România - Provincie, iulie 1939 (Anul 2, nr. 404-419)
1939-07-16 / nr. 404
. Piloţi englezi, — cari au participat la defilarea aeriană de eri din capitala Franţei, cu prilejul sărbătoririi zilei de 14 iulie, — explicând camarazilor lor francezi modul de funcţionare a mitralierelor de pe avioanele lor Secta chineză „Mino”, care duce o viaţă grea, are o industrie casnică foarte înaintată PARANTEZE POPULAŢIA ROMÂNIEI ŞI HOTARELE El Cele mai recente date ale Institutului nostru de statistică cuprind cifre cari sunt foarte necesare pentru a susţine cu o nesărmncinată elocvenţă, drepturile noastre, ca naţiune între fruntarii fireşti şi cari reclamă o eternă permanenţă. Din aceste date ne apar concluzii, care privesc sporul de populaţie, cifrele natalităţii şi ale mortalităţii căt şi cifrele căsătoriilor şi ale divorţurilor. Vom trece însă în aceste rânduri, peste jocul cifrelor, peste aceste amănunte de statistică, urmărind în mod larg mişcarea populaţiei noastre, din care reiese că, ţinând seamă de o mică scădere a natalităţii şi de o creştere a mortalităţii într-o oarecare măsură, populaţia ţării româneşti este în număr superior anul acesta faţă de anii din urmă. Acum un an sau doi, populaţia ţării număra 18.700.000 de locuitori faţă de anul, acesta, în care numărul ei a crescut la 19.000.000 ce face în medie, înseamnă că ea sporeşte anual, cu mai bine de 200.000 de suflete. Această sporire atrage după sine, o cimentare a dreptului acestui popor, la o stăpânire fără ştirbirea vreunei laturi de hotar din pământul străvechiu. Dacă în trecutul istoriei neamului şi pământului românesc putem sublinia epoci nenumărate în care colectivitatea aspira spre o alipire a pământurilor româneşti de sub stăpâniri străine, la pământul patriei libere de vreun jug, atunci în leatul lui 1939 putem vorbi de o permanenţă a hotarelor nu numai în virtutea dreptului divin, dar şi trecând — problema — prin considerente economice, sociale, prin arguia cifrelor statistice, care ne trasează o situaţie, o poziţie pe harta lumii, fără drept de replică adversă intereselor noastre. Realitatea hotarelor noastre şi a populaţiei româneşti cuprinsă între aceste hotare, constitue pentru noi ideea unui pământ necesar mişcării populaţiei autohtone, constitue aşa zisul spaţiu vital. Un spaţiu vital desemnat pe măsura nevoilor şi a măsurătorii neamului acesta în creştere, a neamului acesta care nu împilează şi n’a avut nici odată sentimente sau elanuri revizioniste. Dacă ceiace a cucerit şi a obţinut în trecut, cearcă să fie revizuit sau atacat, atunci agresorii, poftitorii, se lovesc de date istorice străvechi, de drepturi naturale şi consfinţite, prin obârşii şi suferinţe îndelungate. In nenumărate rânduri au fost încălcate aceste ţinuturi. Ani nenumăraţi, au ţinut provincii întregi sub opresiuni de popoare poftitoare, năvălite peste populaţiile paşnice şi româneşti. Dar permant s’a întâmplat e o scuturare, o răsturnare a aşezărilor cari s’au dovedit, nedrepte şi dominaţia în al cărei drept nu intră nici relativul, era măturată de jocul destinelor istorice. In nenumărate rânduri cuvintele Regelui şi ale sfetnicilor Săi au subliniat aceste realităţi susţinând că neamul românesc are drepturi istorice asupra acestui pământ, din care nu va lăsa să i se ştirbească nici un lat de palmă. Radu Boureanu 16. VII. 1939 ROMAND No 40* Aplicarea practică a decretului de valorificare a grâului Dat fiind că planul de valorificare a grâului, prevede pentru anul acesta achiziţionarea a 100.000 vagoane grâu, faţă de 50.000 vagoane, cât s’a valorificat anul trecut, d. prof. N. D. Cornăţeanu, ministrul Agriculturii a hotărît ca pentru uşurarea realizării acestei opere şi pentru bunul control al vânzărilor, să colaboreze toate organele externe ale ministerului. Au fost suspendate audienţele la d. M i t i ț ă Constantinescu Ministerul de Finanţe comunică: Audienţele la DL Mitiţă Constantinescu, ministrul Finanţelor şi Guvernator al Băncii Naţionale a României, sunt suspendate până la 1 August 1939________ Expedierea mandatelor până la 100.000 lei Direcţiunea generală P. T. T. aduce la cunoştinţă că în conformitate cu dispoziţiunile nouilor tarife, se primesc mandate telegrafice până la 100.000 lei, aplicându-se taxe speciale reduse. Totodată se admite să se scrie corespondenţă particulară Pe mandatele telegrafice, percepându-se taxe separate pe cuvânt, ca la telegramele obişnuite Taxele suplimentare de sărbătoare şi de noapte s-au desfiinţat pentru toate genurile de corespondenţă. Prezentarea preoţilor-profesori la cursuri Ministerul Educaţiei Naţionale a pus în vedere preoţilor-profesori că sunt datori să se prezinte totdeauna in faţa elevilor numai în în costumul preoţesc tradiţional. D. subsecretar de Stat Victor Jinga la Berlin D. prof. Victor Jinga, subsecretar de Stat la ministerul Economiei Naţionale, care se află plecat în străinătate pentru a cerceta realizările cooperatiste în diferite ţări, a sosit în cursul dimineţii de ori la Berlin D sa rămâne în Germania şapte zile. Decoraţi cu „Bărbăţie şi Credinţă" ■ „Monitorul Oficial" de aci publică decretul regal prin care se acordă medalia „Bărbăţie şi Credinţă“ unui număr de militari. Inspecţiile d-lui general dr. Marinescu, ministrul Sănătăţii D. general dr. N. Marinescu, ministrul Sănătăţii, a făcut o serie de inspecţii în ţară. Astfel, Miercuri 12 Iulie a. c., d-sa a vizitat: în jud. Prahova: Dispensarele (în construcţie) de la Breaza şi Predeal, în jud. Trei Scaune: Spitalul judeţean Sf. Gheorghe şi spitalul mixt Tg. Săcuesc; iar în jud. Bacău: Spitalul mixt Tg. Ocna şi staţiunea balneo-climatică Slănicul Moldovei. In cursul zilei de joi, d. ministru N. Marinescu a făcut următoarele inspecţii: în jud. Bacău: Preventoriul de la Oneşti; în jud. Putna: Spitalul mixt Adjud şi spitalul mixt Panciu, iar în jud. R. Sărat: Spitalul mixt Plăineşti. D. Victor lamandi a primit Joi pe d. V. V. Pella D. Victor lamandi, ministrul Justiției, a primit joi după masă pe d. Vespasian V. Pella, ministrul României la Haga. Şedinţa comisiunii de recomandări a Consiliului legislativ Joi după amiază, s-a întrunit, la ministerul Justiţiei, sub preşedinţia d-lui Victor Iamandi, comisiunea de recomandări pentru ocuparea locurilor vacante de consilieri permanenţi la Consiliul legislativ. Activitatea controlorilor generali de Stat In cursul lunei Iunie, activitatea d-lor controlori generali de Stat, a fost următoarea: D. Ioan Zenovie a continuat cercetările relativ la înstrăinarea bunurilor fostului Ducru Bucovina, cum şi cele relativ la transformarea Băncii regionale din oraşul Cernăuţi in banca populară „Gr. Filimon”. D. general de divizie N. Mihăilescu, a terminat cercetările relativ la concesiunile de căi ferate particulare în vigoare, sub raportul acordării, executării şi controlului lor faţă cu pevederile legii C. F. R. D-nii dr. I. Teodorescu şi dr. N. Leon, au controlat activitatea direcţiunilor regionale silvice din Sebeş şi Cluj, a ocoalelor mai importante din aceste regiuni, cum şi aceea a fabricilor de cherestea din Sebeş şi Ierbuş. D. Eugen Sturdza a continuat cercetările cu privire la vânzările loturilor de casă făcute funcţionarilor Statului şi particularilor, prin bună învoială, din rezervele Statului, în staţiunile balneare şi climaterice. D. general Sabin Banciu, a continuat ancheta la Manutanţa Centrală. D. ministru Zigre la Căl dăruşani • D. dr. N. Zigre, ministrul Cultelor şi Artelor şi părintele Nae Popescu, subsecretar de Stat, au vizitat joi dimineaţă mânăstire Căldăruşani. Modificarea legii consiliului superior al cartelurilor Consiliul superior al cartelurilor, întrunit joi după amiază, a discutat, în continuare, modificarea legii organice. Audentă la d. ministru Mi■ ■hail Ghelmegeanu D. ministru de Lucrări publice Şi Comunicaţii, Mihail Ghelmegeanu, a primit joi la minister pe d. Fabricius, ministrul Germaniei la Bucureşti. Prelungirea calităţii de agenţi consulari ai Spaniei Direcţia protocolului din ministerul de Externe, a prelungit până la 1 ianuarie 1940 calitatea de agenţi consulari ai Spaniei, d-lor: Jean G. Mavrochafales, la Constanţa; St. Boer, la Cluj; Georges Dahrouge, la Galaţi şi George Basil Popescu, la Sulina. Consulatul de carieră din Constanţa fiind desfiinţat, toate agenţiile şi afacerile consulare depind direct de secţia consulară a legaţiei Spaniei, din Bucureşti. HUMORUL ZILEI GAFELE NATURII — Nu cumva cunoşti vreun adăpost ре-aici bădie? Suntem escursia anuală a serviciului meteorologic! D-nii William Seeds (stânga) şi Naggiar, (dreapta), ambasadorii Angliei şi Franţei la Moscova, după o întrevedere cu d. Molotov Cine nu-şi aduce aminte de fermecătoarele zile ale copilăriei, când fiecare pustiu, nu mai mare decât o şchioapă, tindea să se desprindă de pământ şi să se avânte cu nişte aripi cari fâlfâiau, din păcate, numai în suflet, spre bagdadiile niciodată atinse ale cerului?... E vreunul, care să nu fi făcut în viaţă, ca un „avion" dintr’o hârtie împăturită, savant într’un anumit fel, şi care să nu fi regretat că mipul prechiat, plutitor nu-l poate susţine, ca pe năzdrăvanul baron de Miinchhausen, ghiulelele? Când „ştiinţa" copilului era mai evoluată, din mintea sa isteaţă, din câteva speteze şi dintr-o desmăţată coadă de cârpe, se înălţa — sbârnâitor şi dreptunghiular ca o scrisoare expediată spre albastra cutie poştală a bolţii cereşti — zmeul. Dar aceasta era o mică minune, neizbutită decât de unii dintre noi, şi mi-aduc aminte de tristeţea — totdeauna fără invidie, dar nu mai puţin tristeţe — cu care urmăriam cum micii mei prieteni manevrau, isteţi, subţirile corzi ale sburătorului covor de hârtie. Azi toate acele miracole sunt depăşite. Nu ştiu dacă tânăra generaţie a prezentului este tot atât de visătoare, dar sigur e că în ceea ce priveşte ingeniozitatea, inventivitatea şi dârza dorinţă de a cuceri văzduhurile nu numai cu fantezia, este prodigioasă. Se mai găsesc copii, cari ca, odinioară subsemnatul, vroind să sboare, să se arunce de la balcon, prinşi de o umbrelă ce urma să joace rolul paraşutei? Nici nu mai e nevoie de aşa ceva. A străbate sute de kilometri, copil fiind, este un fapt banal, iar şcolile de aeromodele de pe lângă „A. R. P. A.“ au mii de elevi, tot atâţia tineri Icari, urmărind să plăsmuiască aripile cele mai frumoase şi cele mai sigure. Din aceste compacte şi entuziaste rânduri tinereşti, cari astăzi lucrează aeromodele, pentruca mâine să treacă la planoare, se vor recruta oţeliţii aviatori ai viitorului. Şi dacă şi astăzi se mai găsesc copii cari să întârzie făcând din nisip castele, mai mulţi sunt cei ce pun, în dorinţa lor de joc şi de evadare, şi o intenţie de a realiza ceva practic... Nu s’a insistat îndeajuns, în legătură cu remarcabilele isprăvi ale junilor aeromodelişti,asupraperformanţei realizate de un elev oarecare, tânărul Neagă din Argeş. Băiatul nostru a chibzuit un aeromodel straşnic, lansat la Cluj, a fost purtat de vânt până la Dej, străbătând distanţa de 65 km! Copilul n’a făcut un lucru frumos numai pentru ţara noastră, ci pentru lumea întreagă: aeromodelul său a doborît recordul mondial. Şi, nu ştiu de ce, dar în minunatele sboruri pe care le fac aceste aripi neîmpinse nici de motoare, nici de benzină, noi zărim, în acelaşi timp, cum se ridică şi cum pluteşte cu încredere însuşi sufletul celei mai proaspete generaţii a ţării... T. Radu REPORTAJUL ZILEI PRINTRE TINERII NOŞTRI ICARI... ani * . Să nu se supere confraţii mei dela rubrica „fapte diverse”, dar au început, cei mai mulţi dintre ei, să-şi însuşească un vocabular şi un stil specific, care, dela depărtare le trădează specialitatea şi frecventările E ceva cam în genul faimosului agent secret dela provincie, care intr’o zi spunea unui prieten din Capitală: — „Nu e nevoe să-ţi mai dau strada şi numărul. E destul să-mi scrii pe adresa: Ion Veghe, agent acoperit, că mă cunosc şi copiii”! Aşa şi iubiţii mei confraţi. Dacă ai citi uri articolaş scris de unul dintre ei,fără ca acel articol să se afle la rubrica faptelor diverse, ci prizării printre ştiri economice sau politice, încă ai dibui că este confecţionat de către unul din ei. Acelaş clişeu, aici grandilocvent, aici preţios, când zornăitor ca tiradele tragedianului de mare repertoriu, când sibilin, misterios şi reţinut, ca gestul mâţei care ar vrea să nu i se cunoască isprava. Concluziile, deducţiile, acestor confraţi sunt veşnic aceleaşi, ca începuturile stereotipe de roman foileton, sau ca sfârşitul filmelor americane, soldate pe eterna căsătorie. Citeam nu mai departe decât ori, într'un ziar de seară, concluzia unui reporter asupra dramei recente, dela hotelul Bulevard. O transcriu, fără să-i instreinez o iotă, pentru a vă da posibilitatea să gustaţi şi dvs. concluzia tranşantă a reporterului. „Evident _— scrie domnul reporter — nu s’au putut stabili până acum cauzele reale ale dramei. Dar se pare că ea ascunde un mister”. După cum vedeţi, confratele, pare să fi descoperit acum oul lui Schimb. Oh, nu! Cea să fiu în atmosferă de roman poliţist... Oh,unul scumpe confrate! Nu mai este niciun mister, pentru nimeni, că fiecare dramă îşi are misterul ei, mobile necunoscute, şi care vor rămâne atare, oricât investigaţiile reportericeşti ar căuta să le forţeze graniţele. Poeţii au descoperit chestia asta, înaintea dumneavoastră. Arvers ştia, fără să fi fost reporter de fapte diverse, şi fără să fi fost familiarizat cu dramele mondene, sau celedin lumea interlopă, că fiecare suflet are secretul lui, şi fiecare viaţă, misterul propriu. Atunci de ce dramele care încheie viaţa, nu ar conţine secretul pe care inimile celor ce au provocat-o sau purtat cu ele? De ce acest Prezumţios şi ridicol se pare, când problematicul nu este decât certitudine? Se pare! Este un fel de portiţă deschisă, fiindcă, până la urmă, pare-se confraţii mei încâlcindu-че în deducţiuni şi supoziţii, nu vor reuşi să descifreze misterul. Şi atunci vor putea anunţa, fără teamă de desminţire: „se pare, că in drama de em, nu a fost niciun mister”. In fond, cine să-i mai desmintă? Admiţând că morţii ar mai învia — răsturnând teoria lui Eminescu — iar domnul reporter s’ar grăbi să-i intervieveze: — „Vă rog să ne spuneţi care este secretul morţii dvs.’’? — sunt sigur că vor răspunde şi ei, cum a răspuns Sacha Guitry unui gazetar care il întreba care e „secretul” vieţii lui: — „Scumpe domnule reporter... din moment ce este lin... secret!” I