România Viitoare, 1948. aprilie-iunie (Anul 5, nr. 64-125)

1948-06-11 / nr. 113

ANUL V. — Nr. 113 (948) Prețul 4 Lei Taxa p­oșt­al­ă plătită în numerar conform aprobrii Do r. Gen. PTT Nr. 1621A945. Cont cec. 63.545 mw—— «MiHiwiiMMHa——îm Hpare sssi» eflirecţSa mrasai comitet m UN GEST EDIFICATOR Uniunea Sovietică ne-a prilejuit o nouă posibilitate de a simţi ce însemnează prietenie adevărată şi desinteresată. Po­poarele sovietice în frunte cu înţeleptul lor conducător Generalissimul Stalin, au dat o nouă şi strălucită confirmare a principiilor real democratice, care călău­zesc politica de prietenie a Uniunii So­vietice, faţă de popoarele ce iubesc pa­cea şi libertatea. Spre deosebire de obi­ceiurile demagogice, desminţite de rea­litate, a aşa zişilor noştri prieteni din trecut, sentimentele amicale ale Uniunii Sovietice faţă de noi, au căpătat o nouă concretizare prin reducerea cu 500­0 a datoriilor noastre de războiu. A înşira tot ce a făcut Uniunea Sovie­tică, pentru poporul român înseamnă să trecem cu mult peste limita spaţiului re­zervat unui articol de ziar. Totuşi nu putem sări peste prilejul fericit pe care ni-l oferă acest nou act de generozitate a Uniunii Sovietice, fără a reaminti, pe scurt şi în treacăt, în câteva cuvinte, în ce au constat manifestările de concretă prietenie, cu care vecina noastră de la răsărit, a înţeles să ne vină într’ajutor. Nu trebue însă să pierdem din vedere un lucru deosebit de important care este în măsură să ne ajute în a putea aprecia la justa lui valoare gestul de astăzi, în­­cinat cu cele nenumărate din ultimii ani, ai popoarelor sovietice. Este necesar să reamintim condiţiunile vitrege în care ne-am găsit faţă de Uniunea Sovietică, împotriva căreia am mers alături de Ger­mania hitleristă, mânaţi de o clică de trădători. Cu toate acestea, popoarele so­vietice, cunoscând sentimentele adevă­rate ale poporului român şi-au vărsat cu prisosinţă sângele pentru eliberarea şi în­tregirea patriei noastre, ne-au dat cel mai larg sprijin politic pe lângă toate forurile iner­naţionale şi mai ales la Conferinţa Păcii. Ne-au acordat un armistiţiu ge­neros calculând reparaţiile de război cu mult sub valoarea reală şi ne-au ajutat în permanenţă pe tărâm economic cu ali­mente, materii prime, utilaj tehnic, etc. pentru a ne putea reconstrui ţara, crunt lovită de războiu. Acum doi ani, când sărăciţi de războiu şi loviţi de o grea secetă, o bună parte a ţării noastre era ameninţată să moară literalmente de foame, tot Uniunea So­vietică a fost aceea, care cu toate lip­surile inerente, care au urmat războiului, ne-a ajutat din puţinul pe care l-a avut, să ne salvăm din ghiarele foametei. Astăzi, la cererea guvernului nostru, ca urmare a propunerii d-lui vice-preşe­dinte al Consiliului de Miniştri Gheorghe Gheorghiu-Dej, făcută Generalissimului Stalin, marele conducător al URSS ne răs­punde, că guvernul sovietic „dorind să uşureze restabilirea cât mai grabnică a economiei naţionale a României şi ţinând seama de relaţiile de prietenie ce s’au stabilit între ţările noastre, guvernul so­vietic a luat hotărirea de a reduce suma ce a mai rămas de plătit, drept repara­­ţiuni cu începere deja 1 iulie a. c. cu 50 0­0. Trăgând cele mai obiective cor­c­uziuni ce sunt posibile, din tot ceea ce a făcut Uniunea Sovie­­că pentru noi, trebue să afirmăm, că dacă suntem astăzi o Repu­blică Populară în care destinele poporu­lui se găsesc în mâna oamenilor muncii, dacă suntem, o ţară care se reface grabnic de pe urma războiului şi înaintăm cu paşi repezi pe calea progresului şi al bunei stări economice, apoi această situaţie se datoreşte în afara luptei poporului nostru în frunte cu clasa muncitoare și sub con- Cornel Pietrariu (Contimuto în pagina a 6-a) A .zi­­vsE sc desfăşura festivalul cultural al Asociaţiei Româno-Bulgare, filiale Sibiu Astăzi la orele 17 se va desfăşura la­­ Teatrul Municipal festivalul cultural al­­ asociaţiei Româno-Bulgare, filiala Sibiu,­­ pentru comemorarea neînfricatului luptă­tor bulgar Hristo Botev. Evenimentul va fi onorat cu prezenţa­­ d-lui Petre Constantinescu-Iaşi vice-preşe-­­ dinte al Prezidiumului Suprem al Repu-­­ blicei Populare Române şi preşedinte al­­ Asociaţiei Româno-Bulgare din România­­ şi a d-lui Ion Niculi, vice-preşedinte al­­ Prezidiumului Suprem al R. P. R. Programul festivităţii va cuprinde o­­ conferinţă comemorativă despre Hristo­­ Botev, ţinută de Păr. prof. dr. Teodor­­ Bodogae, precum şi un repertoriu de cân­tece româneşti şi bulgare, executat de corul „Gutenberg“, dirijat de păr. conf. univ. Gheorghe Şoima. Sindicatul Unit din Industria Grafică, condus de d. Ion Cloţian, va executa dansuri populare româneşti şi bulgăreşti. Ex Regele Mihai văzut de Românii din America I EROII DE DEPARTE... Se schimbă Bunica — Tâlcul unui moment — Eroi din patru laturi ale lumii — Mica ţară mare — Aceeaşi luptă pretutindeni In vremea din urmă, toate s’au schim-­­ bat pe lume, afară de una : obşteasca vrere de-a schimba lumea ! Timidă atâta amar de vreme ca orice năzuinţă gâtu-­­ ită, după victoria dobândită acum trei ani, ea a crescut munte masiv, cu neputinţă de clintit de nicio uneltire vicleană- Do­­gorile ei încing peste mijloc pământul şi omul, trezit la conştiinţa drepturilor sale fireşti, înţelege să muncească şi să tră­iască un traiu de câine fugărit, nu în chip de şerb stors şi asuprit, ci în pace­­ şi libertate­ Organele de control ale Administraţiei financiare Sibiu, au descoperit încă o serie de evazionişti fiscali. Iată lista celor găsiţi în neregulă, prin sustragerea de la plata impozitelor şi prin săvârşirea altor nereguli, descoperite cu ocazia verificării ce li s'a făcut: Hannerth și Bonfert, fabrică de tex­tile, Cisnidie, au frustat statul cu 374.974 Lei; Bapeş Vasile cârciumar din Sibiu, cu 584.486 Lei; Ha’aga Manase câr­ciumar Sibiu cu 549.411 Lei; Gü­n­­disch 51 Simonis fabrică de textile Cisnă­Reportaj extern, fie ELIQDOR. Zorile acestei lumi înnoite rumenesc obrajii vremii noastre. Toţi ochii sunt a­­ţintiţi asupra lor. Toate braţele harnice întind spre această lume pădure de pumni strânşi, cu încredere deplină că ea le va hărăzi tot ceea ce „cealaltă lume” a re­fuzat mâinii umil rugătoare- Dreptatea şi libertatea nu se cerşesc. Amândouă se cuceresc- E marea, nemuritoarea lecţie a die, au frustat Statul cu 2.972.794 Lei. Cooperativa „Bihorul“ Oradea cu Lei ! 182.000.­ Tuturor celor de mai sus li s au dre­sat procese-verbale de contravenţie la le­gile fiscale în vigoare,­ urmând a fi tri­mişi în judecată. Amenzile aplicate până acum de către organele de control ale Administraţiei fi­nanciare Sibiu, pe perioada 18 IV, până la î VI. a. c., se ridică la suma de Lei­­ 1 5.652.834,a­i eroilor de departe şi de aproape, de altă dată şi de-acum. TÂLCUL UNUI MONUMENT pe care l-am putut vedea, până acum, doar în copiile fotografice reproduse de presa noastră cotidiană-Monumentul domină, cu silueta lui ma­sivă, una din arterele principale ale Ber­linului. Pe soclul lui uriaş, un ostaş so­vietic, în ţinută de campanie. Chip senin de biruitor care ţinteşte la cucerirea altei biruinţi. Simbolul celei dintâi, spada care a frânt oţelele maşinii de războiu naziste la ea acasă, este aplecată ’n jos. Parcă ar vrea să spună :• Cu unul am terminat. Pe celălalt, îl dau gata cu viata proas­pătă pe care o sprijinesc în braţul stâng : un copil dolofan-Aţi ghicit, de sigur, că „celălalt” e vii­torul, e lumea dreptăţii şi a libertăţii, lu­mea păcii şi a prosperităţii. Pentru ea se sbat, acum când pustiitoarea vâlvătaie a celui de al doilea războiu mondial s’a stins. EROI DIN PATRU LĂTURI ALE LUMII, din podişurile roşcate ale Spaniei, din co­drii deşi ai Macedoniei greceşti, din imen­sităţile Chinei, din păduuile virgine ale In­(Continuare in pagina a 7-a) Organele fiscale din Sibiu au descoperit alti evazionisti fiscali — peste 15 milioane lei repuși în cisteria Statului . Vineri, 11 Iunie 1948 REDACTIA: Sibiu, str. Avram lancu Nr. 10, TeL 810 ADMINISTRAŢIA: Str. Avram lancu Nr. 10, Tel. 74 ZIUA EROILOR Iirtr’o profundă reculegere poporul ro­mân prăznueşte astăzi ziua închinată a­­celora care au luptat şi s’au jertfit eroic pentru libertatea, independenţa şi suve­ranitatea noastră naţională. Gândul nostru se îndreaptă cu adânci pietate şi recunoştinţă spre mormintele lor anonime şi risipite pe întreg pămân­tul ţării, dospind cu sângele lor glia stră­moşească, pe care au frământat-o, mun­cit-o şi au apărat-o cu preţul supreme jertfe. La sutele de mii de roi căzuţi vite­jeşte cu arma în mână pe câmpiile de bă­taie în uriaşele încleştări cu hoardele fas­ciste care ne-au cotropit ţara, ne-au ex­ploatat, umilit şi batjocorit, se adaugă lungul şir al eroilor căzuţi în lupta pentru ideia de libertate, pentru democraţie , pentru descătuşarea poporului din robia exploatării burghezo-moşiereşti. Poporul român îşi îndreaptă recunoscător gându’ pios şi spre aceşti eroi şi martiri ai ne­strămutatei credinţe într’o lume nouă, într’o lume mai dreaptă şi mai bună. Jertfa eroilor căzuţi pe câmpurile de o­­noare, în văzduh sau pe ape, îmbinată cu jertfa luptătorilor cari au murit răpuşi de gloanţele stăpânirilor reacţionare la Gri­­viţa, Lupeni, pe caldarâmul din faţa Tea­trului din Capitală, la Doftana sau la Văcăreşti şi în numeroasele închisori în­tunecoase, umede şi reci ale regimurilor dictatoriale şi opresoare din ţara noa­stră, a deschis poporului român drumul larg şi luminos pe care-l parcurgem as­tăzi cu paşi hotărîţi şi viguroşi, drumul spre orânduirea socialistă în care nu va mai exista exploatarea omului de către om­ Poporul român a fost de-a­ lungul sbu­­ciumatei sale istorii un popor luptător şi eroic, care n’a pregetat să ia armele în mâini oride câte ori a sunat goarna che­mării la luptă pentru dreptate şi adevăr. Răscoala iobagilor din Ardeal din anul 1784 de sub conducerea ţăranilor martiri Horia, Cloşca şi Crişan, revoluţia con­dusă de Tudor Vladimirescu împotriva fanarioţilor din anul 1821, luptele din Transilvania, Moldova şi Muntenia din 1948, ca şi revoluţia din anul 1907 din Moldova, în care au fost împuşcaţi 11.000 de ţărani, etc­, sunt tot atâtea mărturii ale eroismului şi spiritului de jertfă al poporului român oprimat şi ex­ploatat de ciocoimea şi moşierimea asu­pritoare. Dar cuceririle dobândite de-a­ lungul vremii prin lupta poporului, au fost fii­ IONEL CHEREGI (Contin­uare în pagina a 2-a)

Next