România Viitoare, 1947. iulie-septembrie (Anul 4, nr. 128-172)
1947-07-03 / nr. 128
I. V. MOLOTOV face toate eforturile, pentru a trece obstacolele inerente unor asfel de discuţiuni. Trebue să ne reamintim de sacrificiile făcute în timpul războiului şi să facem tot posibilul pentru salvarea păcii“. cuvântul idault în împreună ixterne alsperanţele trei vom itat Ing. ala Teatrue Sibiu Ing.erenţiat deisfriale, facsar şi scondric numeros, zată de către iar, s’a bucus. diu Dragoman, prin a face un evenimentelor Legii Oficiilor situaţia din trecut naţionale, arătând 1 29 de ani care au acoape, d-sa a spus: a imperioasă a r°gsamblu a producţiei, ajuta industria, penpoata valorifica real incerând rolul ei in comune a poporului şi această industrie să i circulaţie un volum mai important de măriatul este chemat în cea VALERIU DRAGOMAN mai mare măsură să sprijine această acţiune de redresare. Colaborarea dintre stat şi întreprinderile grupate, va putea să ducă la o mobilizare a forţelor productive ale ţării, la o concentrare a eforturilor şi la stimularea iniţiativei particulare, pusă în slujba interesului general. Legea pentru înfiinţarea şi funcţionarea Oficiilor Industriale, crează organismele, pentru realizarea scopurilor de mai sus.“ In continuare, d. deputat Valeriu Dragoman, a arătat felul de organizare şi funcţionare al Oficiilor industriale, care bazându-se pe împletirea intereselor generale cu promovarea iniţiativei particulare, vor da posibilitate Oficiilor, să determine normalizarea vieţii noastre economice. In cadrul programului artistic şi-au dat concursul: d-na Gherman (pian), d-nii Iancu Groza şi Octavian Gherman (Solo voce), d-ra Aurelia Vasile (recitare), Corul „Progresul“ dirijat de păr. prof. Gh. Şoima şi Orchestra Simfonică Populară de sub conducerea d-lui N. Selbing. V. I. and reportajele noaste Rieger-iştii muncesc pentru ţărani e arde nemilos în acest sfârşit nie, urmele ultimelor ploi ce-au parta împietrită a pământului e sec încă, de, prin gropile şoselei şi a stră, asfaltul stricat, strânse laolaltă în miniatură pe care plutesc în voe de de hârtie ale copiilor dela peri- sumedenie de mici bălţi prind în ipelor lor — limpezite acum — imafără graniţa a cerului, eştt de zăpuşeala ce-a cuprins întregi, omul de pe stradă, s’a oprit obositea unei porţi de fier. E cald ... grozav de cald ... oţându-şi batista a şters sudoarea de frunte, întrebător, și-a rotit apoi priviri în jur: — Tovarășe!... Recunoscuse figura bătrânului portar șisel i-a întins mâna. — Ce mai fac Rieger-iștii?... Discutând, s’au pierdut apoi în curtea uzinei... CÂND PPRIETENII NE VIN IN AJUTOR. DE VORBA CU D. ING. TURCULEȚ Ca de obiceiu, pe d. ing. Turculeţ, preşedintele Comisiei de Producţie, îl găsesc în biroul d-sale din sccţia de turnătorie ce o are sub conducere. Discutând, timpul trece repede. Nici nu-mi dau seama când am terrinat. Văd doar că mi-e plin carnetul de notiţe. A vorbit mult de astă dată d. inginer ... A vorbit despre materii prime, despre producţie, despre realizările guvernului, despre muncitori... Să depănăm firul povestirii... Fabrica Rieger, în urma masivului ajutor dat de rezultatele acordului economic dintre România şi Uniunea Sovietică, se găseşte de 4 luni de zile în continuă sporire a producţiei. O mare cantitate, de materii prime, sosite nu de mult timp, au dat posibilitatea acestei uzine de a mobiliza şi utiliza întreaga capacitate de lucru, pentru executarea comenzilor de utilaj industrial, în cadrul convenţiei de armistiţiu şi de fabricare a maşinilor agricole necesare ţărănimii noastre. Prin noul plan al ministerului Agriculturii şi Domeniilor de dotare a păturii plugăreşti cu maşini agricole, care să le uşureze munca şi să mărească randamentul, fabrica Rieger a primit o comandă de circa 2750 de astfel de maşini. Conform susnumitului plan, ele urmează a fi livrate în cursul unei durate de un an şi jumătate, timp în care muncitorimea e asigurată cu lucru îndestulător. SOLIDARITATE ŞI CONŞTIINŢA PATRIOTICA IN MUNCA îmbrăţişând cu toată căldura acest plan de refacere al agriculturii, muncitorii de la Rieger, în sarcina cărora stă ducerea la îndeplinire a comenzilor de maşini, depun zi de zi, o strădanie din ce în ce mai mare pentru ca prin repeziciunea lucrului, îmbunătăţirea mijloacelor de execuţie şi economia de materii prime, planul de lucru să fie îndeplinit la timp, dacă nu chiar depăşit. In acest fel de a lucra, activitatea muncitorilor Rieger-işti — fabricarea maşinilor agricole ce se va repartiza de către INCOP satelor — se împleteşte cu munca ţărănimii de pe ogoare, muncă ce are ca scop comun învingerea greutăţilor economice, în care se sbate ţara. Muncitorii de la Rieger lucrează pentru pătura ţărănească... E o muncă frumoasă, o muncă de ajutorare a unui aliat, sortit şi el să lupte împotriva acelora ce se orânduiesc deacurmezişul progresului... Lucrează riegeriştii pentru marea lume a (Continuare în pag. 3) JOI, 3 IULIE 1947 REDACTIA: SIBIU, Str. Avram Iancu Nr. 10, Tel. 810 ADMINISTRAŢIA: Str. Regina Maria Nr. 25, TeL 74 LA ORELE 12 unui comitet ALEXIUS in/ C.S.M.S -GRAŢIOS. ARSENAL—ŞOIMII 3—1 (1—0) In finala cupei districtuali. Sportiv Sindical, după cum ai C.S.M.S.-ul a recoltat o victorie în dauna formaţiei papetarilor dinuitate. Cu puţin noroc Graţiosa ar fi putut inversa rezultatul în favoarea ei. In prezenţa d-lui Aurel Kahane, delegatul ComisieiCentrale Sportive .C. G. M., s-a disputat Duminecă după amiază pe arena A. N. E. F. din localitate, finala cupei donată de Resortul Sportiv Sindical, între formaţiile grupărilor sibiene Arsenal şi Şoimii. După un joc frumos, presărat cu faze spectaculoase şi dinamice, joc care a plăcut celor 3.000 spectatori, Arsenalul a reuşit să învingă cu 3—1 (1—1). Ambele formaţii au jucat cu ambiţie şi elan pentru victorie, victorie ce a surâs până la urmă celui mai bun care prin aceasta devine şeful necontestat al formaţiilor divizionare din Sibiu. Arsenalul, aşa după cum am pronosticat, a reuşit să învingă numai după prelungiri un adversar care a avut momente de dominare neexploatate însă, din cauza apărării alb-albaştrilor care au avut în Isdrailă, Răşinaru, Badea şi Schachner un zid impenetrabil. Atacul Arsenalului mai hotărît a reuşit să fructifice de trei ori incursiunile inteligent conduse de Ghilling, Decey şi Gherman şi să marcheze prin Ghilling, Sednicek şi Decey. Unicul punct al învinşilor este opera lui Hociotă. Din cei 22 jucători care au evoluat Duminecă pe A. N. E. F. am remarcat pe: Schachner, Badea, Isdrailă, Răşinaru, Ghilling, Decey şi Gherman dela învingători, respectiv Căldăraru, Muscă, Cucera dela învinşi. Arbitrajul d-lui Gherman corect. La sfârşitul matchurilor într’un cadru plin de entuziasm sportiv, d. A. Kahane după ce elogiază acţiunea sportivă sindicală locală, mulţumind echipelor pentru munca depusă, le îndeamnă să urmeze mai departe pe calea aleasă pentru propăşirea sportului sindi(Comtinuare în pagina a 4-a) Catastrofala revărsare a fluviului Missisipi NEW-YORK, .. — Fluviul Missisipi a produs cea mai mare inundaţie din ultimii 100 de ani. 30.000 persoane au rămas fără adăpost şi pagubele materiale sunt de peste 100 milioane dolari.