România - Capitala, decembrie 1939 (Anul 2, nr. 558-571)

1939-12-16 / nr. 558

16. ХП. 1939 ROMANIA Problema „conştiinţei naţionale" inaugurarea вашем „principele миш­şi problema „educaţiunei naţionale" subscrierilor bonurilor Ştirile zilnice care ne parvin despre elanul cu care păturile largi ale populaţiunei ţărei întregi şi în special clasele nevoiaşe : sluj­başi, militari, pensionari, mici co­mercianţi, ierte­, se grăbesc a sub­scrie, din modestele lor economii sau din puitinul lor avut, bonuri pentru înzestrarea armatei, sunt din cele mai mulțumitoare. Ceea ce însă tre­bue reţinut cu deosebire este că acest elan spon­tan care se observă de astădată nu-şi poate da întreaga lui măsură din anumite lipsuri care se concre­tizează în două mari probleme de cel mai covârşitor interes pentru sănătatea şi viitorul neamului nos­tru : problema unei conştiinţe na­ţionale — în înţelesul ei cel mai a­­dânc — şi problema educaţiunei naţionale, înţelegerea pe care o găsesc în alte state — mai înaintate ca noi, dar cu o fiscalitate mult mai apă­sătoare ca la noi — nevoile supe­rioare ale Statului, ne lipseşte înr­că nouă într’o largă măsură şi a­­cieastă înţelegere — problema con­ştiinţei noastre naţionale — stă în funcţie de cea de a doua problemă: aceia a educaţiunei noastre naţio­nale. Nu educaţiune în sensul bunei creşteri sau al desăvârşirei spiri­tuale şi cultu­rale — aspecte sub care ne găsim pe un plan satisfă­cător în comparaţiune cu cele mai multe naţiuni si­­tate de proporţiile şi importanţa noastră — ci­ educi a­­t­me în sensul civic al obligaţiu­nilor şi răspunderilor individuale faţă de nevoile şi intersele colecti­­vităţei­ ale Statului. Un întreg trecut de viaţă lesni­cioasă în care gemeratiunile tre­cute şi chiar cele astăzi în viată, s’aiu obişnuit a trăi dela fondarea Românei moderne, ne-a deprins să aşteptăm totul dela Stat. — Românul — se ştie — se naşte bursier, trăeş­te ca funcţionar şi moare pensionar. In această concepţiune , că Sta­tul îi datoreşte totul, românul nu’şi află, în schimb — sau prea puţine— obligaţiuni faţă de Stat îmi amintesc de o vreme — şi nu este prea îndepărtată — când per­ceptorului mei nu i-ar fi trecut prin gând îndrăzneala de a se prezenta pentru încasarea impozitului „mă­rimilor” zilei — chiar foste sau vii­toare — şi dacă ar fi îndrăznit să o facă ar fi fost pur şi simplu dat a­­­fară, dacă tm’şi pierdea chiar slujba. Ne-a lipsit multă vreme — în clasele de sus şi prin imitaţie, până în clasele cele mai nevoiaşe — a­­cel sfanţ grav al răspunderilor, al datoriilor şi al solidarităţeî, colec­tive şi individuale, faţă de nevoile, de exigenţele, de interesele Statu­lui. „Angarale”, erau numite exigen­ţele legitime ale Statului în nevoia lui de bună gospodărire a economiei obşteşti şi sistemul de sustragere dela aceste „angarale” — sistem practicat cu cea mai mare desin­­voltură şi naturaleţă,— era: „chiu­lul”. Evident, lucrurile s’au schimbat mult şi în bine. Dar, din păcate, nu într’atâta în cât un apel ca cel a­­dresat naţiune! pentru înzestrarea armatei, care ne garantează, ne „a­­sigură” şi ne apără frontierele — care sunt ale noastre ale tuturor — şi drepturile, proprietatea, bogăţia şi viaţa fiecăruia, să găsească PRETUTINIDENI — cum a găsit în masele funcţionarilor şi slujbaşilor de toate categoriile care şi-au dat bucuroase a 12-a parte din tot ce au — răspunsul spontan şi generos al Jertfei proporţionale din avutul lor, din acel avut pe care’l apără şi’l „asigură” ostaşul român la gra­niţele ţarei noastre. Şi aci se verifică „problema de conştiinţă naţională” şi de aci por­neşte şi problema educaţiunei na­ţionale” care trebue să se înfăp­tuiască în ceasul nevoilor care ne interesează, ne amenin­tă pe toţi deopotrivă. 14 Decembrie 1939, I. Paleologu но в вв в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в в ввви 1ввввввввввшй!Ш!Г'^5.1..шг o noua impu­natoare manifestaţie DE SOLIDARITATE NAŢIONALA LA GRANIŢA DE NORD Vizita d­lui subsecretar de Stat Gh. Vântu.-Salutul autorităţilor locale. - Cuvântările VIJNITA. 14. — O nouă manifes­taţie de solidaritate naţională, care şi de data aceasta a avut vmn caract­­er pronunţat de atitudine demnă românească în aceste vremuri tul­buri, a prilejuit vizita d-lui Gheor­­ghe Vântu, subsecretar de stat la ministerul de Interne. Oraşul şi-a îmbrăcat cu această ocazie haina de sărbătoare. Diferitele instituţiuni publice pre­cum şi clădirile particulare­ au fost decorate cu tricolorul românesc. Cu toată vremea neprielnică, o mulţime imensă de cetăţeni precum şi tineretul şcolar a staţionat­­ în faţa Casei Naţionale, spre a întâm­pina pe ilustrul oaspe. D. Gheorghe Vântu, subsecretar de Stat la ministerul de Interne a sosit în localitate la orele 4.30 în­soţit de d. colonel Io­an Breescu, co­mandantul inspectoratului de jan­darmi din Cernăuţi. D-sa a fost întâmpinat de şefii diferitelor autorităţi locale, dintre cari am putut remarca pe d-nii: Eugen Posteucă primpretorul plăşii Vijniţa, Aurel Rustea primarul ora­şului Vijniţa, Dimitrie Cernăţeanu, şeful comisariatului de poliţie, locot. Bonescu comandantul sectorului de frontieră, reprezentanţii diferitelor culte, comandanţii unităţilor stră­­jereşti şi numeroşi fruntaşi ai vieţii sociale româneşti din această re­giune. Maşina d-lui subsecretar de stat Gheorghe Vântu, stopând în faţa intrării principale a Casei Naţio­nale, primul a luat cuvântul d. Au­rel Rustea primarul oraşului Vijniţa, care a urat „bun sosit” reprezentan­tului guvernului pe aceste melea­guri, asigurându-i devotamentul şi loialitatea populaţiei din această re­giune. D-sa a oferit cu acest prilej tra­diţionala pâine şi sare înaltului demnitar. întreaga asistenţă în frunte cu oficialităţile s’a îndreptat apoi spre interiorul acestui aşezământ româ­nesc, unde s’a făcut, în cadrul unei spontane manifestaţii, o frumoasă primire d-lui ministru Gh. Vântu, înaltul oaspe precum şi capii au­torităţilor, au luat loc pe scena îm­podobită cu emblemele F. R. N. Seria cuvântărilor a fost deschisă de părintele exarh Leon Pentelei­­ciuc, parohul comunităţii ortodoxe din Vijniţa, care a subliniat impor­tanţa vizitei acestei personalităţi marcante, arătând că figura acestui distins dregător al statului se bu­cură în Bucovina de o deosebită popularitate, dat fiind simpatiile de care este înconjurat de ministru Gh. Vântu, în cuprinsul acestei pro­vincii. In numele bisericii ortodoxe de la graniţa de nord, părintele Leon Penteledciuc a urat „bun sosit” re­prezentantului guvernului. Din partea bisericii greco-cato­­lice a vorbit părintele Alexandru Chortec. D. Vasile Schiţiţchi a vorbit în numele corpului didactic din acest oraş. „ Cohorta străjerilor din plasa Răstoacele a exprimat şi ea prin re­prezentantul ei d. Ioan Dumitrache, comandantul acestei cohorte, un cuvânt de omagiu la adresa guver­nului, urând bun sosit distinsului oaspe. Au mai vorbit d. Franz Spisar pri­marul comunei Vijnicioara şi dele­gaţii celorlalte comune învecinate. Din partea minorităţii ucrainiene a urat bun sosit ilustrului oaspe­d, dr. Ivan Spaniuc, care a arătat că această minoritate etnică încadrată în F. R. N., constitue un factor în­semnat, pentru o cât mai bună con­vieţuire între naţiunea dominantă şi populaţia minoritară. A­poi d. prim pretor Eugen Posteuca a adus sa­lutul populaţiei acestei plăşi. CUVÂNTAREA d-lui ministru GH. VÂNTU In aplauzele unanime ale asisten­ţei, a luat cuvântul d. subsecretar de Stat Gheorghe Vântu, mulţu­mind în primul rând din tot sufle­tul pentru primirea atât de entu­ziastă care i s’a făcut în acest oraş. D-sa a evidenţiat la începutul ex­punerii sale că cu toate că venind abia pentru 48 de ore la Cernăuţi, a înţeles să profite de această ocazie pentru a face un scurt popas în re­giunea dela graniţa de nord. Mai departe d-sa a schiţat vre­murile grele cari s’au abătut asu­pra întregului glob şi atitudinea de strictă neutralitate pe care trebue s’o aibă România. După ce îşi exprimă deosebita sa satisfacţie, văzând calmul pe care îl păstrează populaţia din colţul cel mai îndepărtat al ţării in actualele împrejurări, arată că dintr’un sen­timent isvorît din simpatia ce­ o are pentru acest oraş, a ţinut să stea de vorbă puţin cu locuitorii lui. Am venit — spune d-sa — să vă aduc un cuvânt de Îmbărbătare şi de încurajare din partea guvernu­lui, care pleacă urechea la toate ne­voile populaţiei. Voi fi fericit a putea comunica forurilor de la centru, că aici la fron­tiera ţării este aşezată populaţia disciplinată, care înţelege porunca ceasului de faţă, punându-se în slujba înaltelor comandamente ale ţării. După ce a mulţumit din nou la sfârşit pentru sentimentele de sim­patie dovedite cu ocazia acestei vi­zite, şi-a încheiat expunerile sale aducând omagii M. S. Regelui şi ar­matei. D. primar Aurel Rustea, a decla­rat apoi întrunirea închisa. După terminarea adunării s-a ser­vit un bufet rece unui număr res­trâns de invitaţi. •bbbbbbbbbbbbbsbeis®®®'’— IBBB Proiecte de lucrări publice examinate de Consiliul tehnic superior Consiliul technic superior, pre­zidat de d. prof. Gh. Nicolau, cerce­tând în ultima şedinţă proectul ali­mentării cu apă a comunei Borsec, a dat aviz­ul că se poate executa re­ţeaua de distribuţie prevăzută în prima etapă. Cu condiţia însă ca între timp să se procedeze la stu­diul isvoarelor din împrejurimi şi să-l compare cu soluţia apei de su­prafaţă filtrată, după care, întreaga chestiune să fie supusă reexamină­rii şi aprobării Consiliului, care va avea să hotărască asupra felului apei de alimentare. De altfel, într-o şedinţă anterioară, consiliul a reco­mandat din capul locului studierea folosirei apei isvoarelor naturale din împrejurimi. Proectul privitor la transformarea şi amenajarea imobilului cedat de Societatea Artelor Frumoase din Timişoara pentru construirea unui palat al Artelor în acel oraş, a fost înapoiat spre a fi revizuit pe baza­ observaţiilor din jurnalul consiliu­lui, în special în ce priveşte distri­buţia interioară. Proectul executării instalaţiilor de încălzire centrală a palatului re­zidenţial din Timişoara a fost apro­bat cu unele observaţiuni. Consiliul a examinat la urmă şi a rezolvit corespondenţa curentă cu diferite autorităţi, în legătură cu recepţie şi executările de lucrări. No. 568 D. general Dombrowsky, primarul general al Capitalei, la unul din standurile bazarului IBM Z*.câÂjwo. HuuiUtAÂ. M. S. Regele Carol II a decorat pe d. dr. Ley șeful Frontului Muncii germane BERLIN, 14 (Rador). — D. Radu Crutzescu, ambasadorul României, a remis, în numele M. S. Regelui Carol II, d-lui dr. Ley, șeful Fron­tului Muncii, insignele marei cruci a ordinului Steaua României, ce i-a fost acordată pentru organizarea expoziţiei Biroului central interna­ţional „muncă şi bucurie”, care a avut loc, în iulie trecut la Bucu­reşti, înregistrând un mare succes. Instalarea norilor mitro­­poliți Instalarea I. P. S. S. Mitropolitu­lui Irineu Mihălcescu al Moldovei se va face Duminică, iar a I. P. S. S. Mitropolitului Nifon Criveanu al Olteniei, Joi 21 Decembrie. Şedinţa de Joi a Senatului Şedinţa se deschide la ora 16,20. Prezidează d. I. Gr. Perieţeanu, vice­preşedinte. Pe banca ministerială d-nii mi­niştri: Ion Nistor, Victor Slăvescu şi Radu Portocală. După citirea sumarului, d. I. C. Brăescu, citeşte raportul comisiunii a IV-a asupra discuţiunilor care au avut loc cu privire la proectul de lege pentru ratificarea decretelor legi. După citirea raportului se proce­dează la votul în total cu bile. Senatul a adoptat proectul. Ședința se închide la orele 17.30. Noul preşedinte al coni­­siunei financiare şi de legislaţie fiscală a Adu­nării Deputaţilor Comisiunea financiară, bugetară şi de legislaţie fiscală a Adunării Deputaţilor s-a întrunit ori 14 De­cembrie a. cu ora 15.30 în sala a V-a şi a luat act de demisiunea d-lui C. Angelescu din demnitatea de preşe­dinte al acestei comisiuni, d-sa fiind numit ministru al Economiei Naţio­nale. Comisiunea a ales ca preşedinte pe d. prof. Gr. Dimitrescu vi­ce­pre­­şedinte, iar în locul vacant de vice­preşedinte a ales pe d. deputat Di­mitrie Cioc. Noul preşedinte al comi­siunii bugetare şi finan­ciare a Camerei Prin numirea d-lui C. Angelescu, în demnitatea de ministru al Econo­miei Naţionale a rămas vacant pos­tul de preşedinte al comisiunii bu­getare şi financiare a Camerei. In şedinţa de eui, această comisiu­­ne şi-a ales un nou preşedinte, în persoana d-lui prof. Grigore Dimi­trescu. Proectele de legi luate în discuţie de cinstiuile speciale ale Adunării Deputaţilor Comisiunea de lucrări publice, căi ferate, căi de comunicaţie, poştă te­lefon şi telegraf şi comisiunea fi­­nanciară, bugetară şi de legislaţie fiscală a Adunării Deputaţilor s’au întrunit azi 14 Decembrie ora 16 în sala a V-a şi, au luat în cercetare două proecte de legi: 1. Pentru rectificarea bugetului P. T. T. pe exerciţiul 1939/1940 şi altul pentru repartizarea beneficiu­lui net, de exploatare înscris în bi­lanţul încheiat de Direcţia Generală P. T. T. la 31 Martie 1939. Comisiunile au ales raportor la ambele proecte legi Pe d. deputat N. Mavrocordatu. Ambele proecte vor veni în discu­ţia publică a Adunării Deputaţilor. Ж Comisiunea de lucrări publice, căi ferate, căi de comunicaţie poştă, te­lefon şi telegraf a Adunării Depu­taţilor s’a întrunit azi 14 Decembrie a. c. ora 16 în sala ,a V-a şi a luat în discuţie următoarele proecte de legi: 1. Pentru lichidarea, unor con­tracte încheiate de ministerul Lu­crărilor Publice şi­­al Comunicaţiilor şi Direcţia Generală a drumurilor cu diferite întreprinderi şi continua­rea lucrărilor prin Direcţia Gene­rală a drumurilor pe cale de regie sau prin bună învoială; 2. Pentru modificarea tabelelor P. N. C. de funcţiunile de numi­ri şi gradie şi salarizare prevăzute în art. 5 şi modificarea art. 65 şi 85 din legea pentru statutul personalului P. T. T.; 3. Pentru modificarea art. 10 din legea pentru organizarea corpului tehnic al ministerului Lucrărilor Publice; 4. Pentru prelungirea pe termen de un an a valabilității mandatului membrilor­­misiunilor prevăzute de art. 22, 29 și 37 din legea pentru purtarea titlului, exercitarea profe­­siunei de inginer şi înfinţarea cole­giului inginerilor. Comisiunea a ales ca raportor la primele două puncte pe d. deputat Leon Scridon şi la cele două din ur­mă pe d. ing. D. Rab­et. Proiectele vor veni în discuţia pu­blică a Adunării Deputaţilor. Apelul d-lui ministru al Economiei Naţionale pentru subscrierile la bonurile înzestrării D. ministru C. Angelescu a adresat comercianţilor şi in­dustriaşilor următorul apel : Armata trebue bine înzes­trată, spre a ne apăra ţara şi averea. Ministrul Finanţelor va adresat un călduros apel, ca să subscrieţi la Bonurile de înzestrare ale Armatei. Vi se cere un plasament pro­ductiv, nu un impozit. Unesc şi glasul meu la acest apel şi în calitate de ministru al Economiei Naţionale, vă de­clar, că orice veţi avansa as­tăzi Ţării, reprezintă în reali­tate o apărare a patrimoniului şi familiei dvs. şi asigură bogă­ţia naţională şi sporirea pro­ducţiei. Nu uitaţi că copiii noştri sunt la hotare, iar noi cei de la că­­minuri, avem datorii porunci­toare. Comerţul şi Industria au sa­crificat totdeauna pentru ţară. Cu răspunderea ce purtăm, facem apel, să fiţi mereu îna­inte. Ministerul Economiei Naţio­nale, va veghea spre a vă a­­răta solicitudinea cea mai largă. Sănătate ! (ss) C. ANGELESCU, minis­trul Economiei Naţionale. PENTRU D-NII MEDICI ŞI FARMACIŞTI DIN CAPITALA CARI NU AU EXECUTAT O CONCENTRARE DE 30 ZILE, IN ULTIMELE 9 LUNI ALE ANULUI CURENT D-nii medici şi farmacişti din ra­za municipiului Bucureşti, ofiţeri de rezervă, până la vârsta de 50 ani, cari nu au executat o concentrare de 30 zile, dela 15 Martie 1939 şi pâ­nă în prezent chiar şi acei cari po­sedă ordin alb de mobilizare pentru lucru, se vor prezenta la Direcţia sanitară a municipiului Bucureşti, Biroul mobilizării, în calea Plevnei Nr. 19 etaj III cu actele doveditoare de concentrările executate, în modul următor: Litera A până la F la 15 Decem­brie 1939 ora 8-131/2 şi 16-1914. Litera G până la M la 16 Decem­brie 1939 ora 8-131/2 şi 16-190. Litera N până la S la 17 Decem­brie 1939 ora 8-131/2 şi 16-1914. Litera T până la Z la 18 Decem­brie 1939 ora 8-131/2 şi 16-1914. Cei cari nu se vor conforma vor fi sancţionaţi, potrivit legilor milita­re, iar celor mobilizaţi pentru lucru li se vor ridica această calitate.

Next