România Pitorească, 1981 (nr. 1-12)
1981-01-01 / nr. 1
ROMÂNIA PITOREASCĂ REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE MINISTERUL TURISMULUI POP SIMION redactor şef TOWA GEORGE MAIORESCU redactor şef adjunct CORNEL BOZBICI secretar responsabil de redacţie MAUMXMEN • EDIŢII ALE REVISTEI IN LIMBILE ENGLEZA, FRANCEZA, GERMANA, RUSA Redacţia: Ser. Nikos Beloiannis nr. 27, sector 1, Bucureşti, cod 70166; telefon 59 74 74; Telex 11 724. Publicam : Preţul unui abonament este de 9 lei pe trei luni, 18 lei pe şase luni şi 36 lei pe un an Cititorii din străinătate se pot abona prin ILEXIM — serviciul export-import presă — Calea Griviţei nr. 64—66. P.O.R. 2001 telex 011226 — Bucureşti Vremea FEBRUARIE 1981 Cele mai caracteristice intervale ale lunii vor fi: 7—14, cînd se vor înregistra cele mai coborîte temperaturi ale lunii cu cele mai geroase nopţi şi 17—28 februarie, cînd timpul va deveni călduţ cu temperaturi ce vor atinge maximum în jurul zilei de 27. Pe parcursul lunii va predomina un cer noros în prima parte a ei şi unul variabil în a doua jumătate. Precipitaţiile, ce vor fi aduse de fronturi atmosferice mai numeroase decît obişnuit, vor lăsa cantităţi de apă mai mici decît cele normale în jumătatea de nord a teritorului şi mai abundente în sud. Vor predomina ninsorile şi numai spre sfîrşitul lunii se vor semnala ploi şi burniţe. între 1 şi 6 februarie mai multe fronturi de ninsori vor traversa ţinuturile noastre, determinind o vreme umedă, ceţoasă cu cer noros şi cu ninsori, ce la început vor fi locale, apoi generale şi relativ abundente Aceste ninsori vor aşterne strat nou de zăpadă în toate regiunile. Temperatura va coborî noaptea pînă la —7° în sud şi pînă la —16° în nord. în timpul zilei temperatura va urca la 0° numai în cîteva puncte din lunca Dunării, între 1—13 februarie un val de aer arctic, extinzindu-se peste ţinuturile noastre ne va aduce o vreme destul de friguroasă şi umedă, cu cer acoperit şi cu ninsori din ce în ce mai abundente, care vor depune un nou strat de zăpadă în toată ţara. Temperatura va scădea simţitor de la o zi la alta, atingînd la sfîrşitul acestui interval —20° şi —30° în nordul extrem. Temperaturile diurne vor rămîne sub 0°. De la 14 la 22 februarie, după zilele geroase anterioare, vremea va începe să se încălzească treptat, de la sud, de la sud la nord, temperatura ureînd ziua peste 0°, pentru ca la sfîrşitul acestui interval să atingă şi 10° în regiunea de cîmpie. Nopţile vor rămîne cu îngheţ Cerul va fî variabil, temporar însorit. Innorări ceva mai pronunţate, însoţite de citeva ninsori locale se vor observa în zilele de 16—18 februarie, cînd se vor produce şi intensificări de vînt în vestul şi nordul ţării. Dimineţile vor fi cu ceaţă, ce va depune polei şi chiciură între 23 şi 28 februarie vremea va continua să se încălzească, deşi va deveni mai umedă şi mai închisa, cu deosebire în zilele de 23—26, cînd vor cădea lapoviţe, ce se vor transforma în ploi şi burniţe, ce vor da cantităţi mai însemnate de apă în sudul ţării. Temperatura va urca în regiunea de şes pînă la 16°. Temperatura ridicată şi ploile vor topi integral stratul de zăpadă din zona de cîmpie. NICOLAE TOPOR 2 # în marca auto a Academiei Republicii Socialiste România a fost aniversată împlinirea a 60 de an de speologie în ţara noastră. Acad. Gheorghe Mihoc, preşedintele Academiei. Suzana Gâdea, preşedinta Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, dr. Moreian Bleahu, acad. Radu Codreanu, prof. Traian Orghidon şi Gh. Racoviţa, au evocat, in cadrul unei sesiuni de comunicări ştiinţifice, figura lui Emi Racoviţa, subliniind însemnătatea operei speologice a marelui savant român şi implicaţiile ei in dezvoltarea ulterioară a cercetării speologice în România. Desfăşurate pe secţiuni (speologie fizica, biospeologie, speopaleontologie şi antropologie, implicaţiile social-economice ale speologiei), sesiunea omagială a oferit prilejul unui număr însemnat de cercetători în domeniul speologiei şi de speologi sportivi să prezinte în referatele lor date interesante, majoritatea inedite, despre rolul mişcării speologice în valorificarea naturii ţării noastre. O parte dintre vorbitori s-au referit la protecţia şi amenajarea turistică a peşterilor, precum şi la perspectivele pe care le deschide activităţii turistice exploatarea bogatului patrimoniu subteran al României. # La mijlocul lunii decembrie, staţiunea Predeal a găzduit prima ediţie din ciclul de manifestări turistice, gastronomice, cultural-artistice şi sportive «Festivalul turistic de iarnă», organizat de OJT braşov — Predeal. • Teste efectuate recent de Agenţia americană pentru protecţia mediului înconjurător in legătură cu poluarea atmosferei in marile oraşe vizează Compania «Chrysler», căreia i s-a cerut să retragă din circulaţie peste 2 milioane de autovehicule cu defecţiuni la motoare. In cazul acesta, gazele de eşapament au sărit... peste cal. • Elevi ai şcolii generale din Fedeşti — Şuledea (Vaslui) au găsit pe dealul din vecinătatea satului cîteva monede pe care le-au predat cadrelor didactice. Bătute la Histria, în sec. IV î.c.r., ele dovedesc legăturile dintre populaţia geto-dacică din Moldova şi cea din cetăţile de pe ţărmul Pontului Euxin. Elevii din amintita aşezare vasluiana nu sunt la prima descoperire de acest fel, fapt ce evidenţiază meritul dascălilor lor de a le fi sădit sentimentul de respect pentru istoria patriei. • Flora şi fauna lacului Leman sunt pe cale de dispariţie din cauza poluării crescute a apelor, susţin îngrijoraţi ecologii. Pe fundul lui se află depozitate 8 000 tone de fosfor deversat împreună cu opere reziduale de la mai multe firme industriale. # Juriul Speosportului republican 1980 a decernat Premiul Comisiei Monumentelor Naturii cercului Speotimis din Timişoara pentru ocrotirea mediului subteran şi pentru lucrările de amenajare efectuate în peştera Topolniţa. Felicitări! • Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la prima atestare documentară a Băilor Olâneşti, cunoscuta staţiune vîlceană a fost gazda unei sesiuni de comunicări ştiinţifice, avînd drept teme principale «Lupta milenară pentru libertate socială, unitate naţională şi independenţă a poporului român» şi «Istoria staţiunii balneare Olâneşti şi eficienţa curativă a apelor sale». # Moartea unei sepii ucise de un meteorit acum 463 milioane de ani a fost considerată de prof. Per Thorslund de la Universitatea din Uppsala drept «cel mci vechi accident mortal din istoria globului nostru». Un fragment din meteoritul ucigaș a fost descoperit împreună cu capul victimei fosilizate in aceeaşi rocă. • A murit Romain Gary. Uihpul său roman, «Cerbii zburători», apărut în 1980 este o emoţionantă pledoarie pentru natură, pentru viaţă, in profunda ei semnificaţie umană. # La Poiana Negri a fost dată in folosinţă o staţie modernă pentru îmbute Herea apelor minerale, cu o capacitate de 100 mii sticle în 24 de ore. Bucureştenii aşteaptă optimişti primul transport • Continuînd tradiţiile de popularizare a frumuseţilor naturale ale ţârii. Asociaţia artiştilor fotografi, filiala Banat, fotoclubul «Retina» al casei de cultură a municipiului Timişoara şi Comisia judeţeană de turism-alpinism-speologie organizează in cadrul Festivalului naţional «Cîntarea României» expoziţia de fotografii «canatul turistic». Ea va înfăţişa intr-o tematică bogata imagini sugestive legate de trecutul istoric al acestui străvechi ţinut românesc sau de frumuseţea cadrului său natural, de prezentarea chipului contemporan al aşezărilor bănăţene şi al locuitorilor lor. Expoziţia este deschisă atit fotografilor amatori cit şi profesioniştilor, cele mai bune lucrări urmind să fie premiate. Fiecare autor poate prezenta un număr nelimitat de fotografii alb-negru şi color cu dimensiunilor 30x40 cm, 40x50 cm şi 50x60 cm, ultimul termen de prezentare fiind 15 februarie a.n. Vernisajul expoziţia este anunţat pentru începutul lunii martie. • Pe anumite zone ale ţărmului suedez, plajele sunt invadate de animale marine moarte aruncate de valuri. Vietăţi de pe fundul mării sunt victime ale poluării accentuate, ca urmare a deversării unor ape depreciate de fosforul şi azotul provenite din industrie. • Un fabricant francez de articole de camping a pus in vinzare un cort-pelerină. Turistei care suie cu el la munte arată cu un melc ce-şi poartă casa in spinare. Confecţionat din nailon, cortul, lung de 2,70 m şi lat de 1,20 m este foarte rezistent, cîntăreşte numai 1,600 kg şi, în funcţie de gabarit, poate adăposti şi două persoane. Armătura metalică se suprimă parţial in caz de nevoie, înlocuindu-se cu o împletitură din nuiele. • Avenul de la Stana Fondi din munţii Pădurea Craiului se numără printre cele mai adinei peşteri verticale din ţară. Are o profunzime de 312 m. Pentru a putea exploata, speologi şi alpinişti clujeni care l-au descoperit de curind, s-au folosit de corzi in locul obişnuitelor scăriţe. • «Lacul din căldarea cu izvoare» nu figurează deocamdată pe nici o hartă montană. El a fost «creat» de membrii clubului alpin «Floarea de colţ» din Capitală care, organizind o expediţie pe versantul sudic al munţilor Făgăraş, au decolmatat o zonă mlăştinoasă de sub virful Scărişoara Mică în locul mlaştinei a apărut un ochi de apă limpede de circa 2000 m alimente şi de numeroase izvoare cristaline. Situat la 2330 m altitudine, «Lacul din căldarea cu izvoare» deţine recordul de înălţime al tăurilor carpatine. # «Zilele Amicii munţilor» au ajuns la a şasea ediţie. Manifestările organizate cu acest prilej au cuprins printre altele: expunerea «100 de ani de la înfiinţarea societăţii carpatine ardelene — S.K.V.», masa rotundă «clubul de drumeţie in cadrul turismului naţional», vernisajul expoziţiei «Aspecte din istoria turismului sibian», seara de diapozitive «Pe cărările Făguroşilor», excursia la cabana Bîrcaciu şi lacul Avrig. • Ce poate să simtă un om îndrăgostit de natură care sădeşte în fiecare primăvară arbori in faţa blocului unde locuieşte, fără ca toamna să-i mai apuce? «Unii din ei sunt smulşi, alţii tăiaţi sau striviţi in picioare. Din 60 de arbori pe care i-am plantat in decurs de opt ani, n-au mai râmas decit 2 terşi o salcie». I st plinge Gheorghe Bujdei din Pitești, căruia ii împărtăşim amărăciunea. Cum rămîne însă cu obrazul celor ce savirsesc o asemenea faptă? # Doar 15 zile i-nu trebuit englezoaicei Judith Chisholm să efectueze o călătorie în jurul lumii la bordul unui avion monomotor, intrecînd cu 18 zile recordul deţinut din 1966 tot de o aviatoare din Marea Britanie, Sheila Scott. Sexul frumos continuă să se afle la înălţime!Un sportiv care se antrenează motorut economiseşte 28 de zile de pulsaţii cardiace pe an, susţine un medic francez. Cu alte cuvinte, făcind constant mişcare in aer liber, la fiecare 12 ani ciştigam cite un an de viaţă. • Surprize plăcute anunţate de OJT Gorj pentru turiştii care vor urca în această iarnă în staţiunea Rinca: pe lingă schiurile, săniuţele şi bocancii pe care îi pot închiria la faţa locului ei vor avea la dispoziţie un schi-lift ce-i va aduce, ori de cite ori ce voi, in capul piftiei. • Opiniile medicului Şerban Rizescu de la staţia de Salvare a Capitalei «Şi iarna turismul montan este un izvor de sănătate». Cu condiţia ca el să fie practicat cu multă chibzuinţă, respectindu-se legile de fier ale muntelui. • 245 000 kilometri pătraţi de păduri tropicale sunt distruse anual pentru a ceda locul drumurilor, oraşelor, cimpurilor agricole. Oamenii de ştiinţă apreciază că, dacă procesul va continua în acelaşi ritm, in următorii 50 de ani ele vor dispărea cu desâvirşire de pe suprafaţa pâmintului. Consecinţele ar fi ireparabile pentru echilibrul ecologic al planetei, avindu-se in vedere ca aceste păduri constituie un important furnizor de oxigen, adăpostind totodată nu mai puţin de 2 milioane de specii de plante şi animale. • Ne întoarcem la velicrele lui Crstofor Columb? Creşterea constantă a preţului la păcura i-a determinat pe constructorii de nave japonezi să întreprindă studii realiste asupra avantajelor pe care le prezintă navigaţia cu pînze. Cum vor arăta giganticele petroliere puse in mişcare de forţa vîntului sau a aburilor ? # Arta decorării pereţilor exteriori ai caselor din Ciocăneşti-Sucevei cu motive luate de pe frumoasele altiţe bucovineni, începută cu decenii în urmă de meşterul popular Dumitru Tomoioaga este, continuată astăzi de Gheorghe, Vladimir şi Mina Tomoioaga, copiii săi. Pe Bistriţa Aurie prinde rădăcini o artă de autentică originalitate! # Ultimul număr al foii volante «Turism *80», editată de OJT Cluj, pune la dispoziţia celor ce vizitează aceste frumoase meleaguri transilvane un bogat material informativ asupra potenţialului turistic aflat in dotarea Oficiului judeţean. # Bilanţ al speologilor ieşeni: 30 de peşteri cu o lungime totală de aproape 2 kilometri. Cele mai recente descoperiri realizate in noiembrie trecut: două peşteri in munţii Rodnei, doua în Rarău şi una în Obcina Feredeului + O corabie cu pînze la cu asalt Polul Sud! Lansată la Toulon, ea se strecoară printre gheţurile Mării lui Ross, ajungînd cu bine la Polul Sud! Deocamdată nu este decît un vis: expediţia va începe in primăvara viitoare şi-l va avea la bord pe Pierre Magnan, un explorator pasionat care nu se află la prima ispravă de acest gen. 60 DE ZILE Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la înfiinţarea oficiului de turism CEDOH la ambasada R.S. Cehoslovace din Bucureşti a fost organizată o conferinţă de presă. După ce a trecut in revistă succesele reputate de cunoscuta organizaţie de turism din ţara prietena in cele 6 decenii de activitate, dr. Otakor Nohoil, director al reprezentanţei CEDOR, s-a referit la colaborarea oficiului cehoslovac cu oficiile române de turism «Carpaţi» şi «Litoral», evidenţiind faptul că aceasta se desfăşoară in favoarea economiilor naţionale ale celor 2 ţări, contribuind totodată la cunoaşterea reciproca a frumuseţilor naturii, a istoriei şi culturii, a succeselor dobindite in opera de construire a socialismului in Cehoslovacia si in România.