarnă în staţiunea Rinca: pe lingă schiurile, să­niuţele şi bocancii pe care îi pot închiria la faţa locului ei vor avea la dispoziţie un schi-lift ce-i va aduce, ori de cite ori­­ ce voi, in capul piftiei. • Opiniile medi­cului Şerban Rizescu de la staţia de Sal­vare a Capitalei «Şi iarna turismul mon­tan este un izvor de sănătate». Cu condi­ţia ca el să fie practicat cu multă chib­zuinţă, respectindu-se legile de fier ale muntelui. • 245 000 kilometri pătraţi de păduri tropicale sunt distruse anual pentru a ceda locul drumurilor, oraşelor, c­impurilor agricole. Oamenii de ştiinţă apreciază că, dacă procesul va continua în acelaşi ritm, in următorii 50 de ani ele vor dispărea cu desâvirşire de pe su­prafaţa pâmintului. Consecinţele ar fi ireparabile pentru echilibrul ecologic al planetei, avindu-se in vedere ca aceste păduri constituie un important furnizor de oxigen, adăpostind totodată nu mai puţin de 2 milioane de specii de plante şi animale. • Ne întoarcem la vel­icrele lui Crstofor Columb? Creşterea constantă a preţului la păcura i-a determinat pe constructorii de nave japonezi să între­prindă studii realiste asupra avantajelor pe care le prezintă navigaţia cu pînze. Cum vor arăta giganticele petroliere puse in mişcare de forţa vîntului sau a aburilor ? # Arta decorării pereţilor exteriori ai caselor din Ciocăneşti-Sucevei cu motive luate de pe frumoasele altiţe bucovineni, începută cu decenii în urmă de meşterul popular Dumitru Tomoioaga este, con­tinuată astăzi de Gheorghe, Vladimir şi Mina Tomoioaga, copiii săi. Pe Bistriţa Aurie prinde rădăcini o artă de autentică originalitate! # Ultimul număr al foii volante «Turism *80», editată de OJT Cluj, pune la dispoziţia celor ce vizitează aceste frumoase meleaguri transilvane un bogat material informativ asupra po­tenţialului turistic aflat in dotarea Ofi­ciului judeţean. # Bilanţ al speologilor ieşeni: 30 de peşteri cu o lungime totală de aproape 2 kilometri. Cele mai recente descoperiri realizate in noiembrie trecut: două peşteri in munţii Rodnei, doua în Rarău şi una în Obcina Feredeului + O corabie cu pînze la cu asalt Polul Sud! Lansată la Toulon, ea se strecoară prin­tre gheţurile Mării lui Ross, ajungînd cu bine la Polul Sud! Deocamdată nu este decît un vis: expediţia va începe in pri­măvara viitoare şi-l va avea la bord pe Pier­re Mag­nan, un explorator pasionat care nu se află la prima ispravă de acest gen. 60 DE ZILE Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la înfiinţarea oficiului de turism CE­DOH la ambasada R.S. Ceho­slovace din Bucureşti a fost organi­zată o conferinţă de presă. După ce a trecut in revistă succesele reputate de cunoscuta organizaţie de turism din ţara prietena in cele 6 decenii de activitate, dr. Otakor Nohoil, director al reprezentanţei CEDOR, s-a referit la colaborarea oficiului cehoslovac cu oficiile române de turism «Car­­paţi» şi «Litoral», evidenţiind faptul că aceasta se desfăşoară in favoarea economiilor naţionale ale celor 2 ţări, contribuind totodată la cunoaşterea reciproca a frumuseţilor naturii, a istoriei şi culturii, a succeselor do­­bindite in opera de construire a so­cialismului in Cehoslovacia si in România.

Next