România - Capitala, februarie 1939 (Anul 2, nr. 242-256)
1939-02-01 / nr. 242
1 II 1939 ROMÁNIA No. 242 I CONŢINUTUL VIU AL STATULUI 31 AL NAJIUNEI _ Prin tineret intreg neamul românesc afirmă dârzenia cu care îşi creează un viitor măreţ» Viitorul vieţii noastre stă cuprins misterios şi fecund în tineretul naţiunii. Revoluţia nu cunoaşte efectele retroactive; din potrivă, ca vântul de primăvară — ea trânteşte la pământ crengile uscate, care şi-au trăit traiul, frenetic sau sterp. Acesta este sensul sublim şi singurul, pe care îl acceptăm; sensul revoluţiei naţionale, pe care însuşi Regele nostru o patronează cu numele său regal şi o girează în faţa istoriei cu cugetul său de Domnitor; cucerirea vieţii celei noui, adică plămădirea unui tineret, care va fi în curând conţinutul viu al statului şi al naţiunii. Cât de mult ne interesează. Prin urmare, să ştim, cum şi cât participă tineretul nostru la opera renaşterii, al cărei succes şi triumfală înfăptuire este însăşi viaţa fericită a generaţiei tinere. Din cauză că trăesc de ani de zile în mijlocul tineretului bănăţean, pot afirma că ideia frontului renaşterii naţionale a fost primită cu acel sincer entusiasm tineresc, care nu cunoaşte ipocrizia, fiindcă nu este îmboldit de interese meschine sau de interpretări greşite. Sufletul bănăţenesc are flerul său istoriceşte format, care adulmecă lucrurile serioase şi utile naţiunii, deosebind infailibil farsele cu alai de îngrijorările operelor necesare. Şi dacă acest suflet tineresc a acceptat ideia revoluţiei naţionale, pe care o poartă triumfal în ţară stegarii frontului naţional, înseamnă că el ne descopere mai multe stări dintr’odată, întâi, că tineretul bănăţenesc nu acceptă altă revoluţie decât cea naţională. Cu această sensibilitate a sa, revoluţionar-naţională, tineretul bănăţenesc dovedeşte a fi depozitarul marilor tradiţii spirituale ale vechilor bănăţeni, căci au fost toţi revoluţionari din cauză că au fost toţi naţionali. Eroismul bănăţenesc se regăseşte din nou în entusiasmul actual al tineretului românesc din Banat, care se ridică după perioada tulbure a politicianismului la nivelul tradiţiilor românismului istoric. Apoi,o altă stare: tineretul bănăţean, care ca nimeni altul, are sentimentul şefiei şi al selecţiunii, ştie că marile înfăptuiri au eşit din cugetul pur şi din mâinile energice ale oamenilor excepţionali; în consecinţă,tineretul bănăţean acceptă cu frenetică satisfacţie conducerea regală în transformările istorice de astăzi. Se ştie şi vrea ca Revoluţia naţională, pe care au proclamat-o ca lozincă şi necesitate marii precursori şi idealişti români, să fie condusă de însuşi Domnitorul naţiunii, ca nici o veleitate impură să nu se întindă înspre ţintele ei sublime, înspre idealurile ei româneşti. Asta înseamnă, că tineretul bănăţean merge până la ultima sa suflare cu Regele Ţării, pe drumurile de glorie pe care foarte puţină lume a avut în trecut ocazia şi fericirea să meargă în pas cu marele prieten al tinereţii, cu Suveranul naţiunii. Tineretul bănăţean se simte mândru de a fi chemat la o colaborare atât de selectă, şi de a intra în istorie cu fapte noui, originale, mari şi neperitoare. Cu aceasta a doua stare , tineretul bănăţean îşi arată natura sa profund monarhistă, pe care au avut-o şi în trecut marii bănăţeni cu dorul în suflet ca monarhismul lor să izvorască din marţialitatea Suveranului român. Tineretul bănăţean este şi în această privinţă cu adevărat patriotică, înţelegând că nu se poate concepe un patriotism sănătos, normal şi fecund, decât dacă el se desfăşoară sub strălucirea solară a monarhului român. Şi, în sfârşit, prezentându-se pe front, pentru a merge la munca la care ne chiamă pe toţi Regele, tineretul bănăţean dă o dovadă că este un tineret înţelept. Făcând comparaţia zilelor de astăzi cu cele de ori, a zilelor de muncă cu zilele de flecăreală politică, tineretul bănăţean înţelege că naţiunea română şi statul nostru a fost, pur şi simplu, salvat de mari zguduiri interne, la care îl duceau fatal multele partide cu luptele lor înverşunate. Sunt exemple, când unii dintre tinerii bănăţeni, rătăciţi prin cluburile politice, au împins la extrem ideologiile acelea mucegăite, atingând însăşi integritatea politică a statului. Aş putea arăta un caz şi altul, când vreun bănăţean, cu riscul tinereţii sale, cu curajul care se transformă în prostie şi în subversivism a cerut autonomia politică a Banatului, o ideie atât de periculoasă, încolţită într’un cap iremediabil idioţii de zăduful murdar al clubului respectiv. Dar asemenea cazuri, fără răsunet şi fără urmări, apar ca simple curiozităţi, exteriorizând psihologia degeneraţilor izolaţi, cu care tineretul român bănăţean nu a avut niciodată niciun fel de legătură. Şi, în timp ce în Banat, se credea că luptele dintre românii politicianizaţi vor face să dispară orice posibilitate de renaştere patriotică şi de reunire în acelaş destin românesc, iată vine tineretul bănăţenesc, cu unitatea sa de simţire românească neştirbită şi inegalabilă, şi cu conştiinţa sa curată în care nu mai găseşti nimic altceva decât îngrijorări patriotice şi hotărîri demne de marea istorie a românismului bănăţenesc. Pătrunzând mai adânc în viaţa sufletească a tineretului bănăţenesc, care stă mândru şi conştient în mediul în care alături de el trăesc nemţi cu cultură veche, unguri cu presumţiuni agresive, precum şi o lume îmbătrânită in hărţueli sterile, vom descoperi în sufletul lui " adevărate minunăţii de fidelitate monarhică şi de patriotism creator, de care trebuie să se simtă încântat întreg neamul românesc, şi care afirmă dârzenia cu care îşi creiază un viitor măreţ. G. M. Ivati G'Y ULTIMUL NUMĂR DIN „L’ILLDSTRAZIONE ITALIANA" CONSACRAT ROMÂNIEI SI OPEREI N S. REGELUI CAROL AL ll-LEA Numărul din 22 ianuarie 1939 al excelentei reviste milaneze de sub direcţiunea d-lui Enrico Cervacchioli, „L’Illustrazione Italiana”, a apărut închinat României. Coperta reproduce o fotografie luată în clipa când M. S. Regele primeşte Sfânta Cruce din mâna I. P. S. S. Patriarhului Miron la serbarea Bobotezei. In cuprinsul revistei se consacră peste 50 de pagini diferitelor aspecte ale României istorice şi moderne. D.Mario Missiroli publică un bine informat şi judicios panou istoric: „La Grande Romania”, admirabil complectat de studiul d-lui Arrigo Şoimi, ministrul Justiţiei în guvernul Benito Mussolini, despre „L’Ideea di Roma nella formazione della Romania moderna”, şi de al dlui Giuseppe Lugli despre „La Romanita della Dacia”. In alte pagini, bogat ilustrate, d-nii Amedeo Giannini, Piero Puricelli, Pietro Silva, Carlo Ciucci, Franco Trandafilo, Gjika Bobich, Salvatore Sibilia, Carlo Calusi, Ugo Sola, fostul ministru al Italiei la Bucureşti, semnează articole despre bogăţiile şi frumuseţile României, despre valorile noastre artistice şi culturale, despre forţa armată a ţării. Gestul de cunoaştere şi prietenie, pe care îl face „L’Illustrazione Italiana” vine să întărească vechile noastre legături cu Italia. Satisfacerea doleanţelor unora din pensionarii militari D. GENERAL SAMSONOVICI, A ÎNMÂNAT UN MEMORIU D-LUI MITIŢA CONSTANTINESCU Suntem informaţi că la ministerul de finanţe, se examinează satisfacerea doleanţelor pensionarilor militari, în ceea ce priveşte rectificarea unor inegalităţi de tratament a unora din pensionarii militari. De aceste doleanţe a fost sesizat d. ministru Mitiţă Constantinescu, printr-un memoriu special ce i-a fost prezentat de către d. general Samsonovici, preşedintele pensionarilor ffiilitaîie 'vi UNIREA ROMÂNILOR. SUB SEMNUL MUNCII Din numeroasele congrese şi afirmări de breaslă sau de colegii, specifice Duminecei, reţinem pentru stilul deosebit al desbaterilor, manifestaţia colegiului ingineresc, ca şi adunarea Asociaţiei aceloraşi profesionişti. Amândouă întrunirile, cu atmosferă limpezită şi caldă cum se cuvine actualului moment, au fost, cu unanimitate de gândire şi bune intenţii, afirmări ale aceluiaşi crez: unirea în muncă. Ţara a intrat intr’o fază nouă de reconstrucţie şi efort colectiv. Un timp imens a fost pierdut in dibuiri, neînţelegeri, egoisme şi supralicitări înveninate. Sforţări, cari trebuiau să fie închinate roboticii numai în folos obştesc, s’au irosit în zadarnice polemici, în sterile, în interminabile discuţii, sau în satisfacţii pur individuale. Priceperea şi puterea de muncă a celor mai mulţi dintre fiii acestei ţări, nu erau puse la contribuţie pentru prosperarea colectivităţii, din motive meschine de apărare a nulităţilor în funcţie. Ei erau sistematic înlăturaţi, din gelozie şi invidie, odată cu cele dintâi licăriri de afirmare energică şi talentată. Emulaţia dintre generaţii, sau din sânul aceleiaşi bresle, nu avea mai niciodată aspectul simplu şi înălţător al întrecerii prin merite şi muncă, prin valoare proprie. Emulaţia îmbrăca de cele mai multe ori, forme de canibalism, iar succesiunea în posturi de conducere, în locuri de onoare, se făcea în conformitate cu pământescul obiceiu: scoală-te tu, să stau eu. Cu această goană după plasare, după afirmări prin orice mijloace, cu orice metode, din această obsesie a ocupării de posturi şi ridicări de averi, timpul cel mai preţios, care s’ar fi putut închina muncii colective, era definitiv pierdut. Iar din nepreţuirea justă a valorilor, din ignorarea forţelor latente ale fiilor ei,din faptul că nu o linie stabilă de discernământ şi promovare, ci numai hazardul sau accidentul prezidau la descoperirea meritului, din toate aceste defecte de organizare a societăţii, — acela care pierdea era întotdeauna Naţiunea. , Timpul pierdut se poate recupera însă. Este sentimentul unanim al ţării, al oamenilor de bine, cari asistă de aproape un an de zile la noile sforţări de redresare, la noul ritm de viaţă statală impus de actualul guvern, sub înaltul îndemn al M. S. Regelui Carol II. Prin ordonarea şi descătuşarea muncii, din toate corsetele şi zalele rutinei şi mentalităţii de odinioară, se poate ajunge la propăşirea Naţiunii întregi. Dar bunele gânduri ale guvernanţilor trebuesc secondate. Şi aceasta e datoria breslelor şi colegiilor de elită şi muncă ale acestei ţări. Acum când orizonturile s’au limpezit, iar condiţiile de afirmare a valorii s’au stabilit cu echitate, e datoria acestora să facă să intervină cu folos tehnicul, elanul creator, organizarea metodică. Un fost ministru de industrie şi comerţ, d. inginer Gigurtu, adresând colegiului ingineresc rândurile sale de deosebită semnificaţie, avea dreptate să scrie: „De-acum încolo, noi, trebue să organizăm munca, astfel încât să dea maximum de randament în toate ramurile ce se leagă cu producţiunea. Şi tot noi trebue să punem la dispoziţia muzicei progresele tehnicei, pentru ca ea să se îndeplinească, din toate punctele de vedere, în condiţiunile cele mai eficiente." Organizarea eficientă a muncii, iată, în adevăr, datoria de seamă a celor cari au presimţit la timp prăpastia în care această naţiune era să alunece, datoria celora care au văzut cu durere cum timpul se scurgea în luptă sterilă şi orbire. Dar la eficienţa acestei munci, în care fiecare energie trebue să aibă satisfacţia de a fi contribuit, mai trebue să se adaoge acea mândrie specială a muncii efectuată numai prin strădania minţii şi braţelor româneşti. Prin repunerea muncii naţionale în drepturile ei istorice, se va încheia astfel cel mai dureros capitol al istoriei acestei ţări, prea des cutropită de atâţi vântură lume, de atâţi străini, cari nu au nici calitatea nici pregătirea, nici dreptul, pe care cu de la sine putere şi l-au arogat atâta amar de vreme, de-a ţine in robie forţele creatoare, capacităţile de muncă ale acestui Neam. Şi pentru aceasta mai este nevoe de încă puţin, de foarte puţin lucru: unirea tuturor românilor sub semnul fericit al muncii . D. ministru Armand Călinescu, distins cu ordinul „Meritul Cultural" pentru şcoală Monitorul Oficial de ori publică decretul prin care M. S. Regele a binevoit să acorde d-lui ministru Armand Călinescu, ministrul Internelor, ordinul „Meritul Cultural” în gradul de cavaer clasa II-a pentru „Şcoală”. D. ministru Ghelmegeanu şi-a reluat activitatea la minister D. Mihail Ghelmegeanu, ministrul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, însănătoşindu-se, şi-a reluat ori activitatea la departamentul ce-l conduce. ISBNER D. C. Angelescu in consiliul superior al transporturilor , Constantin Angelescu, fost ministru a fost desemnat de Consiliul superior economic ca delegat al său în Consiliul superior al transporturilor și tarifelor. laiian BBBBBBB A£TUAUTATFA&%%? Inspecţiile d-lui ministru al Sănătăţii D. dr. N. Marinescu, ministrul Sănătăţii şi Asistenţii Sociale, a inspectat ori colonia de muncă din Baloteşti şi spitalul mixt Periş din jud. Ilfov. BBBSiBBB Mine încep in toată ţara examenele particulare Mâine, 1 Februarie, vor începe examenele particulare de curs secundar în toată țara. BBBBBBB Comisarul guvernului pe lângă Bursa de mărfuri din Bucureşti Prin decret regal, d. Vasile Negru, licenţiat în drept, a fost numit pe un nou termen de cinci ani, cu începere de la 1 Februarie 1939, comisar al guvernului pe lângă Bursa de mărfuri din București. BBBBBBB Recepţia de la legaţia Turciei Cu ocazia sărbătorilor (Curban Bairamului), ministrul Turciei şi d-na Saphi Tannicer, vor primi colonia turcă, Mercuri 1 Februarie, între orele 11—13, în localul legaţiunii din Bulevardul Regele Alexandru 72. BBBBBBB Şedinţa comisiei superioare a drumurilor Comisia superioară a drumurilor a ţinut dri şedinţă, la ministerul de Lucrări Publice şi Comunicaţii, sub preşedinţia d-lui prof. Gh. Nicolau. BBBBBBB Legi promulgate „Monitorul Oficial"1 de ori publică următoarele legi: pentru procurarea măştei contra gazelor de către toate autorităţile, instituţiile şi întreprinderile de stat şi particulare; pentru autorizarea ministerului Aerului şi Marinei de a face schimb de terenuri cu comuna Păpușoiu, jud. C. Albă. Şedinţa comisiunei hotelurilor dri după amiază, a ţinut şedinţă la subsecretariatul Propagandei, comisiunea hotelurilor sub preşedinţia d-lui Eugen Titeanu, subsecretar de stat. Audienţele la d. Victor lamandi Cu începere de la 1 Februarie 1939, audienţele la d. Victor lamandi, ministrul Justiţiei, se fixează după cum urmează: LUNI şi MIERCURI, între orele 19 şi 20,30, pentru membrii înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pentru Primul Preşedinte, Preşedinţii de secţie şi Consilierii permanenţi ai Consiliului Legislativ. MIERCURI între orele 11 jum. şi 13 jum. pentru magistraţii din provincie şi Capitală, pentru avocaţii publici şi pentru referenţii Consiliului legislativ. JOI între orele 12 jum.—13 jum. pentru public. Audienţele de serviciu se vor acorda ori de câte ori va fi nevoie. Cererile de audienţe se vor adresa din timp Direcţiunei Cabinetului. Orce cerere pentru a obţine audienţe în afară de zilele şi orele fixate, nu va fi rezolvată. Intervenţiile vor fi sancţionate. BBBBBBB D. Mihail Sadoveanu prezidează Joi şedinţa organizaţiei „Muncă şi Voe bună" Joi se întruneşte, la ministerul Muncii, conferinţa consilierilor organizaţiei „Muncă şi Voe buină” sub preşidenţia d-lui Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române. In această conferinţă se va lua în discuţiune repartiţia celor 100 biblioteci muncitoreşti în Capitală şi regiunile industriale din ţară. BBBBBBB Azi expiră termenul pentru depunerea tablourilor de personal în întreprinderi Potrivit legii pentru protecţia muncii naţionale azi expiră termenul până la care trebuiesc înaintate, prin inspectoratele regionale, tablourile cuprinzând personalul Întreprinderilor comerciale şi industriale. In conformitate cu legea şi dispoziţiunile ministerului Economiei Naţionale, sunt obligate să înainteze astfel de tablouri numai firmele care au mai mult de 4 salariaţi. BBBBBBB 0 secţie a învăţământului primar pe lângă şcoala normală superioară Cu ocazia sărbătoririi profesorilor ieşeni pensionaţi, ce a avut loc Duminică la Iaşi, d. ministru al Educaţiei Naţionale, Petre Andrei, a anunţat că M. S. Regele a aprobat ca la şcoala normală superioară, să se înfiinţeze o secţie a învăţământului primar, pe lângă cel secundar. Dintre absolvenţii acestei secţii, se vor recruta organele de control şi directorii de şcoli. COMITETUL SUPERIOR Al AERULUI ŞI MARINEI Comitetul superior al aerului şi marinei, cu începere dela 1 Ianuarie 1939, se compune din următoarele persoane: Preşedinte, general adjutant Teodorescu I. Paul, ministrul aerului şi marinei. Membri permanenţi: general cimandant aviator adjutant Stoicescu Ioan, vice-amiral Bărbuneanu I. Petre. Secretar permanent contra amiral Gheorghiu AL Alexandru. Acest comitet se completează astfel: Pentru chestiunile privitoare la materiale: Contraamiral Koslinschi Em. Gheorghe; General de brigadă Popescu I. Gheorghe; General de escadră aviator Negrescu T. Gheorghe. Pentru chestiunile privitoare la apărarea antiaeriană a teritoriului: General de escadră aviator Telemac Constantin. Pentru chestiunile privitoare la personal: a) Pentru aeronautică General de escadră aviator Negrescu T. Gheorghe: General de escadră aviator Giossin Gr. Haralambie: Comandor aviator Manolescu Gh. Nicolae: Comandor aviator Gheorghiu F. Ermil. b) Pentru marină Contra amiral Koslinski Em Gheorghe; Contra-amiral Schmidts S. Victor; Contra amiral Gheorghiu Al. Alexandru. c) Secretar Căpitan comandor lacomi C. Dorin, din Ministerul Aerului și Marinei. NOUL AMBASADOR AL TURCIEI LA LONDRA LONDRA, 30. (Rador). — D. Tevfik Rustu Aras, noul ambasador al Turciei în Marea Britanie, a sosit Duminică seara aci. AD LITERAM — De ce porţi pălăria lăsată ’n jos? — Mi-a spus jupânul să mă feresc de sloiurile de la streşini! APEL Un grup de 18 fruntaşi englezi, reprezentând diverse ramuri de activitate' JjJeelegu, şi concepţii politice, au lansat un apel tuturor popoarelor prin care se evidenţiază tristeţea acestei eboUUui ltUlta continuu de Panica răz-Apelul prezintă în culorile fireşti perspectivele catastrofei pe care ar putea-o deslănţui eventualele mcderări armate din Europa. Apelul conjură pe oamenii de stat să analizeze in raţiune pura avantagiile şi desavantagiile pe care le-ar comporta un eventual război şi sigur de rezultat, preconizează de mai înainte o politică de înţelegere şi de colaborare între popoare. Presa germană a dat publicităţii acest document revelator al stării de suflet favorabilă păcii din Marea Britanie. Iar comentând oficial făcut pe marginea lui, cu toate aluziile cuprinse, nu respiră mai puţin dorinţa de pace a Germaniei. Cel puţin atitudinea din ultimele săptămâni a diplomaţiei germane concură a ne face să credem că în Germania se aşteaptă o conferinţă în patru, nu izbucnirea unui război. S-ar putea spune că prea ne temem cu toţii de război, de lungă vreme, ca să mai poată fi pe aproape. Ultimul buletin al înarmărilor din America şi din Anglia, învederează că s’au aglomerat cantităţi şi capitaluri aşa de enorme în material de războiu, încât însăşi această imensitate poate constitui o siguranţă de pace în zilele noastre. Niciodată naţiunile nu s’au încăerat la războiu cu program, cu programele de înarmări bine puse la punct. Maximum de înarmare, duce la însăşi negaţia războiului. SOLUŢIE нииисмияаасайа Tendinţa generală în Europa e de a se evita statuarea unor noui impozite. Se consideră actuala „asietă“ destul de împovărătoare, împotriva unor noui impozite — propuse ca soluţie pentru intensificarea înarmărilor de d-1 Dr. Schacht —’s‘a ridicat recent d. Hitler; împotriva agravării acestor sarcini s‘a declarat d-1 Paul Reynaud, ministrul de finanţe francez. Nici vorbă nicăeri de o înăsprire a birurilor. Se preconizează însă de către toate guvernele o campanie de străşnicie executivă împotriva evazioniştilor şi a corupţiei fiscale. O campanie de severe urmăriri ale acestora, fireşte că ar readuce la massa venitului naţional, sume enorme. E bine să se iniţieze o atare ofensivă. Dar, condusă cu precauţie şi circumspecţie. Să se ţină seamă adică şi de adevărul că fug de fisc, în unele cazuri, indivizi şi instituţii cari simt că nu mai pot face faţă obligaţiunilor legale. Corupţia se poate întâmpla să fi fost şi o soluţie de salvare în situaţie disperată. La ceia ce preconizează un confrate, goană după spor fiscal, se cuvine să se procedeze deci cu multă delicateţă şi simţ de răspundere. Are o limită şi capacitatea de a plăti impozite. Ea e în legătură cu capacitatea de consumaţie. O scădere a acesteia din urmă, trebue să atragă şi o scoborâre de nivel a fiscalităţii. Politica fiscală, concomitent cu grija măririi încasărilor, trebue să prevadă şi o mărire a producţiei. Adică, să se încurajeze în acelaş timp şi execuţia fiscală şi mărirea consumaţiei. DOCTRINĂ Vremea îşi ia sarcina să aibă rol serios în confirmarea sau infirmarea unor concepţii sau metode de lucru. Războiul din Spania, bunăoară, in decursul celor 30 luni de carnagiu şi urgie sangvină, a dovedit falsitatea teoriei strategice numită a „războiului fulger”. Se cunoaşte teoria, e a generalului italian Douhet. A văzut instrumentul cel mai eficace de victorie în aviaţie, care, independent de apărarea terestră a adversarului, i-ar putea paraliza rapid rezistenţa. Teoria generalului italian a influenţat enorm producţia înarmărilor. Metodic, pe teren, această teorie a fost aplicată în războiul civil din Spania şi în China. In ce priveşte efectele ei din Spania, sunt de reţinut opiniile criticului Helmuth Klotz, autorul „Lecţiilor războiului din Spania”. Susţine ideea că ofensiva a devenit astăzi mai grea ca un trecut, cu toată invazia de avioane şi tancuri, cu toată strategia de a împrăştia panică prin bombardarea civililor, înfrângerile suferite de armatele generalului Franco (în uada Sajara, Brunete) au dovedit că „războiul-fulger” poate fi o simplă iluzie. Semnificative sunt şi declaraţiile din oficiosul „Deutsche Wehr“: „Forţa tactică a defensivei a ajuns azi la un asemenea potenţial că numai războiul de poziţii comportă cele mai puţine riscuri. Armele blindate, care sunt „berbecul” armatei motorizate de astăzi s-au găsit în faţa unei linii defensive atât de puternice, încât speranţa în invulnerabilitatea tankurilor lansate în massa, s'a dovedit falsă”. Atari opinii, sunt preţios element de promovare a ideei de pace, în însăşi statele majore. . . Sirî :j i