România Pitorească, 1982 (nr. 1-12)

1982-01-01 / nr. 1

ROMÂNIA PITOREASCA REVISTA LUNARA EDITATA de MINISTERUL TURISMULUI POP SIMION redactor s ef TOMA GEORGE MAIORESCU redactor $ef adjunct CORNEL BOZBICI secretar responsabil de redacţie HOLIDAYS VACJUKE IN ROMANIA IN ROUMANK M RUMXMIN I rNMMUMW EDITII ALE REVISTEI IN LIMBILE ENGLEZA, FRANCEZA, GERMANA, RUSA Redacţia: Ser. Nikoa Beloiannis nr. 27, sector 1, Bucureati, cod 70166; telefon 59­74 74; Telex 11 724. Publicam : Preţul unui abonament este de 9 lei pe trei luni, 18 lei pe sase luni si 36 lei pe un an Cititorii din străinătate se pot abona prin ILEXIM — serviciul export-import presă — Calea Griviţei nr. 64—66, P.O.B. 2001 telex 011226 — Bucureşti • La Galaţi, turismul se înscrie pe un drum tot mai bun. Găsirea unor forme atractive şi eficiente, care să întîmpine şi să capteze interesul pasionaţilor de turism, face parte din preocupările constante ale factorilor de răspundere, înfiinţarea, în luna decembrie, a «Clubului de turism» — la nivelul munici­piului — este, printre altele, o dovadă suges­tivă în această privinţă. Iniţiativa aparţine atît Oficiului judeţean de turism, organism care şi patronează, de altfel, «Clubul...», cît şi studenţilor gălăţeni, membri ai cercului «Mecanturist», cerc cu o susţinută şi bogată activitate. Am fost martori la adunarea de constituire a clubului. Două aspecte s-au detaşat, din capul locului, în mod deosebit, obiectivele concrete, generoase, oportune pe care şi le-au propus să le realizeze membrii clubului şi numărul mare de participanţi la acest eveniment. Să insistăm ceva mai mult asupra acestor elemente. Clubul este structu­rat pe patru secţiuni: ocrotirea naturii, ac­ţiuni turistice, turismul de sală şi concursuri turistice. Pentru fiecare «compartiment» s-a întocmit un minuţios plan de activitate care acoperă o problematică diversă, educativă, adecvată. Fie că este vorba de acţiunile «Ocrotiţi pădurea», de «Galaţiul — oraş al teilor», de excursii în zone montane sau în perimetrul judeţului, fie că se are in vedere dezbaterea unor apariţii editoriale de profil, de prezentarea echipamentului de excursie sau de trasee turistice etc. Numărul mare de iubitori ai turismului prezenţi la inaugurarea clubului constituie, desigur, un semn de bun augur. Totodată, dovedeşte, dacă mai era necesar, că turismul poate fi practicat la orice vîrsta, că face casă trainică cu orice profesie. Mai mult, o bună parte dintre cei care au aderat cu gîndul şi cu inima la acest club au lansat şi o serie de propuneri şi iniţia­tive întru totul judicioase, oportune. Am re­ţinut cîteva dintre ele: «Să organizăm acţiuni de refacere şi de înfrumuseţare a unor refugii şi să participăm la construirea altora» — Mihai Dragomir, elev; «Să înfiinţăm o gazetă municipală pentru popularizarea activităţii clubului nostru» — Marian Mototolea, stu­dent; «Să marcăm locurile din Galaţ unde s-au petrecut o serie de evenimente istorice» — — Gh Lazăr, profesor; «Să organizăm schim­buri de experienţă şi cu alte cluburi similare din diverse oraşe» — Horia Axinte, student. Desigur, exemplele ar putea continua. Aşadar, la Galaţi, şi-a început existenţa un club de turism municipal. Să-i urâm, din toată inima, o activitate bogată, o viaţă îndelungată. P.S. La înfiinţarea clubului am înregistrat şi o absenţă pe cît de nedorită, pe atît de surprinzătoare. Este vorba de B.T.T. Refuzul acestuia de a adera la club pe motiv că ideea constituirii lui a venit din altă parte şi nu din propriile birouri, dovedeşte o optică îngustă, un orgoliu strimb. (M.O.) • O.J.T. Sibiu a organi-,­zat în staţiunea Păltiniş un club de vacanţă care stă la dispoziţia turiştilor veniţi să-şi petreacă timpul liber în frumoasa aşezare de pe înălţimile Cibinului. Clubul oferă o seamă de acţiuni inedite: seri folclorice, concerte de muzică uşoară, focuri de tabără, reuniuni dansante, întîlniri cu oameni de cultură şi de artă, drumeţii, seri distractive în mijlocul naturii, serbări ale iernii. • Stop poluăm apelor! Colaboratorul nostru, Ioan Dobrescu, ne semnalează o îngrijorătoare stare de lu­cruri provocată de cîteva întreprinderi in­dustriale din Cîmpulung Muscel, care dever­sează cu seninătate apele uzate în rîurile și lacurile din zonă. în acest dosar al poluării, printre acuzaţi figurează întreprinderea de fire şi fibre sintetice şi întreprinderea meca­nică, vinovate de grava poluare a rîurilor Bughea, Bratiei, Rîu Doamnei şi a lacului de la Grui. Să tragem la timp cuvenitul semnal de alarmă 1­0­500 de elevi din Capitală, precum şi din judeţele Constanţa, Dîmboviţa, Galaţi etc. şi-au petrecut vacanţa de iarnă în staţiunile Bolboci, Scropoasa, Padina şi Peş­tera. Alţi 400 de elevi bucureşteni au trecut prin taberele organizate în aceeaşi perioada la Pucioasa. Printre noutăţile la zi oferite de O.J.T. Dîmboviţa se află punerea în funcţiune a unui teleschi în lungime de 500 de metri la Padina.­­ In toate şcolile de pe cuprinsul judeţului Bacău au luat fiinţă cercuri de «Prieteni ai monumentelor». Iniţiativa apar­ţine Muzeului judeţean de istorie şi are în vedere antrenarea elevilor la îngrijirea şi conservarea celor 230 de monumente istorice şi de artă aflate pe teritoriul judeţului. # A ieşit de sub tipar ediţia din acest an, a 13-a, a almanahului turistic în limba germană (Komm mit — Rumänien 1982», cu un sumar bogat şi interesant, pe linia bunelor tradiţii cu care ne-am obişnuit. • Cetatea fortificată de pe colina aflată în faţa hotelului «Carpaţi» din Braşov, menţionată în documente în prima jumătate a secolului al XVI-lea, a fost res­taurată recent şi transformată într-un original complex turistic: «Cetatea Braşovului», care dispune de mai multe unităţi de alimentaţie publică, însumînd aproape 600 de locuri. O atmosferă de epocă de bun gust este evocată prin amenajarea în diferite stiluri a interioare­­lor, precum şi de vestimentaţia medievală a personalului. • Cititorul Pali István din Tuş­­nad ne relatează faptul că ajungînd în ziua de 12 oct. 1981 la cabana «Omul» a găsit uşa închisă. Amintitul corespondent ne roagă să dăm un răspuns autorizat în această pro­blemă. Ion Scăunaş, directorul O.J.T. Prahova, precizează că această cabană funcţionează numai în perioada 1 mai — 1 octombrie, deci în restul timpului este închisă — ca cabana Ciucaş, de altfel. Opinia noastră este că O.J.T. Prahova ar trebui să afişeze la toate unităţile din masivul Bucegi regimul de funcţionare al cabanei «Omul», pentru ca turiştii tentaţi să pornească iarna spre această destinaţie să nu fie în situaţia de a nu avea unde să se adăpostească. • La Rînca, in judeţul Gorj, a fost dat în folosinţă un schi-lift, care uşurează urcuşul schiorilor pe pantele muntelui Corneşu Mic. Amatorii de schi, să­niuţe şi bob găsesc la cabanele din staţiune tot materialul şi echipamentul de care au nevoie.­­ In vecinătatea Peşterii Urşilor de la Chişcau se amenajează un loc de parcare pen­tru 200 de autoturisme. Se prevede, de ase­menea construirea unui motel cu circa 80 de locuri dotat cu un restaurant cu linie de au­­servire.­­ în acest an vor fi date în exploata noi spaţii de cazare, însumînd aproximat 5 000 de locuri, un hotel sanatorial la Cover­na, unul la Sovata, ale două la Mamaia şi Felix, precum şi în oraşele Ploieşti, Turnu Măgurele laşi, Huşi, Deva, Topliţa, Drobeta-Turnu Se­verin, Zimnicea, Caracal.­­ La marele com­plex hotelier «Internaţional» din Capitală se execută lucrări de finisaj. Modernul edificiu situat între Calea Victoriei şi str. Luterană va dispune de 850 locuri de cazare, 900 locuri în unităţi de alimentaţie publică, de o sală polivalentă cu 500 locuri, parcaj subteran, piscină acoperită, bazin de înot, instalaţie termică proprie etc.­­ Mijloacele de trans­port pe cablu se vor îmbogăţi în 1982 cu telecabinele Capra Neagră — Postăvarul, Babele-Peştera, cu un telescaun şi un tele­semn la Borşa. 0 în actualul sezon, practican­ţii sporturilor de iarnă au la dispoziţie peste 25 000 locuri în hoteluri şi vile aflate în sta­­­lunile de pe Valea Prahovei, Poiana Braşov Stina de Vale, Lacul Roşu, Sovata, Borsec Tuşnad, Păltiniş etc., precum şi peste 8 000 de locuri în cabane.­­ La Cîmpulung Moldo­venesc şi-a deschis porţile un complex tris­tic destinat tineretului: un hotel cu 150 de locuri, o cabană cu 60 de locuri, restaurant, bar, club, bazin de înot, terenuri de sport. La realizarea acestei frumoase baze turisti­ce tinerii din localitate şi-au adus o impor­tantă contribuţie, prestînd peste 40 000 ore de muncă patriotică. „ Corespondentul nos­tru Ilie lonescu ne transmite noutăţi din Pălti­niş, care îi interesează în primul rînd pe ama­torii de sporturi de iarnă: aici s-a dat in fo­losinţă Vila nr. 16, care măreşte capacitatea de cazare a staţiunii cu 100 de locuri, a fost reamenajata pîrtia ce porneşte din vîrful Onceşti, s-au deschis, la staţia de plecare a telescaunului, un centru de închiriere a articolelor şi materialelor sportive (schiuri, sănii, bob-schiuri, bocanci, clăpari etc.), un chioşc-librărie şi un punct pentru desfacerea obiectelor de artizanat.­­ Un hotel cu 40 de locuri, un restaurant cu 160 locuri, în sa­loane şi 60 în aer liber, un magazin alimen­tar cu autoservire alcătuiesc noul complex­­ comercial-turistic «Dobrogea» deschis de co­operaţia de consum în comuna Smîrdan, si­tuată pe drumul ce duce spre Delta Dunării 0 La Căciulata se execută lucrări pentru re­­captarea izvorului nr. 2 şi pentru dirijarea apelor la pavilionul de distribuţie din parc. în curînd, apele minerale concentrate în acest pavilion vor trece prin instalaţii de preîncâl­­zire. 0 JacQues Cousteau se pregăteşte să înceapă o expediţie ştiinţifică pentru cerce­tarea florei şi faunei Amazonului. «Aceasta, a declarat el, este cea mai importantă şi mai dificilă expediţie din întreaga mea carieră, depăşind chiar călătoria mea în Antarctica». Expediţia cunoscutului oceanolog francez ur­mează să înceapă în luna aprilie, cu 40 de membri, printre care se vor afla oameni de ştiinţă, navigatori şi o echipă de filmare, precum şi cu o «flotilă» puternică, formată din submarinul de cercetări oceanografice «Calypso», un avion, un elicopter şi un hidro­­avion. „ De cîte ori vom fi trecut, oare, cu trenul sau cu maşina, peste podul metalic ce traversează Trotuşul la intrarea în Oneşti, fără să ştim că autorul lui este inginerul Anghel Saligny, care l-a proiectat şi con­struit acum o sută de ani? Supus unor recente lucrări de modernizare, podul centenar îşi trăieşte a doua tinereţe, partea carosabilă a fost dezafectată, spaţiul rămas liber urmînd să fie folosit la dublarea căii ferate. 0 Pe artera bucureşteana Izvor-Coşbuc urmează să se deschidă în acest an un magazin cu articole de sport şi turism. 0 Pledoarie pen­tru mişcare, în Suedia, o campanie lansată sub lozinca «La lucru pe jos sau cu bicicleta» ii invită pe toţi locuitorii activi să renunţe la mijloacele motorizate de deplasare. Acţiu­nea, anunţată pînă la toamnă, urmăreşte un dublu scop: economisirea de carburanţi şi formarea, în proporţii de masă, a deprinderii pentru sănătoasa mişcare în aer liber. Ce au de zis somnoroşii care mai dorm dimineaţa prin tramvaie, înainte de a ajunge, în ultima clipă, la locul de muncă? • Savanţii chinezi întreprind acţiuni eficiente pentru proteja­rea speciei de urşi panda, ameninţată cu dispariţia. Circa o mie din aceste animale rare, adevărate «fosile vii», sunt acum în afară de orice pericol. Mulţumim pe această cale tuturor cititorilor şi colaborato­rilor revistei noastre care ne-au trimis scrisori şi telegrame de felicitare cu prilejul Anului Nou îi încredinţăm că urările lor vor constitui pentru întregul colectiv redacţional un imbold puternic menit să contribuie la ridicarea pe o nouă treaptă de calitate a revistei. A APĂRUT ALMANAHUL TURISTIC 1982 EDITAT DE REVISTA ROMÂNIA PITOREASCA D in 1981, peste 500 000 de oameni ai muncii şi-au petrecut prin sindicate concediul de odihnă în staţiunile balneare şi climaterice din ţara, iar la Năvodari, 50 000 de pionieri şi şcolari au beneficiat de soarele şi apa mării. Preocupările organizatorilor s-au concentrat asupra creşterii numărului locurilor pentru fami­lişti, îmbunătăţirii şi diversificării meniurilor, pe completarea dotării bazelor pro­prii cu aparatură medicală, în vederea asigurării unui număr sporit şi variat de procedeuri. U.G.S.R. dispune în prezent de 12 case de odihnă şi tratament cu 8 350 paturi. Numai în cursul anului trecut au fost date în folosinţă 800 de locuri în sta­ţiunea Voineasa şi 300 la Soveja. La manifestările organizate în scopul petrecerii cit mai plăcute a timpului liber — concerte, seri literare, concursuri muzicale şi sportive, seri de dans, drumeţii­­ au luat parte peste 16 000 de oameni ai muncii . Filiala A.C.R. Bucureşti a inaugurat un club al automobili­şti­lor la noul său sediu de pe Calea Colentinei nr. 1. Aceştia au la dispoziţie o sală cu aparatură de proiec­tare a filmelor şi diapozitivelor, o bibliotecă de specialitate, pliante editate de A.C.R. şi filialele judeţene. Programul bogat al clubului suscită interesul membrilor A.C.R.: aici au loc consfătuiri cu responsabilii cercurilor, consultaţii tehnice şi ju­ridice, întîlniri cu specialiştii în întreţinerea automobilului etc. • Raliul republican al echipelor Salvamont — ediţia 1982 — se desfăşoară intre 18—23 ianuarie în sta­ţiunea Păltiniş. Şi-au anunţat participarea peste 120 salvamontişti, reprezentînd 23 centre din întreaga ţară, care vor lua parte la probe tehnico-aplicative: proba de orientare - salvare din avalanşe, proba de schi şi acordarea primului ajutor, proba de salvare în zone de abrupt şi proba de salvare pe pîrtiile de schi.

Next