România Pitorească, 1984 (nr. 1-12)

1984-01-01 / nr. 1

OMAGIU Ianuarie se iscăleşte cu puritatea zăpezilor. Ia­nuarie se iscăleşte cu întîia lumină a împărăţiei în care am pătruns­­ anul cel nou. Ianuarie se iscă­leşte cu bunele meniri ale concetăţenilor mei pentru mai binele ţării şi mai binele fiecăruia din­tre noi. Ianuarie se iscăleşte cu desaga doldora de proiecte, de vise visate cu ochii deschişi, de speranţă fundamentată de puterile ziditoare ale naţiunii. Ianuarie se iscăleşte cu îndătinata urare „pace-n ţară, grîu la vară!" Ianuarie se iscăleşte cu cele douăzeci şi două de milioane de conşti­inţe care ard şi muncesc şi gîndesc şi cutează şi creează şi visează şi speră pe româneşte. Binecu­­vîntata lună a începutului de an, începutului de ciclu, a începutului de lucrare, de intrare într-o nouă rînduială a vieţii şi a lumii. Ferice de cei ce au văzut lumina zilei în luna întîiului de calendar, aşezîndu-şi destinul, fapta şi felul vieţuirii sub auspiciile faste ale lui ianuarie. Tot destinul a voit ca întîiul om al ţârii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa sa de viaţă, academician dr. inginer Elena Ceauşescu, să fie încununaţi cu harurile lui ianuarie, această lună a luminii, cum au numit-o cei din vechime şi cum o atestă, desigur, desti­nele celor doi eroi ai naţiunii române, care bine­merită omagiul aniversar al fiilor patriei în acest ianuarie 1984. Omagiindu-i pe cei doi mari sărbă­toriţi, noi omagiem munca şi destinul exemplar al conducătorului ţării, munca şi destinul exemplar al savantului de renume mondial, două vieţi înge­mănate, aflate în prim planul conştiinţei naţionale tocmai datorită valorilor inestimabile pe care le aşază necontenit în tezaurul ultimelor două dece­nii ale naţiunii, perioada cea mai fertilă a României moderne cunoscută sub numele de „epoca Ceauşescu“. Sunt destine-flacără, desti­­ne-stindard, călite în focul celor patruzeci şi cinci de ani de activitate revoluţionară neîntreruptă, pusă în slujba luptei comuniştilor români, la te­melia orînduirii noastre socialiste, a înaintării spre comunism. Ştiinţa conducerii şi conducerea ştiinţei formează, în condiţiile societăţii româneşti de azi, cheia de boltă a dezvoltării noastre multi­laterale, binomul interacţiunii lucide dintre acele domenii fundamentale care, puse în ecuaţie, sunt menite să asigure progresul maxim al ţării: poli­tica şi ştiinţele, economia şi tehnologia avansate, vizionarismul revoluţionar şi cîmpul de vaste prospecţiuni creatoare al culturii şi artelor. Cele două aniversări, aflate emblematic în cîm­pul de frumuseţe al lui ianuarie, nu sunt doar nişte evenimente de calendar; cugetul nostru comunist le dă strălucirea şi dimensiunea istorică proprie lui 1984, în relieful căruia întrezărim cele două piscuri ale vieţii româneşti din acest nou an: a 40-a aniversare a eliberării României şi cel de al Xlll-lea Congres al Partidului Comunist Român. Sunt cele două grandioase arcuri de boltă sub semnul cărora îi omagiem pe marii din ianuarie. Astfel gîndim şi simţim la ceas aniversar, scriind pe albul zăpezii carpatine un călduros „La mulţi ani!" adresat din inimă preşedintelui României şi tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu. E sărbătoare în spaţiul carpato-danubiano-pon­­tic, pe pămîntul care freamătă de istorie, omenie şi spirit creator, unde aerul e curat şi are aripi de credinţă întru desăvîrşirea operei şi propria noas­tră desăvîrşire, unde privirea naţiunii şi a sărbăto­riţilor ei nu e niciodată în jos, ci aţintită în susul susului, către idealuri, chemată de zăpezile eterne ale Carpaţilor, relief şi metaforă prin care România îşi afirmă în faţa lumii — parcă simbolic — măreţia demnă, şi neatîrnarea, şi frumuseţea limpede. Ceas bun şi la mulţi ani, iubiţi conducători! Ceas bun şi la mulţi ani tuturor oamenilor buni ai României nemuritoare! Lum lui Gertl POP SIMION Pictură de SABIN BAI­AŞA

Next