România Pitorească, 1986 (nr. 1-12)

1986-01-01 / nr. 1

ROMÂNIA PITOREASCĂ REVISTA LUNARA EDITATA DE ministerul turismului POP SIMION redactor şef IUSTIN MORARU redactor şef adjunct CORNEL BOZBICI secretar responsabil de redacţie Homours EDIŢII ALE REVISTEI ÎN LIMBILE ENGLEZĂ GERMANĂ FRANCEZĂ Redacţ­ia: Str. Nikos Beloiannis nr. 27 Bucureşti, sector 1 cod 70 166, telefon 59 74 74 Preţul unui abonament este de 15 lei pe trei luni, 30 lei pe 6 luni şi 60 lei pe un an Cititorii din străinătate se pot abona prin ROMPRESFILATE­­LIA — sectorul import-export­­presă P.O. Box 12 201, telex 10376, Bucureşti, Calea Griviţei nr 64—66 VREMEA 10—15.1. Vremea va intra intr-un pro­­ces de încălzire treptata Cerul va fi mai m­lt noros Vor cadea precipitaţii predo­­mnant sub forma de burniţa şi ploaie Precipitaţiile vor fi mai însemnate cantita­­iv in jumatatea de sud a ţării La munte a ninge Vinţul va sufla moderat, cu in­­ensificari in ultimele zile, din direcţii va­labile. Temperaturile minime vor fi cu­­prinse între -5” si 5°, iar cele maxime in re 0° şi 10p. mai ridicate in sudul ţarii de alocuri se va produce ceaţa si izolat «lei 16—21.1. Vremea va fi umeda si se a­raci Cerul va fi mai mult acoperit. Vor avea ninsori in cea mai mare parte a ţa­ii Vintul va sufla moderat în estul ţarii şi­­ zona de munte va prezenta intensificări din sectorul nordic, spulberind zapada­Temperaturile minime vor fi cuprinse in­­re -12° şi -2°, mai coborîte in Transilva­na şi nordul Moldovei iar cele maxime itre -7° şi 3°. 22—27.1. Vremea se va menţine rece mai ales in nordul şi estul arii Cerul va fi temporar noros Vor ca­lea ninsori locale îndeosebi in vestul I sudul ţarii Vintul va sulta moderat emperaturile minime vor fi cuprinse in­­­e -15° şi -5°, mai coborîte in Tran­­ilvania si Moldova, iar cele maxime intre 3° şi 2° Dimineaţa si seara, frecvent se a produce ceaţa şi chiciura. 28—31.1. Dupa o încălzire de scurta durata, vremea o va raci din nou Cerul va fi variabil mai tult noros Vor cadea precipitaţii mai ales sub forma de ninsoare, mai întii in jumatatea de nord, apoi si in celelalte re­giuni Vintul va prezenta intensificări din sectorul nordic la început, în Moldova, apoi in celelalte regiuni din sectorul estic, viscolind local zapada Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse între -10° si­­T mai coborite pină la -22 in centrul si nordul tarii în ultimele nopt iar cele maxime se vor situa intre­­6 si 4 mai ridicate in sud-vestul tarii. C. MAREŞ CARTEA DE TURISM Ultimele apariţii în colecţiile editurii Sport-Trism - Colecţia ..Mic îndreptar turistic" Mediaş de Alexandru Avram şi Lucian Giura (124 de pagini, 9 lei). Orăş­­tie de Petru Baciu şi loan Loiş (84 de pa­gini, 5.75 lei)­ Colecţia ..Monumente şi Muzee": Muzeul de istorie Suceava de Emil loan Emandi (264 pagini, 27 lei); Colecţia ..Zone etnografice": Zona etno­grafică Făget de Viorel Blaj şi Elena Gri­­gorescu (164 pagini, 23 lei). Zona etno­grafică Teleorman de Mana Cioara-Bătca I Vlad Batea (184 pagini. 20 lei). Colecţia Itinerare turistice" Valea Sebeşului de Mircea Buza şi Ionel Hozoc (224 de pa­gini. 18 lei) Reportaje Popas in dimineţi albastre de Constanţa Calinescu şi Ion J­aiter (190 de pagini. 14,50 lei) 30 DE ZILE • Sărbătorind in felul sau Anul Interna­tinal al Tineretului si împlinirea a 40 de ani de la marea Victorie a popoarelor in­potriva fascismului, tinarul oțelar-lamino­rist IOAN MARCUS (22 de ani), din Hu­nedoara, a parcurs, între 30 iulie—16 au­gust, peste 1 100 km numai cu pasul, re­­facind drumul eroic al armatei române in luptele pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei si Cehoslovaciei Traseul, inclu­­zind vizite la monumente şi memoriale în­chinate ostaşilor români căzuţi pe frontu­rile celui de al II-lea război mondial, a fost următorul: Hunedoara — Deva — Arad (Paulis) — Mako — Szeged — Bu­dapesta — Esztergom — Komarom — Bratislava — Brno — Praga • Cu doua caiete pane, în plus, si cu citeva kilograme in minus, s-a întors din TURI­l EUROPEI pensionarul h.icăoan Mihai Leată, care a parcurs intre 25 nul­­ noiembrie 1985 un traseu de 20 000 km, din care 5 300 km au fost „bătuţi cu pasul" Temerarul sportiv sexagenar a trecut, doar cu un rucsac în spate, prin Bulgaria. Turcia. Grecia. Iugoslavia, Ita­lia. Franţa. Spania. R.F Germania. Aus­tria. Ungaria. Unul dintre caiete conţine însemnări zilnice, celălalt — vizele tuturor localităţilor prin care a trecut, numai oraşe fiind aproape optzeci Asupra peri­peţiilor din aceasta catatorie vom reveni pe larg. • Pentru 1986 OJT Tulcea ne promite deschiderea celui mai frumos traseu tu­ristic din Delta Dunării: Tulcea — Mila 36 — canalele Sireasa, Şor­tea. Olguţa — Mila 23 sat — Marele „M" al Dunării — Cuşan — Tulcea O sa pornim la drum si o sa vedem* 1 * e in gospodărirea Ministeru­lui Turismului sint, la ora actuala, 142 ca­bane cu 8 700 de locuri, amplasate in 20 de judeţe ale ţarii , in judeţul Neam; la poalele sau în jurul Ceahlăului, se vor deschide noi trasee turistice ce vor pune in valoare zone de mare frumusete, foarte putin cunoscute pina acum Este vorba de traseu! Bicazu Ardelean—Durau, Valea Sabasei, Valea Tarcaului si zona devenita accesibila pe noul drum modernizat Hangu — Cracaoanu — Tîrgu Neamţ — Pipirig — Poiana Teiului • La propune­rea unui mare iubitor al muntelui, Con­stantin Stanescu, şi cu directa sa contri­buţie, Ministerul Turismului a tipărit, în citeva sute de exemplare, doua mari pa­­nouri-afişe ce vor fi expuse in fiecare ca­bana, staţie de telecabina, la dispecera­tele de cazare şi în alte unităţi turistice din zona montana Unul din panouri con­ţine poveţe pentru respectarea muntelui, celalalt decalogul comportării ireproşa­bile într-o cabană Fiecare om cu rucsa­cul în spate ar trebui să citească aceste afişe, sa mediteze asupra conţinutului lor şi sa urmeze sfaturile transmise care ţin de formarea peste generaţii, a unei edu­caţii sănătoase in imparaţia de sublima frumuseţe a Carpaţilor noştri d in curind apare in Editura Sport-Turism lucrarea Valea Jiului de Ion Preda şi Dan Pasere, primul ghid turistic care descrie întreaga zona adiacenta acestui riu, de la izvoare pina la vărsare, conţine­ţi un set bogat de harţi ale traseelor turistice din munţii Retezat, Paring, Sureanu, precum si o bogata ilustraţie • In comuna Borca lo­cul de origine al neuitatei eroine din ro­manul ,,Baltagul", de Mihai­ Sadoveanu, s-a deschis hanul Vitoria Lipan ce oferă cazare şi mincaruri de prin partea locului, după reţete străvechi, mult apreciate pen­tru originalitatea şi savoarea lor, precum şi citeva soiuri de vin din vestite podgorii moldovene • Se bucura de mare preţu­ire buletinul intitulat ,.De la ghizi, pentru ghizi" editat de ITHR Bucureşti din iniţia­tiva lui Ion Antonescu, care este şi cores­pondent al revistei noastre, apare lunar şi prezintă pe lingă calendarul aniversarilor unor importante evenimente, articole des­pre experienţa ghizilor, documentari şi noutăţi despre traseele turistice pe care pleaca bucureştenii, informaţii turistice etc . este realizat chiar prin stradania ghi­zilor ITHR Bucureşti • întreprinderea ,,Electrometal" din Timişoara produce maşina de făcut foi pentru clătite, auto­mata cu care se pot obţine cam 200 de foi de î­nalt de pe ora. tara sa se folosească ulei căci foaia de clătită se rumeneşte la uscat" pe un tambur din teflon. Inchipui­­ţi-va intr-un restaurant sau la o cabana ca puteţi consuma la orice ora. clătite calde umplute cu brinza, ciuperci, do­vleac gem, dulceaţa, carne, nucă, urda ! Cine doreşte informaţii amănunţite sau sa-şi procure o asemenea maşina se poate adresa producătorului — întreprin­derea ,,Electrometal" — str. Circumvala­­ţiunii nr 1. telefon 45074, telex 71.239 Ti­mişoara • Au apărut, in sfirşit, în maga­zinele comerţului de stat aprescliuri rea­lizate in ţara­­ frumoase si de calitate buna Dar aceste încălţări de mult aştep­tate de cei ce merg la munte ar trebui să fie produse in toata gama de numere ale încălţămintei folosita de oamenii maturi, dar şi de copii • Se vorbeşte mult, în ul­tima vreme, despre proprietăţile miracu­loase ale izvoarelor de apa minerala me­dicinala de la fvanda mica aşezare din Bana! Vom reveni, în curind, cu amă­nunte, d­in penultima sîmbata a anului trecut pe 21 decembrie C ONT ..Carpaţi ’ Braşov a organizat tradiţionalul sau GĂSTROPRO­­GRAM aflat la a Xit­-a ediţie A fost, din nou, o elocventa probi a înaltei profesio­­nalitaţi a lucratorilor î­n turismul braşo­vean un util schimb de experienţa, o bi­nevenita eticare a mijloacelor de care dis­pun unităţile turistice braşovene, ca şi o ..punere in pagina" a intenţiilor organiza­torilor de turism din oraşul de sub Timpa privind valorificarea superioara a poten­ţialului turistic al zonei in anul 1986 an de început al unui nou cincinal Menţio­nam ca prevederile planului cincinal 1981—1985 fuseseră îndeplinite la OJIT ..Carpaţi" Brasov inca din 2 decembrie Despre al Xlll-lea GASTROPROGRAM vom reveni, pe larg, în numărul viitor al revistei STIINTĂ SI TURISM * * * La începutul lunii decembrie a avut loc la Predeal cea de-a Xlll-a sesiune ştiinţifica pe teme de turism, organizata de Ministerul Turismului şi Institutul de economie a co­merţului interior şi turismului în spiritul hotarîrilor Congresului Ştiinţei şi Învatamîntu­­lu! O reuniune ştiinţifica pe o tema de mare interes în contextul eforturilor de valorifi­care cit mai deplină a potenţialului turistic naţional, prezent şi viitor in turismul mon­tan. Se cuvine sa menţionăm de la început că pe afişul sesiunii de la Predeal şi-au înscris numele şi Institutul central de cercetări economice. Academia de ştiinţe economice din Bucureşti, F.R.T.A., Oficiul judeţean de turism Braşov — gazda reuniunii — şi între­prinderea de hoteluri şi restaurante Bucureşti. S-au reunit, astfel la dezbateri nu numai specialişti din Ministerul Turismului sau cercetători de valoare de la I.E C.I.T., ci şi ca­dre didactice din învaţamîntul economic superior, oameni de ştiinţa şi cercetători ori practicieni ai vieţii turistice din ţara noastra Un alt fapt îmbucurător, IECIT inaugu­rează, astfel, un ciclu de sesiuni de comunicări ştiinţifice ce se desfăşoară în ţară, chiar la locul ,,producţiei“ turistice, de data aceasta intr-una din marie staţiuni montane din România La sesiunea de la Predeal au fost prezentate 17 ample comunicări ştiinţifice sau de cercetare teoretice sau izvorâte din practică, privind sociologia şi economia turismului de munte sub cele mai diferite aspecte ale acestuia: de la tendinţele in­­time ale turis­mului montan pină la necesitatea de a studia prin marketing evoluţia sa; de la istoricul drumeţiei şi cabanelor din Carpaţi, pina la specificul alimentaţiei publice din acest seg­ment al „industriei" turistice; de la eficienţa şi sezonalitatea activităţilor turistice de la munte, pînă la problemele de protejare a mediului înconjurător din Carpaţi; de la medi­cina sportiva la modul de organizare şi dotare a formaţiunilor de salvare a accidentaţi­lor în munţi; de la relevarea unor cai de creştere a competitivităţii staţiunilor pentru sporturile de iarna, pina la necesităţile modernizării cabanelor şi extinderii bazei tehni­­co-materiale a turismului montan, care poate fi promovat, în viitorul apropiat, cu suc­ces, pe piaţa internaţionala. De subliniat ca mai toate studiile prezentate, precum şi co­municările şi cercetările, au fost — fiecare — rodul muncii unui grup de oameni de şti­inţă sau cercetători, iar concluziile rezultate se bazeaza pe investigaţii de mare am­ploare. Bunăoară, comunicarea intitulata ,,Structuri opţionale pentru turismul montan" a fost întocmită pe baza observaţiilor asupra a 8000 de subiecţi făcute de-a lungul unui an întreg. O seamă de comunicări au fost susţinute de un bogat material ilustrativ — harţi, desene grafice, diapozitive A fost făcută şi o vizită de documentare şi informare în unităţile de profil predelene — cabane, baze de agrement etc. Prin consistenţa comunicărilor şi amploarea dezbaterilor pe care le-a prilejuit, dar mai ales prin soluţiile oferite pentru viitorul turismului nostru montan, recenta sesiune ştiinţifica de la Predeal a fost, fără îndoiala, o reuşită. Efectele ei pozitive se vor ampli­fica pentru că toate comunicările făcute cu aceasta ocazie vor fi înmănunchiate într-un volum care va fi pus la dispoziţia cercurilor largi de lucrători din turismul nostru? Se impune, totuşi, o observaţie: asemenea dezbateri de înalt nivel­­ştiinţific, care etaleaza opinii şi concluzii sedimentate în urma unei temeinice munci de cercetare şi care se desfăşoară chiar în mijlocul „cîmpului" turistic românesc ar trebui sa fie ascultate, ne­mijlocit, de cit mai mulţi dintre lucratorii din organismele noastre de turism La lucră­rile acestei sesiuni de comunicări ştiinţifice cu privire la prezentul şi evoluţia in viitor a turismului montan din România ar fi trebuit să ia parte, după opinia noastra, întregul activ al O.J.T.-Braşov. Ar fi trebuit, de asemenea, să fie invitaţi organizatori, creator, de ,,produse" turistice şi de opinie, agenţi de turism, economişti de la oficiile judeţene în­vecinate — Prahova, Dîmboviţa, Buzău — care să acumuleze înţelepciunea colectiva a unei asemenea dezbateri pe o tema de maximă importanţă pentru dezvoltarea în conti­nuare a turismului românesc, care interesează nu numai pe cercetătorii domeniului a şi pe organizator»« de turism şi deopotrivă pe cabanier, ecolog. Salvamontist sau primar de aşezare de la munte ION PREDA Mulţumim tuturor cititorilor Si colaboratorilor noştri care ne-au felicitat cu pritejii Anului Nou, urindu-le inca o data: LA MULŢI ANI!

Next