România - Capitala, decembrie 1939 (Anul 2, nr. 558-571)
1939-12-16 / nr. 558
16. ХП. 1939 ROMANIA Problema „conştiinţei naţionale" inaugurarea вашем „principele мишşi problema „educaţiunei naţionale" subscrierilor bonurilor Ştirile zilnice care ne parvin despre elanul cu care păturile largi ale populaţiunei ţărei întregi şi în special clasele nevoiaşe : slujbaşi, militari, pensionari, mici comercianţi, ierte, se grăbesc a subscrie, din modestele lor economii sau din puitinul lor avut, bonuri pentru înzestrarea armatei, sunt din cele mai mulțumitoare. Ceea ce însă trebue reţinut cu deosebire este că acest elan spontan care se observă de astădată nu-şi poate da întreaga lui măsură din anumite lipsuri care se concretizează în două mari probleme de cel mai covârşitor interes pentru sănătatea şi viitorul neamului nostru : problema unei conştiinţe naţionale — în înţelesul ei cel mai adânc — şi problema educaţiunei naţionale, înţelegerea pe care o găsesc în alte state — mai înaintate ca noi, dar cu o fiscalitate mult mai apăsătoare ca la noi — nevoile superioare ale Statului, ne lipseşte înrcă nouă într’o largă măsură şi acieastă înţelegere — problema conştiinţei noastre naţionale — stă în funcţie de cea de a doua problemă: aceia a educaţiunei noastre naţionale. Nu educaţiune în sensul bunei creşteri sau al desăvârşirei spirituale şi culturale — aspecte sub care ne găsim pe un plan satisfăcător în comparaţiune cu cele mai multe naţiuni sitate de proporţiile şi importanţa noastră — ci educi atme în sensul civic al obligaţiunilor şi răspunderilor individuale faţă de nevoile şi intersele colectivităţei ale Statului. Un întreg trecut de viaţă lesnicioasă în care gemeratiunile trecute şi chiar cele astăzi în viată, s’aiu obişnuit a trăi dela fondarea Românei moderne, ne-a deprins să aşteptăm totul dela Stat. — Românul — se ştie — se naşte bursier, trăeşte ca funcţionar şi moare pensionar. In această concepţiune , că Statul îi datoreşte totul, românul nu’şi află, în schimb — sau prea puţine— obligaţiuni faţă de Stat îmi amintesc de o vreme — şi nu este prea îndepărtată — când perceptorului mei nu i-ar fi trecut prin gând îndrăzneala de a se prezenta pentru încasarea impozitului „mărimilor” zilei — chiar foste sau viitoare — şi dacă ar fi îndrăznit să o facă ar fi fost pur şi simplu dat afară, dacă tm’şi pierdea chiar slujba. Ne-a lipsit multă vreme — în clasele de sus şi prin imitaţie, până în clasele cele mai nevoiaşe — acel sfanţ grav al răspunderilor, al datoriilor şi al solidarităţeî, colective şi individuale, faţă de nevoile, de exigenţele, de interesele Statului. „Angarale”, erau numite exigenţele legitime ale Statului în nevoia lui de bună gospodărire a economiei obşteşti şi sistemul de sustragere dela aceste „angarale” — sistem practicat cu cea mai mare desinvoltură şi naturaleţă,— era: „chiulul”. Evident, lucrurile s’au schimbat mult şi în bine. Dar, din păcate, nu într’atâta în cât un apel ca cel adresat naţiune! pentru înzestrarea armatei, care ne garantează, ne „asigură” şi ne apără frontierele — care sunt ale noastre ale tuturor — şi drepturile, proprietatea, bogăţia şi viaţa fiecăruia, să găsească PRETUTINIDENI — cum a găsit în masele funcţionarilor şi slujbaşilor de toate categoriile care şi-au dat bucuroase a 12-a parte din tot ce au — răspunsul spontan şi generos al Jertfei proporţionale din avutul lor, din acel avut pe care’l apără şi’l „asigură” ostaşul român la graniţele ţarei noastre. Şi aci se verifică „problema de conştiinţă naţională” şi de aci porneşte şi problema educaţiunei naţionale” care trebue să se înfăptuiască în ceasul nevoilor care ne interesează, ne amenintă pe toţi deopotrivă. 14 Decembrie 1939, I. Paleologu но в вв в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в ввви 1ввввввввввшй!Ш!Г'^5.1..шг o noua impunatoare manifestaţie DE SOLIDARITATE NAŢIONALA LA GRANIŢA DE NORD Vizita dlui subsecretar de Stat Gh. Vântu.-Salutul autorităţilor locale. - Cuvântările VIJNITA. 14. — O nouă manifestaţie de solidaritate naţională, care şi de data aceasta a avut vmn caracter pronunţat de atitudine demnă românească în aceste vremuri tulburi, a prilejuit vizita d-lui Gheorghe Vântu, subsecretar de stat la ministerul de Interne. Oraşul şi-a îmbrăcat cu această ocazie haina de sărbătoare. Diferitele instituţiuni publice precum şi clădirile particulare au fost decorate cu tricolorul românesc. Cu toată vremea neprielnică, o mulţime imensă de cetăţeni precum şi tineretul şcolar a staţionat în faţa Casei Naţionale, spre a întâmpina pe ilustrul oaspe. D. Gheorghe Vântu, subsecretar de Stat la ministerul de Interne a sosit în localitate la orele 4.30 însoţit de d. colonel Ioan Breescu, comandantul inspectoratului de jandarmi din Cernăuţi. D-sa a fost întâmpinat de şefii diferitelor autorităţi locale, dintre cari am putut remarca pe d-nii: Eugen Posteucă primpretorul plăşii Vijniţa, Aurel Rustea primarul oraşului Vijniţa, Dimitrie Cernăţeanu, şeful comisariatului de poliţie, locot. Bonescu comandantul sectorului de frontieră, reprezentanţii diferitelor culte, comandanţii unităţilor străjereşti şi numeroşi fruntaşi ai vieţii sociale româneşti din această regiune. Maşina d-lui subsecretar de stat Gheorghe Vântu, stopând în faţa intrării principale a Casei Naţionale, primul a luat cuvântul d. Aurel Rustea primarul oraşului Vijniţa, care a urat „bun sosit” reprezentantului guvernului pe aceste meleaguri, asigurându-i devotamentul şi loialitatea populaţiei din această regiune. D-sa a oferit cu acest prilej tradiţionala pâine şi sare înaltului demnitar. întreaga asistenţă în frunte cu oficialităţile s’a îndreptat apoi spre interiorul acestui aşezământ românesc, unde s’a făcut, în cadrul unei spontane manifestaţii, o frumoasă primire d-lui ministru Gh. Vântu, înaltul oaspe precum şi capii autorităţilor, au luat loc pe scena împodobită cu emblemele F. R. N. Seria cuvântărilor a fost deschisă de părintele exarh Leon Penteleiciuc, parohul comunităţii ortodoxe din Vijniţa, care a subliniat importanţa vizitei acestei personalităţi marcante, arătând că figura acestui distins dregător al statului se bucură în Bucovina de o deosebită popularitate, dat fiind simpatiile de care este înconjurat de ministru Gh. Vântu, în cuprinsul acestei provincii. In numele bisericii ortodoxe de la graniţa de nord, părintele Leon Penteledciuc a urat „bun sosit” reprezentantului guvernului. Din partea bisericii greco-catolice a vorbit părintele Alexandru Chortec. D. Vasile Schiţiţchi a vorbit în numele corpului didactic din acest oraş. „ Cohorta străjerilor din plasa Răstoacele a exprimat şi ea prin reprezentantul ei d. Ioan Dumitrache, comandantul acestei cohorte, un cuvânt de omagiu la adresa guvernului, urând bun sosit distinsului oaspe. Au mai vorbit d. Franz Spisar primarul comunei Vijnicioara şi delegaţii celorlalte comune învecinate. Din partea minorităţii ucrainiene a urat bun sosit ilustrului oasped, dr. Ivan Spaniuc, care a arătat că această minoritate etnică încadrată în F. R. N., constitue un factor însemnat, pentru o cât mai bună convieţuire între naţiunea dominantă şi populaţia minoritară. Apoi d. prim pretor Eugen Posteuca a adus salutul populaţiei acestei plăşi. CUVÂNTAREA d-lui ministru GH. VÂNTU In aplauzele unanime ale asistenţei, a luat cuvântul d. subsecretar de Stat Gheorghe Vântu, mulţumind în primul rând din tot sufletul pentru primirea atât de entuziastă care i s’a făcut în acest oraş. D-sa a evidenţiat la începutul expunerii sale că cu toate că venind abia pentru 48 de ore la Cernăuţi, a înţeles să profite de această ocazie pentru a face un scurt popas în regiunea dela graniţa de nord. Mai departe d-sa a schiţat vremurile grele cari s’au abătut asupra întregului glob şi atitudinea de strictă neutralitate pe care trebue s’o aibă România. După ce îşi exprimă deosebita sa satisfacţie, văzând calmul pe care îl păstrează populaţia din colţul cel mai îndepărtat al ţării in actualele împrejurări, arată că dintr’un sentiment isvorît din simpatia ce o are pentru acest oraş, a ţinut să stea de vorbă puţin cu locuitorii lui. Am venit — spune d-sa — să vă aduc un cuvânt de Îmbărbătare şi de încurajare din partea guvernului, care pleacă urechea la toate nevoile populaţiei. Voi fi fericit a putea comunica forurilor de la centru, că aici la frontiera ţării este aşezată populaţia disciplinată, care înţelege porunca ceasului de faţă, punându-se în slujba înaltelor comandamente ale ţării. După ce a mulţumit din nou la sfârşit pentru sentimentele de simpatie dovedite cu ocazia acestei vizite, şi-a încheiat expunerile sale aducând omagii M. S. Regelui şi armatei. D. primar Aurel Rustea, a declarat apoi întrunirea închisa. După terminarea adunării s-a servit un bufet rece unui număr restrâns de invitaţi. •bbbbbbbbbbbbbsbeis®®®'’— IBBB Proiecte de lucrări publice examinate de Consiliul tehnic superior Consiliul technic superior, prezidat de d. prof. Gh. Nicolau, cercetând în ultima şedinţă proectul alimentării cu apă a comunei Borsec, a dat avizul că se poate executa reţeaua de distribuţie prevăzută în prima etapă. Cu condiţia însă ca între timp să se procedeze la studiul isvoarelor din împrejurimi şi să-l compare cu soluţia apei de suprafaţă filtrată, după care, întreaga chestiune să fie supusă reexaminării şi aprobării Consiliului, care va avea să hotărască asupra felului apei de alimentare. De altfel, într-o şedinţă anterioară, consiliul a recomandat din capul locului studierea folosirei apei isvoarelor naturale din împrejurimi. Proectul privitor la transformarea şi amenajarea imobilului cedat de Societatea Artelor Frumoase din Timişoara pentru construirea unui palat al Artelor în acel oraş, a fost înapoiat spre a fi revizuit pe baza observaţiilor din jurnalul consiliului, în special în ce priveşte distribuţia interioară. Proectul executării instalaţiilor de încălzire centrală a palatului rezidenţial din Timişoara a fost aprobat cu unele observaţiuni. Consiliul a examinat la urmă şi a rezolvit corespondenţa curentă cu diferite autorităţi, în legătură cu recepţie şi executările de lucrări. No. 568 D. general Dombrowsky, primarul general al Capitalei, la unul din standurile bazarului IBM Z*.câÂjwo. HuuiUtAÂ. M. S. Regele Carol II a decorat pe d. dr. Ley șeful Frontului Muncii germane BERLIN, 14 (Rador). — D. Radu Crutzescu, ambasadorul României, a remis, în numele M. S. Regelui Carol II, d-lui dr. Ley, șeful Frontului Muncii, insignele marei cruci a ordinului Steaua României, ce i-a fost acordată pentru organizarea expoziţiei Biroului central internaţional „muncă şi bucurie”, care a avut loc, în iulie trecut la Bucureşti, înregistrând un mare succes. Instalarea norilor mitropoliți Instalarea I. P. S. S. Mitropolitului Irineu Mihălcescu al Moldovei se va face Duminică, iar a I. P. S. S. Mitropolitului Nifon Criveanu al Olteniei, Joi 21 Decembrie. Şedinţa de Joi a Senatului Şedinţa se deschide la ora 16,20. Prezidează d. I. Gr. Perieţeanu, vicepreşedinte. Pe banca ministerială d-nii miniştri: Ion Nistor, Victor Slăvescu şi Radu Portocală. După citirea sumarului, d. I. C. Brăescu, citeşte raportul comisiunii a IV-a asupra discuţiunilor care au avut loc cu privire la proectul de lege pentru ratificarea decretelor legi. După citirea raportului se procedează la votul în total cu bile. Senatul a adoptat proectul. Ședința se închide la orele 17.30. Noul preşedinte al conisiunei financiare şi de legislaţie fiscală a Adunării Deputaţilor Comisiunea financiară, bugetară şi de legislaţie fiscală a Adunării Deputaţilor s-a întrunit ori 14 Decembrie a. cu ora 15.30 în sala a V-a şi a luat act de demisiunea d-lui C. Angelescu din demnitatea de preşedinte al acestei comisiuni, d-sa fiind numit ministru al Economiei Naţionale. Comisiunea a ales ca preşedinte pe d. prof. Gr. Dimitrescu vicepreşedinte, iar în locul vacant de vicepreşedinte a ales pe d. deputat Dimitrie Cioc. Noul preşedinte al comisiunii bugetare şi financiare a Camerei Prin numirea d-lui C. Angelescu, în demnitatea de ministru al Economiei Naţionale a rămas vacant postul de preşedinte al comisiunii bugetare şi financiare a Camerei. In şedinţa de eui, această comisiune şi-a ales un nou preşedinte, în persoana d-lui prof. Grigore Dimitrescu. Proectele de legi luate în discuţie de cinstiuile speciale ale Adunării Deputaţilor Comisiunea de lucrări publice, căi ferate, căi de comunicaţie, poştă telefon şi telegraf şi comisiunea financiară, bugetară şi de legislaţie fiscală a Adunării Deputaţilor s’au întrunit azi 14 Decembrie ora 16 în sala a V-a şi, au luat în cercetare două proecte de legi: 1. Pentru rectificarea bugetului P. T. T. pe exerciţiul 1939/1940 şi altul pentru repartizarea beneficiului net, de exploatare înscris în bilanţul încheiat de Direcţia Generală P. T. T. la 31 Martie 1939. Comisiunile au ales raportor la ambele proecte legi Pe d. deputat N. Mavrocordatu. Ambele proecte vor veni în discuţia publică a Adunării Deputaţilor. Ж Comisiunea de lucrări publice, căi ferate, căi de comunicaţie poştă, telefon şi telegraf a Adunării Deputaţilor s’a întrunit azi 14 Decembrie a. c. ora 16 în sala ,a V-a şi a luat în discuţie următoarele proecte de legi: 1. Pentru lichidarea, unor contracte încheiate de ministerul Lucrărilor Publice şial Comunicaţiilor şi Direcţia Generală a drumurilor cu diferite întreprinderi şi continuarea lucrărilor prin Direcţia Generală a drumurilor pe cale de regie sau prin bună învoială; 2. Pentru modificarea tabelelor P. N. C. de funcţiunile de numiri şi gradie şi salarizare prevăzute în art. 5 şi modificarea art. 65 şi 85 din legea pentru statutul personalului P. T. T.; 3. Pentru modificarea art. 10 din legea pentru organizarea corpului tehnic al ministerului Lucrărilor Publice; 4. Pentru prelungirea pe termen de un an a valabilității mandatului membrilormisiunilor prevăzute de art. 22, 29 și 37 din legea pentru purtarea titlului, exercitarea profesiunei de inginer şi înfinţarea colegiului inginerilor. Comisiunea a ales ca raportor la primele două puncte pe d. deputat Leon Scridon şi la cele două din urmă pe d. ing. D. Rabet. Proiectele vor veni în discuţia publică a Adunării Deputaţilor. Apelul d-lui ministru al Economiei Naţionale pentru subscrierile la bonurile înzestrării D. ministru C. Angelescu a adresat comercianţilor şi industriaşilor următorul apel : Armata trebue bine înzestrată, spre a ne apăra ţara şi averea. Ministrul Finanţelor va adresat un călduros apel, ca să subscrieţi la Bonurile de înzestrare ale Armatei. Vi se cere un plasament productiv, nu un impozit. Unesc şi glasul meu la acest apel şi în calitate de ministru al Economiei Naţionale, vă declar, că orice veţi avansa astăzi Ţării, reprezintă în realitate o apărare a patrimoniului şi familiei dvs. şi asigură bogăţia naţională şi sporirea producţiei. Nu uitaţi că copiii noştri sunt la hotare, iar noi cei de la căminuri, avem datorii poruncitoare. Comerţul şi Industria au sacrificat totdeauna pentru ţară. Cu răspunderea ce purtăm, facem apel, să fiţi mereu înainte. Ministerul Economiei Naţionale, va veghea spre a vă arăta solicitudinea cea mai largă. Sănătate ! (ss) C. ANGELESCU, ministrul Economiei Naţionale. PENTRU D-NII MEDICI ŞI FARMACIŞTI DIN CAPITALA CARI NU AU EXECUTAT O CONCENTRARE DE 30 ZILE, IN ULTIMELE 9 LUNI ALE ANULUI CURENT D-nii medici şi farmacişti din raza municipiului Bucureşti, ofiţeri de rezervă, până la vârsta de 50 ani, cari nu au executat o concentrare de 30 zile, dela 15 Martie 1939 şi până în prezent chiar şi acei cari posedă ordin alb de mobilizare pentru lucru, se vor prezenta la Direcţia sanitară a municipiului Bucureşti, Biroul mobilizării, în calea Plevnei Nr. 19 etaj III cu actele doveditoare de concentrările executate, în modul următor: Litera A până la F la 15 Decembrie 1939 ora 8-131/2 şi 16-1914. Litera G până la M la 16 Decembrie 1939 ora 8-131/2 şi 16-190. Litera N până la S la 17 Decembrie 1939 ora 8-131/2 şi 16-1914. Litera T până la Z la 18 Decembrie 1939 ora 8-131/2 şi 16-1914. Cei cari nu se vor conforma vor fi sancţionaţi, potrivit legilor militare, iar celor mobilizaţi pentru lucru li se vor ridica această calitate.