România - Capitala, octombrie 1938 (Anul 1, nr. 137-152)
1938-10-16 / nr. 137
si . Serviciul social Cămine culturale , pentru toţi dovedit acum, că toate reformele noastre de trei sferturi de veac încoace, au dat greş fiindcă nu se întemeiau pe o exactă cunoaştere a realităţilor româneşti. Intenţii bune au existat întotdeauna. Şi oameni cu tragere de inimă. Şi nu arareori, o svâcnire unanimă a unor clase întregi care se lepădau de privilegii, pentru a restaura un început de justiţie socială şi istorică, aşa cum a dat întâiul exemplu Mihail Kogălniceanu fecior de Mare-Vornic şi totuşi cel dintâi ctitor al reformelor agrare, aşa cum a fost în Parlamentul din 1901 o nefăţarnică sguduire a conştiinţelor din nefericire de scurtă durată, aşa cum vor fi dăinuit sincere iluzii, când s’a votat după râsboiu exproprierea latifundiilor şi împroprietărirea ţăranilor, ori mai târziu, legea pentru conversiunea datoriilor agricole. Rezultatele au rămas însă întotdeauna departe de aşteptări. Reformele nu corespundeau stărilor de fapt, se loveau de surprize care zădărniceau planul iniţial, lunecau în exploatarea câtorva beneficiari ce pândeau la potecă, gata să vămuiască legea cu măsluite răstălmăciri juridice. S’ar putea spune astfel că istoria noastră politică de trei sferturi de veac încoace, a fost un cimitir de reforme cu bune intenţii şi cu efectul nefast. A judeca trecutul e de prisos. A folosi aceste experienţe pentru a purcede pe alt drum, era o datorie. Stat alcătuit dintr’o majoritate ţărănească, neam cu o veche tradiţie de plugărie şi de păstorie, am ignorat realităţile satului care îşi avea o civilizaţie a sa netăgăduită astăzi de toţi istoricii şi sociologii. Ne-am mulţumit cu o exaltare romantică a pitorescului şi a folclorului, a portului şi a artei populare. O întreagă literatură a crescut din acest sentimentalism care nu are de ce se ruşina, fiindcă a dat opere nepieritoare şi a creiat un climat prielnic reformelor de justiţie socială ce aveau să vină şi vor mai veni. Dar investigaţia metodică a satului a lipsit. A lipsit însumarea realităţilor pe toate planurile, arhiva monografică pe sate, pe ţinuturi, pe etape deosebite de evoluţie. Un început târziu a pornit abia din gândul princiar al Moştenitorului de Tron, care odată cu întemeierea „Fundaţiei Culturale Principele Carol" încuraja şi îndruma înjghebarea celor dintâi Cămine culturale la sate; s’a desăvârşit acest început prin gândul regal de mai târziu care îndemna la muncă întâiele echipe studenţeşti trimise să cerceteze şi să ridice satele; se împlineşte pe un plan mai vast şi definitiv, prin înfiinţarea „Serviciului Social". Profesorul Dimitrie Gusti, sfetnic statornic şi cărturar care a scos sociologia din îmbâcsită atmosferă a bibliotecii, pentru a o pune în acţiune pe teren, nu şi-a desminţit astfel principiile expuse în luminosul său studiu. SOCIOLOGIA MILITANS. Intru aceasta lucrează de ani şi de ani, acumulează şi reia experienţe, lărgeşte treptat orizontul unei activităţi care a avut de biruit numeroase şi îndărătnice rezistenţe. Preluând o intenţie veche şi neluată în seamă de lumea politică, a lui Vasile Lascăr, care la 1903 socotea că nu poate fiinţa o bună administraţie a ţării fără o precisă cunoaştere prin întocmirea de monografii sociale, desvoltând opera inaugurată la „Institutul Social Român" şi la „Seminarul de Sociologie"; încadrând această operă în programul „Fundaţiei Culturale Regale Principele Carol" — în chip fatal mergea către o asemenea unică soluţie: întemeierea unui Serviciu social care să stea la baza alcătuirilor noastre de stat şi a tuturor reformelor. Gândul regesc şi-a aflat astfel realizarea de fapt şi a găsit sfetnicul de imediată execuţie. Instituţia autonomă, „Serviciul Social", va conduce tineretul în f munca de reorganizare a satelor înţeleasă ca o obligaţie cetăţenească şi naţională. Va generaliza înfiinţarea Căminelor Culturale, cu menirea de a conduce viaţa satului. Va organiza şi îndruma opera de cunoaştere a ţării prin cercetările monografice, care vor forma temelia de lucru a Serviciului Social. Va organiza şcoli pentru educarea sătenilor şi orăşenilor în vederea activităţii Căminelor Culturale şi şcoli pentru pregătirea tinerilor chemaţi la Serviciul Social. Un adevărat plan de mobilizare pentru a pregăti ofensiva socială şi culturală, de atâtea ori trâmbiţată şi de atâtea ori corji promisă sub regimul partidelor politice. Dar însemnările noastre nu se pot opri aci. Le vom relua cu prilejul cel mai apropiat, când proiectul de decret-lege va fi dat tiparului. CEZAR PETRESCU Ducesa de Aosta, sofia vice-regelui Etiopiei, la sosirea în Addis-Abeba Groaznică nenorocire într'o topitorie de fier PARIS, 14 (Rador). — într’o uzină dela Billancourt, o țâşniturăfe metal topit a produs arsuri grave unui număr de 12 lucrători. Cinci din ei au fost transportaţi la spital. Unul din aceştia este în agonie. Duminecă 16 Octombrie 1938 ORGANIZAREA $I DESFĂŞURAREA MANEVRELOR REGALE DIN ACEST AN Potrivit programului general de instrucţie în armată pe anul în curs, în a doua jumătate a lunei Octombrie vor avea loc în Sud-Estul Moldovei, manevre legale, cu partidă dublă, care, împreună cu aplicaţiunile ce se vor executa, in alte regiuni, în cadrul diviziilor şi corpurilor de armată, vor constitui coronamentul pregătirei de război a trupelor în anul de instrucţie curent. SCOPUL MANEVRELOR REGALE Ele au de scop:1. Pe de o parte, să complecteze instrucţia trupelor şi să antreneze comandanţii şi statele majore în conducerea marilor unităţi, in situaţiuni de luptă cât mai apropiate răsboiului; 2. Pe de altă parte, să experimenteze, — aşa cum se face în toate marile armate, — noui mijloace de luptă şi să verifice armamentul, echipamentul şi toate mijloacele de acţiune modernă, cu care a fost înzestrată in ultimul timp armata. Prin natura lor acest fel de manevre antrenează angajarea unor efective importante şi a numeroase mijloace de luptă de tot felul şi cer eforturi fizice şi materiale apreciabile. CONCURSUL ORGANELOR CIVILE In afară de elementele propriu zise ale armatei, manevrele regale, — denumite astfel pentru că au loc sub înalta Direcţie a M. S. Regelui, — angajează şi alţi factori de activitate ai ţării, cum sunt căile ferate, serviciile de drumuri, serviciile sanitare, serviciile de transmisiuni, etc., punând în felul acesta la contribuţie şi verificând capacitatea şi promptitudinea funcţionării şi a acelor, elemente care, deşi nu fac parte propriu zis din armata de operaţiuni, îşi găsesc totuşi întrebuinţare şi concură la desfăşurarea şi bunul mers al operaţiunilor în timp de războiu. O ADEVĂRATĂ ŞCOALĂ A RĂZBOIULUI Manevrele mari constitue prin natura şi prin caracterul lor o adevărată şcoală a războiului, singura posibilă în timp de pace şi absolut obligatorie pentru cine vrea să aibă o forţă armată bine pregătită pentru războiu, pentru ca un timp de pace să asigure liniştea necesară bunei desvoltări a ţărei, iar un timp de războiu să aibă garanţia victoriei. Potrivit scopului urmărit şi programului Marelui Stat Major al Armatei, la manevrele legale din acest an vor participa un număr de mari unităţi de toate armele cu comandamentele respective, formaţiuni de servicii, unităţi de aviaţie şi apărare antiaeriană, unităţi de care de luptă, unităţi motorizate, vase de războiu, precum şi un număr de unităţi speciale şi mijloace de luptă moderne, de care armata noastră — în ritm cu progresele vremii şi realizările technice recente — dispune acum. Pentru a se putea instrui un număr cât mai mare de oameni şi pentru a se da unităţilor un aspect cât mai apropiat cadrului de războiu, efectivele de pace au fost sporite, in parte, cu rezerviştii ce urmau să facă în acest an concentrarea respectivă pentru reîmprospătarea instrucţiei. PREGĂTIREA ZONEI DE OPERAŢII Pentru bunul mers al manevrelor îşi dau concursul şi o parte din serviciile publice ale ţării, printre cari, căile ferate, — ca in toţi anii, — deţin locul de frunte, justificând pe deplin denumirea de „a doua armată a ţării” ce li se dă. Pregătirea zonei in care se vor desfăşura operaţiunile s’a făcut din toate punctele de vedere, şi în special din acela sanitar, din timp. Prevăzuti cu întreg utilajul modern de luptă, — pentru care ţara n’a precupeţit nici un sacrificiu, — comandamentele, unităţile şi toate formaţiunile tactice auxiliare, cari vor participa la manevre vor fi puse să acţioneze într’un cadru de luptă cât mai apropiat aceluia al răsboiului şi să facă dovada destoiniciei lor. Ofiţerii şi soldaţii vor trăi timp de câteva zile viaţa de campanie, cu toate privaţiunile şi neajunsurile ei şi vor fi puşi să încerce şi să învingă toate greutăţile şi exigenţele răsboiului modern. Pentru formaţiunile motorizate şi mijloacele noui de luptă, ce se experimentează, s’au prevăzut probe de natură să dovedească utilitatea, randamentul, şi gradul lor de perfecţiune şi rezistenţă. Trupele şi comandamentele, cari vor participa la manevre au şi început transporturile spre zonele de concentrare respective. Conştiente de solidul lor grad de pregătire, ele aşteaptă cu calm şi încredere probele, la cari vor fi puse în curând, convinse fiind ‘că rezultatele nu vor putea fi decât acelea sperate de ţară şi Conducătorul Suprem al oştirei. Direcţia manevrelor Regale va funcţiona în acest an la Galaţi. ‘ şi în trecut, la manevre au fost invitați ataşati militari străini, acreditaţi la noi, şi corespondenţii ziarelor principale din ţară şi străinătate. Cel mai mare proces de spionaj din istoria Statelor Unite începe azi, la New-York NEW YORK, 14 (Rador). —redinţa judecătorului Knox cel mai respondentul Agenţiei Havas transmare proces de spionaj din istoria unitei Statelor Unite. Sâmbătă va începe în faţa Curţii Sunt patru acuzaţi: Johanna Hoffederale din New York sub presefmann, coafeză de pe bordul vasului german „Europa", acuzată că a servit ca intermediară în transmiterea unor documente privind apărarea naţională a Statelor Unite, Guenther Gustav Rumrich, fost sergent în armata americană şi dezertor, acuzat că a furat codul aviaţiei militare. Erich Glasser, soldat în aviaţia americană, acuzat că a furat documente secrete; şi Otto Hermann Voss, funcţionar аГ uzinei de avioane „Seversky", acuzat că a furat planurile unui nou tip de avion de vânătoare. Alţi,trinculpaţi, mult mai importanti, nui vor fi prezenţi la proces întrucât se găsesc actualmente in străinătate. Printre aceştia se află şi trei ofiţeri din ministerul de răsboi al Reichului. Ш Numeroase atentate cu dinamită in Palestina IERUSALIM, 14 (Rador) — Se semnalează numeroase atentate cu dinamită. O bombă a fost aruncată la Nazaret asupra unui hotel în care se aflau trupe. Un caporal a fost rănit. O mină a făcut explozie în apropiere de satul Jabad. Un caporal şi un soldat au fost omorâți. ratpii Nr. из.m. Direcţia: Str. Regală Nr. 1. Tel. 557.85 Redacţia: Str Regală şi Academiei 37 Telefon 5.5758. Secretariatul: Telefon 5.57.76. Secretariatul provinciei: Telefon 5.57.77. Administraţia: Pasagiul Victoriei (fost Imobiliara) Scara C Tel 5.57.61-4.20.62. Publicitate - Abonamente-Informaţiuni: Str. C. Miile 9. - Telefon 4.89.05 Minunea deja Crivina O mireasă din Mehedinţi a născut in noaptea nunţii. Iată în adevăr o performanţă care nu stă la îndemâna tuturor candidatelor la măritiş. In epoca recordurilor de tot soiul, întâmplarea din satul Crivina poate fi înscrisă in palmaresul cuceririlor nobile spre care jindueşte specia umană. Dacă gurile rele vor şopti că ginerele nu este tocmai de acord, cu recordul bătut de viitoarea-i soţie, să nu credeţi. El trebue să fi descifrat în întâmplarea din noaptea nunţii un semn de belşug şi o prezicere fericită de viitor. In adevăr, se ştie că datina strămoşească vrea ca noilor căsătoriţi să li se iasă înainte cu plinul, pentru a le merge tot astfel in restul vieţii. Şi nu se poate spune că mireasa nu şi-a Întâmpinat soţul conform datai ei. Cât priveşte bagatela că... „pruncul de sex masculin" care şi-a întâmpinat cu muzică părinţii, in noaptea nunţei lor nu ar fi copilul mirelui, ci al altuia, faptul nu mai importa. Nici pentru copiii respectuoşi cari sosesc exact la nouă luni, fericitul tată nu are Întotdeauna certitudinea de-a ii aparţine. Deaici accese de gelozie, certuri, ba chiar neurastenie. Pentru că nimic nu este mai ucigător decât incertitudiniea. Ori, despre mirele de la Crivina, nu se poate spune că va mai trece prin asemenea boclucuri. Omul este lămurit. A scăpat de insomnii şi incertitudini. Şi dacă îndoiala asupra , paternităţii o va avea cineva, de-acum acela va fi... ibovnicul de dinainte de măritiş al miresei. Şi aceasta va fi crunta şi dreapta răzbunare a soţului! TOC ANIVERSAREA ARMISTIŢIULUI la RETHONDES D. ANDRE MELLENNIE, DEPUTAT DEPUNE O JERBĂ PE PIATRA COMEMORATIVĂ Regele Petru I S’au împlinit deunăzi patru ani din ziua aceia tragică în care, lovit de gloanţele unul mizerabil, Regele Alexandru al Iugoslaviei îşi dădea obştescul sfârşit la Marsilia. ---Regicidul urmărea, prin gestul său ticălos, mai mult decât suprimarea unui părinte şi a unui Rege. El urmărea să dea o lovitură mortală unităţii însăşi a Iugoslaviei, prin înlăturarea Celui care o simboliza cu atâta energie, cu atâta devotament, cu atâta înţelepciune şi cu atâta dragoste de norod. Atentatul de la Marsilia a produs o adâncă indignare în lumea întreagă şi a lăsat o dâră de sânge în inima poporului iugoslav. In primele clipe de buimăceala — de, ce n’am spune-o! — au fost şi glasuri, speriate,, care şi-aupus cu nelinişte Întrebări grele: Care va fi viitorul Iugoslaviei? Aceasta era întrebarea dominantă. Urmaşul Regelui, Alexandru , era un copil nevârstnic. Frânele statului, ţinute ani dearândul de mâna puternică a unui bărbat hotărît, treceau în pumnul mic şi alb, cât un pui de porumbel, al micului Principe Petru. Copilul acesta, cu ochii mari şi visători, a devenit Regele Petru II, Suveranul Iugoslaviei. Din primele zile însă, micul Suveran a fost înconjurat de dragostea nemărginită a întregului popor , iugoslav.- * - , - [ " , • - - -Ocrotit de mâna mamei Sale, M. S. Regina Maria, călăuzit ..de înţeleptul sau" Unchiu, M. S.‘ Regele Petru II a crescut — şi firava mlădiţă a Karagheorghevicilor, ţâşnită dinpământul rodnic al ţării şi încălzită de iubirea tuturor ramurilor poporului său, este azi un stejerel voinic, un adolescent frumos, cuminte şi hotărît. . . - . . . . Peste câţiva ani, când va ajunge ,la vârsta, bărbăţiei, tronul Karagheorghevicilor va fi ocupat de un vrednic urmaş al Regelui Alexandru. Cei cari s’au mai îndoit de puterea iubirii şi a credinţei, să ia aminte la pilda ce vine din Iugoslavia, unde un Rege copil menţine neatinse prestigiul dina-fstiei şi unitatea ţării creiată prin jertfe de sânge, sprijinit de inimile calde ale norodului său. T. C. Stan