România Pitorească, 1984 (nr. 1-12)

1984-01-01 / nr. 1

ROMÂNIA PITOREASCĂ REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE MINISTERUL TURISMULUI POP SIMION redactor şef IUSTIN MORARU redactor şef adjunct CORNEL BOZBICI secretar responsabil de redacţie HDUDJiyS IN ROMANIA IN ROUMANK Redacţia: Str. Nikos Beloiannis nr. 27 Bucureşti, sector 1 cod 70 166, telefon 59 74 74 Preţul unui abonament este de 15 lei pe trei luni, 30 lei pe 6 şi 60 lei pe un an Cititorii din străinătate se pot abona prin ILEXIM — serviciul export-import presă Calea Griviţei nr. 64—66, P.O.R. 2001, telex 011226, Bucureşti EDIŢII ALE REVISTEI ÎN LIMBILE ENGLEZĂ GERMANĂ FRANCEZĂ luni Vremea 16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 1984 16—20.1.1984. Vremea se va încălzi. Ploaie, iapoviţă şi ninsoare, mai ales în Crişana, Mara­mureş, Transilvania şi nordul Moldovei. Tempe­raturile minime între —8° şi 2°, iar cele ma­xime între -2° şi 8°. Ceaţă dimineaţa şi seara. 21—25.1.1984. Vreme închisă. Precipitaţii în cea mai mare parte a ţării, la început sub formă de burniţă şi ploaie, apoi de lapoviţă şi ninsoare. Temperaturile minime între -10° şi 0°, izolat mai coborîte, iar cele maxime între -4° şi 6°. Local se va produce ceaţă. 26—31.1.1984. Vreme umedă. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între -8° şi 2°, mai coborîte în Moldova şi in estul T­ransilvaniei, iar cele maxime între —2°, şi —8°. Dimineaţa şi seara ceaţa. 1—5.11.1984. Vremea se­ va răci treptat. Ploaie. Iapoviţă şi ninsoare în Crişana, Banat şi Oltenia iar în celelalte regiuni, numai ninsoare. Tempe­raturile maxime între -5°­ şi -5° izolat mai ri­dicate, iar cele minime între -12° şi -2°, mai coborîte în ultimele nopţi în Transilvania şi Mol­dova. 6—10.11.1984. Vreme friguroasă. Ninsori slabe, intermitente. Temperaturile minime între -15° şi -5° în jumătatea de sud-vest a ţării şi vor coborî sub -20°, în unele nopţi, în celelalte regiuni. Temperaturile maxime între -12° şi -2°3 izolat mai ridicate în Banat. 11—15.11.1984. Vreme în curs de încălzire. Ninsori slabe izolate în Transilvania şi Maramureş. Temperaturile minime între -15° şi -5°, iar cele maxime in­tre -10° si 0°, pe alocuri mai ridicate in sudul ţarii. Dimineaţa şi seara ceaţa cu depunere de chiciură. CONSTANTIN MARIN TURISMUL ÎN EPOCA CEAUŞESCU Perioada cea mai înfloritoare a deveni­rii noastre socialiste, deschisă de Congre­sul al IX-lea al P.C.R., a creat turismului, în amplul proces de dezvoltare economi­­co-socială a ţârii, condiţiile cele mai înalte pentru edificarea şi modernizarea bazei materiale, pentru practicarea lui de mase tot mai largi de oameni ai muncii, pentru afirmarea sa în arena internaţio­nala In raportul la Congresul al X-lea al PC­R, tovarăşul Niicolae Ceauşescu sublima: . O atenţie însemnata se va acorda îmbunătă­ţirii condiţiilor de odihnă a oamenilor muncii, dezvoltării reţelei şi creşterii ca­pacităţii unităţilor balneare şi de trata­ment, dotării şi utilării acestora. O largă dezvoltare va cunoaşte activitatea turis­tică, urmărindu-se punerea mai deplină în valoare a condiţiilor favorabile de care be­neficiază ţara noastră." Din bugetul statu­lui se alocau 3,5 miliarde de lei pentru turism, destinate în cincinalul 1966-1970 continuării construirii staţiunilor de pe li­toralul Mării Negre şi altor baze turistice în ţară. Perspectiva acestei acţiuni era su­bliniată de secretarul general al partidului într-o cuvîntare rostită la 25 noiembrie 1970: „Am investit şi vom continua să in­vestim mult în sectorul turism, avem un program mare de construcţii, este necesar să fie luate toate măsurile pentru valorifi­carea eficientă a bazei materiale create ". Intr-adevăr, urmîndu-se indicaţiile tovară­şului Nicolae Ceauşescu, turismul româ­nesc şi-a edificat o bază modernă în toate judeţele ţârii, menită să pună în valoare zone de excepţională bogăţie. Tot din ini­ţiativa secretarului general al partidului s-a trecut, începînd din anul 1971, la o nouă formă de organizare a activităţii tu­ristice prin înfiinţarea Ministerului Turis­mului cu verigile sale în subordine, ofici­ile naţionale şi judeţene de turism, care împreună cu biroul de turism pentru tine­ret, Uniunea Generală a Sindicatelor, Au­tomobil Clubul Român, sunt chemate să realizeze politica de turism a statului nostru. Investiţiile mari alocate în decursul ul­timelor trei cincinale, 1966-1980, precum şi în primii ani ai actualului cincinal, au pus la dispoziţia turismului românesc peste un sfert de milion de locuri în uni­tăţi de cazare dintre cele mai diverse, unităţi de alimentaţie publică, mijloace de tratament şi agrement­­ au contribuit la modernizarea căilor şi mijloacelor de transport, care i-au asigurat un înalt grad de competitivitate în arena turistică inter­naţională şi care sunt folosite pe scară din ce în ce mai largă de milioane de oameni ai muncii din ţara noastră. Dar, pentru o mai exactă însumare a realizărilor obţinute în perioada care s-a scurs de la Congresul al IX-lea, de cînd in fruntea partidului şi a statului se află to­varăşul Nicolae Ceauşescu, să recurgem la memoria cifrelor. In 1965, existau în România, 101 612 locuri de cazare în hoteluri, vile, cabane şi căsuţe. In 1982, numărul locurilor de cazare se ridică la 308 886 din care 141 503 în hoteluri, 4 985 în hanuri, 56 239 în corturi instalate, 38 274 locuri in tabere şi colonii, 20 683 locuri de ca­zare la cetăţeni şi terenuri pentru campa­­rea a 31 989 persoane. In 1982, pe litoral existau 752 unităţi economice - 263 hote­luri, 2 hanuri, 454 vile, 26 popasuri, 6 ta­bere şi colonii etc., toate însumînd 154 918 locuri. in 1966, anul de început al construcţiei litoralului modern­­,la Ma­maia, hotelurile puteau fi numărate pe de­getele celor două miini. La Eforie Nord, vedeta esplanadei era vila Belona Staţiu­nile din sudul litoralului se conturau doar pe planşetele arhitecţilor. In anuarul sta­tistic al anului respectiv judeţul Constanţa figurează cu 35 557 locuri de cazare din care 16 891 în hoteluri, 15 534 în vile, 400 în căsuţe, 2 332 in corturile instalate şi teren pentru 400 de corturi proprii. în prezent, Centrala ONT Litoral întreţine relaţii cu 140 de firme străine, iar numă­rul turiştilor unui singur sezon depăşeşte un milion... Alte zone pitoreşti ale ţării au intrat in sfera de interese a turismului. In primul rînd, nordul Mol­dovei, cu monumentele sale de artă feu­dală românească înscrise in patrimoniul UNESCO. Apoi, staţiunile montane - Poiana Braşov, Sinaia, Predeal, Semenic. în 1982, numărul locurilor existente în staţiunile de munte se ridica la 21 676 din care 7 848 în hoteluri, 314 în hanuri, 4 568 în vile, 4 509 in cabane, 2 180 în popasuri, 1 780 în căsuţe etc. Amenajarea pîrtiilor de schi, ca şi dezvoltarea pe care au luat-o mijloacele de transport pe cablu, au făcut ca staţiunile montane enumerate mai sus să intre în circuitul internaţional, în vreme ce altele au început să intre in circuitul naţional. E vorba de Borşa, Fintî­­nele, Bâişoara... Lista capacităţilor de ca­zare a căror panglică inaugurală a fost tăiată în 1982, la Sebiş, judeţul Arad, ho­telul „Sebiş", la Albeşti, judeţul Argeş, Hotelul „Câpşunica", la Băile Felix, jude­ţul Bihor, hotelul „Someşul", la Năsăud, judeţul Bistriţa-Nâsâud, hotelul „Sălăuţa", la Techirghiol, judeţul Constanţa, popasul Techirghiol, la Ilia, judeţul Hunedoara, hotelul „Mureş“, la Tîrgu-Mureş şi Deda, judeţul Mureş, hotelurile „Stejăriş" şi ha­nul „Gâlăoaia", la Vatra Dornei şi Cîmpu­­lung Moldovenesc, judeţul Suceava, hote­lurile „Căliman" şi „Cîmpulung", la Smir­­dan, judeţul Tulcea, hotelul „Dobrogea“,la Adjud, judeţul Vrancea, hotelul „Trotuş", în lumea balneologiei. Buxten, Vichy, Baden-Baden, Salsomagiore, Alma Arasan Goriacinsk au în România surori gemene. Se numesc Băile Felix, Băile Herculane, Sovate, Covasna, Eforie Nord, Mangalia, Calimâneşti-Caciulata-Cozia. Harta balneo­climaterică a României cuprinde 160 de staţiuni Cele aproape o treime din apele minerale ale Europei sunt valorificate aici după cele mai noi metode ale balneo şi crenoterapiei. Mofetele, solfatariile, lacu­rile helioterme de la Sovata, salinele de la Slânic Prahova şi Slănic Moldova, plantele medicinale din zona băilor Geoagiu, aerul puternic ionizat de la Băile Herculane şi Covasna sunt doar cîteva dintre unicatele mondiale ale balneologiei româneşti puse in valoare în aceşti ani. La acestea se adaugă tratamentele cu medicamentele originale româneşti: Gerovital, Aslavital, Ulcosilvanil, Covalitin, Pell-Amar şi gama Apilarnilului - practicarea balneoterapiei profilactice şi o foarte modernă aparatura de fiz­ie,hidro şi electroterapie. Numărul locurilor: 46 861 din care 10 167 în hote­luri, 34 596 în vile, iar restul în alte forme de cazare. Pe porţile larg des­chise ale României, in 1982 au intrat 1 395 291 turişti străini. Dintre aceştia 317 025 şi-au petrecut vacanţa pe litora­lul românesc al Marii Negre, 152 868 în staţiunile montane, 19 336 în staţiunile balneoclimaterice, iar 906 062 în marile oraşe ale ţării. în 1965, lista completă a hotelurilor din staţiunile de munte şi bal­neoclimaterice destinate turismului inter­naţional era: Poiana braşov, hotelurile „Poiana", „Sporturilor", „Bradul"; Timişul de Jos - hotelul „Dîmbul Morii"; Predeal hotelurile „Rozmarin" şi „Predeal"; Si­naia, hotelurile „Palas“, „Alpin"; Băile Herculane, hotel „Cerna". în construcţie se aflau, la Predeal, hotelurile „Clobucet" şi „Trei Brazi", iar la Buşteni, „Complexul Buşteni". Pe litoral numărul locurilor afectate turismului internaţional era de 16 588, iar în oraşele din restul ţării, 4 359. în ultimul deceniu numai în re­ţeaua Ministerului Turismului s-au con­struit 120 de hoteluri noi. Coeficientul de utilizare a spaţiilor de cazare a crescut de la 69,8 la sută la 73,7 la sută. Numă­rul turiştilor a crescut de la 7 244 210 la 12 126 412. Dacă în 1971 fuseseră la tra­tament in staţiunile balneare 549 910 pa­cienţi, în 1981 au beneficiat de cură bal­neară aproape un milion de persoane. Ta­berelor şi coloniilor de vacanţă pentru co­pii le sunt rezervate, anual, 40 000 de locuri. Vara anului 1982 a înregistrat pe litoral un nou record: peste 800 000 de români şi-au petrecut concediul acolo, ci­fră cu 45 la sută mai mare decit cea înre­gistrată in 1981. Tot în vara care a tre­cut, staţiunile montane au primit la odihnă şi tratament 1 700 000 de vacanţieri. în acelaşi timp, cea mai nouă şi mai originală zonă a turismului româ­nesc, Delta Dunării, a înregistrat în 1982, 112 000 de turişti, din care aproape 30 000 oaspeţi de peste hotare. La urmă, dar nu in cele din urmă, bilanţul celor pa­tru amfitrioni: O.N.T. „Carpaţi" Bucu­reşti, O.N.T. Litoral, O.N.T. „Carpaţi" Braşov, şi I.T.H.R.­­ Bucureşti reprezintă dovada cea mai edificatoare a noii concep­ţii care stă la baza politicii turistice ro­mâneşti. Fazei extensive care s-a desfăşu­rat de-a lungul ultimelor decenii i-a ur­mat o fază intensivă, cînd soarele ospitali­tăţii româneşti a strălucit şi mai puternic. 1984 e pregătit să devină un etalon de ca­litate în turismul românesc. Litoralul îşi va începe sezonul din... iarnă. Marilor drumeţii din inima ţării li se vor alătura circuite in ţările vecine. Melomanilor, fol­cloriştilor, arheologilor, ornitologilor, api­cultorilor, pescarilor, vînâtorilor, speologi­lor, gurmanzilor, iubitorilor de echitaţie şi chiar elevilor li se vor oferi variante de programe şi formule de vacanţă adecvate pasiunilor şi profesiunilor. Oamenilor să­nătoşi, balneologii le pregătesc o vacanţa de balneaţie profilactică... „Turismul a devenit mărturia cea mai strălucită, cea mai spectaculoasă a elibe­rării sociale şi culturale a tuturor celor care participă la viaţa economică a civili­zaţiei noastre; ieri, încă rezervat unei mi­norităţi privileagiate, în prezent, el face parte integrantă din patrimoniul comun". Sunt cuvintele înscrise în Carta de la Viena a Biroului Internaţional pentru Tu­rism Social. Sunt cuvintele emblemă ale tuturor lucrătorilor din turismul româ­nesc. Staţiunea Venus 6654-112

Next