Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)

1861-01-15 / nr. 15

I I" I I ii...............".......mi'"I nu hi I mm ■uni —Timirr i r" R0MAN5L £ IAN8ARI8 47 ml-o reklamnijiane, karé se bq Bodra noate în medinija Botoarix. ES birki, d-lor, mirt sresk ki auit fi fér he sx b %z mărindu-se ne fix karé an nimerel ale­­gxtorilor, a txt nentri interessi fiski.lsí, kxt mi nentrs m­osneritatea veril­on ge­­nere. Dar ksm se vede un din i­íijsi­­ene kx la Dxmbopiga s’aS fxkst iilui­­me de ínskrieri kontestate, mi rekom­an­­dand d-]»I ministri al justijiiei anea ne­­tisii­line, mi-1 rog sx kreazx kx ea fi foarte dificile a se nem­eta toate anele kontes­­tagism­ ïn timiml nreBXz«t numaí de 8n tribsnale, mai ales kxnd de multe ori e trebBinisx a oferi nestisnea nrin nreptre la fajja loksisí. Ext nentrs ștatistika bx rog sx ne nsnejjl nini sn nrejj ne ea. MD, d-lor, o momie ne are 50 de galbeni Bénit a trekst-o ks 300 galbeni, mi alta ne are 400 aS trekst-o ks 250; aksm bx iistejji ín­­kinsi ka ne esaktitato noate fi í.i listelo do renensisne. Kxt nentrs kontestajjisní mtis kxd. ministrs a dat ordine nentrs imnarjjialitatea ne trebsie sx íjinx tribsnalile; kredínsx kx va da mizloane nentrs aneasta, kxnl este imnosibile snsl tribsnale ks dosí jsdekxtori sx nerae­­teze mi sx otxraskx sste de kontestajjisní ín *n timn ainia de sksrt mi kxnd a§ mi alte nronese mi nernetxrí de nregsrl la faija Iokslsl. D. Ministrs de interne. Aszis kx fi­ste o netijjisne; indatx ne va veni la loksl ksvenit se va fané índestslare netijjionarilor. D. Katarzis se skoalx snre a resnsnde la trei nsntsri; xntíiS kombale argsmentele d-ls! ministrs ín nestisnea nenalitxjjií nen­trs ínskrieri; anoî trekînd la nele zise de d. Teli zine: Kxt nentri d. Teli kare zise kx art. 21 prevedea nenalitato nimal nentri neí ne se ínsking d’a dventsl, i­resnsnd kx aneasta este a deschide suita frasdilor ftrx frnkx de nenalitate, kxní atsnni ori nine noate nsne ne altsi sx-I înskrie mi astfel sx remtix a­­nxrat de art. 21. Vis aksm la su nsat foar­te delikat al d-lsi m­emedinte al konsilistsî, d-lsi a zis kx listele de renensiune sunt greșite. Ano­­at snni întreb ne­d. Il remed mn­­t@ dsnx ne s’am nixtit kontrib sijisnile, kxní am m­obx kx s’a nixtit dsnx anele liste; mie mi s’a zis kiar sx [nixtesk , m­i dakx se va dovedi kx am dat mal msli, voî ii desnxgs­­bit. Amia sna din dose. sag renensisnea ns e bsnx m­i kontriksijisnile s’ag Isat neregs­­lat, sas dakx s’aS kitrebsinjjat alte mizloane nereksnoskste de Karnerx­atsm­î este ilega­litate. Vis aksm la nestisnea jsdekxijis ne­­lor kontestajji, mi fak o ssnosijjisne. Ks­­nosk dose nersoane înskrise, d. llaijel mi d. Kalinidi, kari ns nsmar kx ssnt strxinî, dar se află kiar în skrim! în matrikola konsita­­telor asterii kxrn­a ssnt ssnsml.­ Sx ssno­­sxm aksm kx anestî d­nî s’ar skxna din șe­derea alegătorilor lui ns­ I kontestx sag kx se gxsesk jsdekxtori kari sx se kx ksno askx drentsl, kxnî am axzst de msste ori mi js­dekxtori de anesa kam­ fak din negre alb. Dakx aneste lskreri s’ar intima la lui ne am nom­eni ks anestî strxinî densk­iji in Kam­e­rs ne agi fane? Ainî ni s’ar zine, kim ni s’ag­eis, kx Kamera n’ are drrnisi să nem­­­eteze nele netreliste nînx ani. Vedejji lx­­te rele ar isvorî. Dar kxnd vois maî ada­­sge kx ane­ administratori ne fak ínskrieri, ssnt. oameni fxrx esneri îni­x, kari­n as fost nint dose zile prin kamelarix. Darx finesk renetind kx sx Leiem la ordinea zilei kxnl mntig kx ni se va zine tot de «na­­nse m­d­ekt de lege mi ver ne versi zine, ns e obligatorig nentri noî. D. Kosta­ fors ministri din între­ Ns era sx mai reag ksvîntsl aksm, fiind kx d. Katargis ne a vorbit de omeonat­x mi de listele elektoral!, mi omeonalia n’are nimik a fane ks nestisnile de drent. Dar trebie sx ieag ksvîntsl fiind kx d. Katarzis a ui­­tat dese nime­ ne d. Hagel mi ne d. Kali­­nidis. Ei bine, d-lor, ksnoamteiji foarte bi­ne kx asemene Inskrieri ilegali se not întîm­­pla, mi se pot întîmpla kiar în sistema ad­­misx an. Dsnx instrikiji snile dean m­efek­­tul n’are de kxt a­ijine kondeiji în mxnx mi a înskrie ne togi aneia ne ar declara ka­li txijile lor dsnx Konvenijisne, mi fiind kx, dsnx m­essnsnem­ie d­ lsi Katarzis, alegãtoriî din neksnomtimija drentsrilor lor sens din linsx de ksragis, ns iar kontesta, se poate dar întîmpla ka asemenea oameni sx viix ka denstagi în Kamerx. Vedegi dar kx a­­gemenea argumentare n’are astere mare spre a resolva nestisnea. Ext nentri onoarea ne mi-a lxkst d. Katargis ssnt îndestslat, bo­­ndț de asemenea onori, ka sx mx strxmste ne alt terîm aneia al nenfiri? nrefeligilor.­­ D-lor, kxnd Kamera va desbate kondijjism­ie de nominalismî în ramurile administratist, vom astea sx vx snsnem msite Li an^astx nrivinijx; de-o-kam-datx avem konsolanis­­nea trekstilsl, kxnd drent dinh.mx de dok­tor, era destsl benedikgisnea nxrinteaskx mi kinnonitingia de a-mi nstea denifra n«inele sare a fi membri la ori ne ksrte js dekxto­­reaskx mi a ajsnge ori snde. (Mai msliji ner ordinea zilei). D. D. Gika. Am sx ieas ksvîntsl m li­tre o nestisne nersonale mi de aneea rog ne onor. Kamerx sx aibx indslginjja a mx a­­skslta. Em. Sa Ilremedinte. Kamera kon,sim­te, kssîntsl l-are d. Gika. D. D. Gika. D-lor, ns voig sx oste­­nesk Kamera renetxnd kx n’a fost nici sn minst vorba de mîhnirea de a se vedea în­­mslijindș se­nsmãrsl alegătorilor, mi ’mi na­re bine kx s’a lăsat de anei terîm, nare kx noi am fi dorit mikmorarea lor. ’Mi nare bine kx Jiremedintele Konsilistiî s’a nxtrens kx ns e nektisnea nsmai de Dxmboviija, kxni denstaijiî aneisi jsdeg ssnt de faujx mi n’aiu fi Isat vorba nsmai nentri sn singsr distrikt. D.i­x e vorba de maî toate listele elektoraii. Am nerst ksvîntsi sare a arxta mî­ni­­rea mea d-lsi ministri de interne kx a a­­dss aminte de timnsi kxnd eram kolegsi d-lsi, nare kx alsini i-ami fi dat alte kon­­silie de kxt aksm în Kamera. Ami fi dorit sx ns adskx aminte anele zile, nare kx­t-am­i fi novxijsit a ns resnekta m­avilele rai oriini— snea nsblikx. Vis aksm­­a nestisne, la Kori­­venpisne. Me­rcix, d-lor, a dat l­ijisitoril mrefeknilor în alejieri? Eakx ne este zis ks­­rat atxt în limba framierx kxt mi în nea ro­­mâneaskx. (Miterite art. srmxtor din An. II art. 7.,) Deakx lei­ i­sitorul ar fi fost de nxrerea d-lsi ministri din întrs n’ar fi zis mai ales în limba frannesx Les listes seront dressees par les soins de l’Administration, ni ar fi­ zis­ seront dressées par l’administration, Bakx dar de ne reklamările noastre ssnt foarte legali mi va demonstra toji! d­ nn de­­nstaijî kx dalia se fane însirierile ks sstele timnsi materiale linserite spre a se fane kon­­testaijisnile. Este dar zadarnikx garantja ne ne o dx d.­ministri kx într’o zi se noi fane 50 de otxrîrî. kxnî m’am aflat mi eg în trista nosigisna a kontesta înskrierea snsi d. alegxtor mi a­­ rebsit o zi întreagx nen­tri o otxrîre mi do aneea desfid ne ne­ m­ai vredniik jidekxtor de a askslta în o zi ale­­<­oa.fiele nentri kontesUrea mi armarea a 50 sag 60 de alegxtorî. Ilrin urmare este un fant dovedit nentrs noi kx mreksm v’a adss aminte­­ 1­1 nneusedinte al Konsilislsî, drumurile fi­ind rele vii distanttele mari, geî interesaiji ka kolegiile sx ns fie Biniale por fi in iînnosi­­bilitate de a fane kontesturile, kx nî mi de noi fane 50 sau 60 de kontestxri tot mai remín nal­s sste, de aneea am regat ne m­i­­nisterig sx oblipe ne administratori a se konforma ks konsemuistica, mi a ns însirie de la d-lor, mi ns ssnt de oninisnea d-!si Katarzis kx disksnisnea noastrx ns na acea nici sn ressitat; avem nentri aneasta m­ai mslte mizioane, avem­ khiar astxzi la or­dinea zilei rxsiisnssl la disksissi tronsisi. Bom arxta aneasta akolo daka d. ministre tot ir tindo kx are drentsi mi ns sa boí sx se konforme ks korsBenijisnea ka amia disksiji­­snea noastrx sx aibx sn frsht mi sx ns re­­m­fix nerdstx; de aneea mx snesk a trene la ordinea zilei ks încredin­țarea kx d-ni mi­niștri­lor îngriji ka d-ni administratori sx nsmaí falix listele neste kxrm­, ksm se zine. D-ns ministrs de Interne sokoteam kx dsnx ksßintele mele d. D. Gika ns o sx se dskx ks memoria sa nînx la timnsl kxnd e­­ram koleiji, mi ns sokotesk de ksßiingx a maî adsne aminte nele ne se netrenea între noi, kxnd eram ks d-lsi la gsßern. Sx-mi nermitx d-nsl Gika a-i snsne kx konsiliele ne mi le da atsnni, azi ka denstat not fi maj inslt de kxt konsilie. Aneasta ínsx este altx nestisne; amî nstea mi eg sx-i ranelez ak­tele, dar sokotesk kx trebse sx Ixsxm anele timnsri ferinite kxnd eram koleg mi sx- re­­remxnern amîndoî in nosijjisnea noastrx, d-lsi de denstat mi eg de ministrs ... D. D. Gika. D-ns ministrs mi-a ra­­nelat aneasta mi fak anel Ia memoria d-lor denstaij!, kxní alt-fel negremito sx-mî retrag ksBintele. Mai msite eoni: Ns ns, n’a zis nimika d. ministrs. D-ns ministrs de (Interne: kxt nentrs nele ne a mai adxogat, ns Bőig sx mai oste­­nesk kamera snre a arxta kx nrefektsl tre­bse sx ea lista anslsi trekst mi assnra anr­­leia sx fakx dresxrile sale, Aneasta s’a desbxtst tndest si. D. D. Gika mi-a Isat sn j ksBÎnt mi mi­ e teamx kx dsnx dmnssl sx ns mx kondamne la o osindx mare. Am zis, ssb formx de inotese, kx într’o zi se poate da 50 de otxrîrî fiind kx ne o reklamagisne not si mal msljjl înskrim! mi mai inslgl kon­­testapi, mi asta n’are treimngx a se fane în ksrssl do 21 de zile kxnl atsnnl ka sx ns noatx jsdekxtorsi termina trebse sx fix sn ns mxr de 2,000 de kontestagi. Destsi este kxte ont nosx otxrîrî ne zi; de aneea nstejji si linimt'gi kx tribunalele Bor avea tot tim­nsl a skoate din liste ne tois­ nei kontestajji Uli dopodipi kx n’ag aest drentsi de a figura într’însele. D. I. Erxtians. D-lor, am dosapanta­­pisl de a Isa­ksBentsl kxnd Onor. Kamerx este ostenitx de aneastx diskijsisne. însx nentrs mine aneasta ns este'o diskipisne se­­ksndarix sau trekxtoarix, nentrs mine este o nestisne Bitale, kxnl da am­­atxrix BÜtorul României, de la legea elektorală. De aneea, d-lor, am ksragisl d’a Isa­ksBxntslîn kondi­­gisnî desfavorabilî. Mi-am adus aminte în ksissi disksijisniî de sn om strxisnit, konsi­­derat în Franța întreaga kasn om de onoare, kare kxzxnd ssbt akssagisnea narketsisî, se mărginea într’o tinere m­ofsndx înaintea js­­dekxtorislsî de instrskgisne kare ns­i zinea alt de­kxt: „snsna adepxrsl, domnsle, ksm sx noate sx ns snsî d-ta adepxrsl?“ mi el res­­nsnse: „de aneia srxsk tirania, fiind kx mx silemte sx asksnd adepxrsl, kxnl dakx l­ auri dipsiga, B­aml da okasisnea d’a fane noate oînelegisire.1. lleea ne anei ilistrs netxisian zinea de tiranix zik­eg d’o lege un­jioasx. într’a­­denxr o lege defektoasx e mai tare de kxt toate isnitele sf. Anton. înaintea defektio­­sitxpii »nei legi, ns e nini o Birtsle kare a nstst resiste nxnx în sfirmi mi m’am întă­­rit în aneeamî oninisne, mal ks seamx de kxnd am onoare a fane narte din aneastx kamerx, fiind kx am Bxzst kx tot anei onor. d-nl, a kxror Birtsto este incontestabile, togi kxnd a ajsns no bxnnelo ministeristsi, ns s’a nstiit orii de a ns kxdea in isnila ne se în­tindea anca lege defektoasx. Ali aneastx reflekijis ne d-lor ’mi-a Be­nit mai ks deosebire kxnd am Bxzst no nel mai onorabile om, nel mai ilistri aneia kare renresintx klasea nea mai ilistrx din ffara romaneastx, ne onor. d­ ns Katargis, kare astxzi anxrx kis atxta fok mi­natriotism dren­­tsr­le netxtjenemti in kontra absssrilor minis­teriali kxnd l­ am Kxzst, zik, fxkînd narte din­­tr’sn ministerig kare a kxzst in aneeamî is­­nu­x. Onor. ding Katargis a zis kx admi­nistratori­ n’as drentsi d’a înskrie d’a dren­­tsi, îmi adsk aminte kx ssbt kximxkxmia de trei a­menit sn ordin de a înskrie adminis­­trajjisnea d’a drentil no nel neinskrimi mi a­­neasta kxnd? în cele din srmx zile. D-lor, n’am amintit aneasta nini de rism ka sx bx readsk aminte nenoronitele lsnte al kxror teatrs a fost ueara romxneas kx , ns nentru fericirea ei. BSg nsmai sx mx serp ks (lin­sele, ka sx arxt kx rest este irenarabile, ninx ns Bejjl merge la isBoarele lui. D-lor, o lege dsnx kare se notkomnine kolegiele elek­toral­ nsmai de trei, de dosi mi sne­ ori chiar de un singur insiipid, ori ne Begi fane, or* nine Ba fi la gSBern, rest Ba si anelami. Ori­­ ie nartitx a fost la gSBern, mi niminl ns poate contesta onorabilitatea d­isî Katargis, a fokst absssri destul de largi, sobotind kx se aflx în spirit­l legii. Toate gsBernele o not zine aneasta mi o noate zine mi nes de astxzL Ikressnsis nentri onoarea neamsisî» kxnd Bine sn­om la gSBern, kx ns sine nen­tri o slxbinisne miserabile de am­bitjisn», ns Bine ka sx-mî fakx stare, sag ka sx-mî nix­­teaskx datoriele, ni Bine fiind kx krede kx Ba astea fa­ie frini­ea neamsisi romanesk, so­kotesk kx în nosijjisnea în care e steara, kxnd are trebsingx de tot, kxnd ajunge ni­­nepa la gSBern, e ka folisl anei ho kreazx mi, fiind kx tot­ d’asna foksl orbemte ne om, krede kx e în interessi, jferei de a ssni a­­nea lege, mi de a-î da Borisja Isi. Il­i kare e ministri kare n’avea dorinjja aneea? Bedejji kx am lxsat de narte spiritsi mi nxtimile de nartitx, mi am Isat nimai aneia ne poate fi nermis snsl om, interessi jjerei Îs!; mi zik kx sn minister este fxrx Boia lsi, neanxrat nss în nerikisi inevitabile de a abssa de a­­vea lege. In asemeni kondiijisnî snsnejji­mi, kx rog, d-lor ks legea de astăzi ne m­ekas­­jjisni nstem Isa. D-Ior, ministerial de astăzi are­­ nsmaî o gremealx sau mai bine sn nxkat, kxnikx­­trxnsl Talleirand a zis kx o gremealx în nol­tikx este sn nxkat foarte mare. Gre­­meala ministeristsi este kx ns s’a anlikat în­­destsl în ceea ne­voia sx fakx, mi a txkst o gremealx, kare, —­ jertajji­mî esm­egisnea kam triviale, — s­a kxzst ka o nlx nintx în kan. D-lor în toate diminegile zinem: ieartx­­ ne gremaleie noastre, m­eksm iertxm mi noi gremipilor noștri. Daka ar fi numai aneastx gremealx am renessi mi eg nentri ministe­­risl de astxzi ka tot kremlinsi kspintele din tatăl nostri, dar ns e nsmai nentri aneasta, e nentri toate însirierile ne se fak m­in fjearx, ns e nentrs ne ea ne a fxkst ministerist de astăzi, ni nentis mea ne a fxkst d. Katargis ks maro­ss­­nes, ne ea ne a fxkri d. Ion Gila, sx mx ierte d­ lsi, ks mare inabilitate kxnl n’a islistit mi se kxemte, negremit, kx n’a fost mai îndres­­nest, (rîssir) neia ne am fi fxkst mi noi dakx ne aflam în acest timp la nstere , neia ne fane mi ministerisi de astăzi, kare de mi o fane ks mizloane mai m­ezime miks forme mai le­gali, avînd însă Înainte-I esnem­inija treks­­tilsi mi rekijisnile ne i-am dat kximxkxmia de trei. Ba mti a profita d’anele iekijisnîmi ns Ba imita nedibxnia Ministerislsi Gika, ni Ba­isa drent tii mi Ba sima ks aneeamî ks­­tezaniix ka Kximxkxmia de trei. Am zis kx Ministerial a fxkst o gremealx, gresueala era kx n’avea trebsimix sx se dskx în distriktöl snde kolegisl elektoralé e nel mai numeros, ka sx înscrie trei natri sste de alegătorî, ni trebsia sx se dskx în anele numeroase kolegie snde ssnt kxte sas, kxte trei, kxte natrs alegxtorî, sas nele msite kxte mease, mi snde nstea sx­ mî fakx m­ajoritatea adxo­­gînd kxte sns sag doi alegxtorî nosî. Am destsix între­ere în ksnomtinijele mi natrio­­tismul, nel mare, al ministeristsi akisale, mi krez. kx, negre mit, ea mii Isa anele măies­­tre inxisre ne n’a apst xnkx timnsi se le iea mi kx-mi Ba fane o karnerx ks totsl de­­votatx, negre mit nsn entrs sn interes perso­nale, ni ka sa realiseze sentimentele mi o­­ninisnile sele nele najsionaD. fsik). Dar, daka ministerisl îmi face datoria mi dakx în toate a­nrones in modsl nalsrale în care îl vine regele, sx vedem daka e sn bine nentrs sjarx mi daka ns trebse sx ne îngrijim nentrs ka, dakx vre snii din noi ar ajunge acolo, sx ns karx în anele ami nxiate. Re­e de fxkst mx întreabx m­in­inele Erin­­koveans ? Sx nersistxm, d-lor, sx ni se a­­dskx legea elektoralé mi, dakx Ministerist ns Ba­boí, sx­ i dxm sn Bot de neîncredere, ka sx Biix aitsl kare sx resnsndx mai bine la intenjjisniled­ Boastrx. mx întreabx mrim­inele Brinkopeans: ne sx fanem? l­e sx fanem ? d-lsi trebsia sx mtte ne trebse sx fanem, kxul este khiar în inteteresul nariitei din care fane d­isi narte întinderea legii elektorale; nentrs kx o lege amia de restrînsx ka neea ds astxzi, kare formeazx kolegio amia de nsjjin numeroase, ns e bsnx nentrs nini o klase, ea se fane arma arbitrarsis! mi ns o nhi în interessl jjerei nini în interessl ori kxrei nartide ka gspernsl sx­ mî­noatx fane o ka­­merx dsnx Boinsja sa mi n­in srmare legi dsnx kam­iijîsl seg, kare de milto ori n’ar fi de kxt Bxtxmxtoaro tstilor klasilor. D. Il remedinte al Konsilistsî. Ns in­tra în gxndsl meg a disksta assura legii e­­lektorale, bsnx, rea trebse s’o anlikxm ksm este, însx sunt silit a protesta în kontra ks* Bintelor d-lsi Erxttans, ksm kx gspernsl are ksgets de a fabrica, ka sx zik amia, o ka­merx dsnx Boinjta sa. Ilrotest dar în kontra acestor kspinte, ks toata energia mi în ki­­nst nel mai solemn kx gspernsl în konciirijja sa e departe de ori ne spirit de nartitx, kx e gata a da esrilikajjisne assuna tstilor fante­lor sale mi tot de odatx basxnds-se ne sen­timentele sale de legalitate, mi fane anes la konksrssl anesteî adsnxri, avÎnd konßingerea kx dsux ne kamera Ba aurenia sentimentele anestea de legalitate ns­ i Ba linși konksrssi ei. Se nere ordinea zillei. D. A. Floreski, snsi din sekretari. E­ mininjja sa m­onsne kx fiind a intra în dis­­ksjjisnea rxsnsnssisi la mesagis, mi aneastx disksijisne firemte na fi serioasx mi indelsn­­gat, sx u­onedem la alegerea snsi Bine pre­­sedinte în loksi d. Bostans. Se m­oneade la Botarea nnin skrstin sekret nentri alegerea Bine­ m­omedintelsi. Ressk­atsi skrstinstsi este: D. I. Gika.................................1. — Neîntr’snind si nimeni majoritatea aso- Istx, se m­oned © la o a dósa Botare, la care a emit. D. Știrbei ks .... 31. Votsri. Em. Sa m­oklamx ne d. Știrbei de Bine Inremedinte. Se tre lane disksijisnea adresei kxtre .Domnitor, D. Katargis oksax fotol'si nremedinjjeî. Adunarea trece la desbaterea adresei. Dsne nitire mi oare kare desbateri srmate între d. nremedinte al Konsilislsî. d. Dimitrie Brxtians mi d. Ion Gika, ne ns ne mainer­­mite snajjisl­a se rem­odsne mi kare nini ns as o mare însemnare, sssm­a naragrafsisî al treile­a d. nremedinte al konsilislsî nere t­ig si se sase daka m­in kspintele „amtentxm ks atxta mai mare ininiatipa nsterii esekistise“ mal. Boiemte a fane o înnstare asterii ese­­kistÎBO kx ns a Isat ininiatiea. Al 2-lea — „A da toatx despoltarea institsijisnilor Msni­­ninali“ kx Ministerisl de mi aneasta este o nestisne srginte mi doritx de togi a exstat însx în redantarea Mesagisliî a alege astfel de kspirite în kxt sx ns m­ejsdene kxt de nsgin nestisnea mi s’a sereit k» kspiatele din tests­ KonBenjjisniî krezxnd kx mi Ka­mera Ba fana tot astfel. Al 3-lea kx ’n resnsnssi sekjjisniî se Borbeșite în sens ge­nerale de îmbsnxtxijirea stării ijeranilor, mi kx m­in srmare ka sx linimtim spiritele tre­bse sx dekiarxm kx ns ne denxrtxm ds tes­­til konBenjjisniî. întreabx dar nentrs ne ko­­misisnea ns s’a esnmimat ast­fel în kxt sx n’arsnie ks aneasta o îngrijire în farja na­­rjisniî, mi roagx komisisnea a ns m­etxlmxni în res­uspintele komisisnil, k­xai kspÎntsi da îmbsnxtxjjiro este Bag, elastik, mi ar adsne arbitraris. D. Ministri aratx anoî kx daka Adunarea în sesiunea treksix a iskrat nxnx la Sent, aneastx întxrziare ns propine de la anest kabinet. D. Katargis zine kx mi d-lsi este de nxrerea d-lsi Ministri, kx nentii neea ne s’a­­tinge de îmbunxtrijirea soarte!­jieranilor na­­ragrafsi este foarte konfis, dar ni este de nxrerea d-lsi Ministre’a se narafrasakon Beniji­­s nea, nei neag fxkst-o zine­d. Katargis au fost strxinî kari ns ksnomte as sjeara mi kari n’afi nis de kxt nimte basi; k’anele kspinte zise ks în­­jjelem­isne n’ag adss în spirutsl snora o în­grijire de kxt reapa txlmenire ne le a dat snir în ksis de do­i ani. Ex este timnsl a se nsne fajix ’n faiix ks tojji l­am­î as arsa­­kat kalomniî mi sx se respire nestisnea ast­fel ksm este în toate Statele nißilisate, mi nere a sx zinc în adrese kx ea se resolpe „no basele ne kare toată lsmea nihilizată îmi are starea mi dsne kare a m­osnerat.“ D. I. Gika. Bis a resnsnde d-lsi mre­medinte al Konsilistsî assm­a­nelor trei nsnkte ne a tratat. D. Ministri Boesne ka sx zinem kx ni fanem o îmn stare Ministe­ristsi, zikxnd kx timnsl fantelor a sosit mi kx ssntem linsijji de inijjiatisx. Noi amten­tăm de la aster ca esekstipx de anioane o linx mi jsmxt pile mi n’am Bxzst nimik serios adss din narto’i de kxt urd­ektsi nentri le­gea rirale, de kare ne oksnxm în sekjjisne mi karc e Benit din ansi trekst. N­ot zine în kx kx în sekijisnea noastrx n’avem de kxt sn m­d­ekt, dosx. Boim­ sx ns ne aksse ls­­mea kx ns lskrxin. Benim a zine kx ssntem disnsmi a medea în kamerx, ori kxt Ba­bor Ministersl ka sx ne oksnxm ks reorganisare sferei. Do Badx e kx ansi trekst am stat în Adsnare nxnx la Sentembre, ne kxnd grîne­­le noastre,ne kxndnxinele noastre stag ne kxmn. NiBoim din aneasta a ne fane mare merit Boim nimai a areta sk­in'iinelsi kx mi estima ssn­­te­m disnsmi a remxnea, atxt kxt va avea trebsimijx gsvernil. Vis la nartea kare m­ivesne kestia ijxranilor. — Ssnt mi eS de nxrerea d-lsi Katargis kx basea sneî som­e­­txiji e proarietatea, mi kx fxrx mronrietate, fxrx familie, fxrx ren­gisne ns noate esista so­­mietxgi nivilisate. Proiektul de lege rsrale e în desbaterea sekijism­î, ne oksnxm de dîn­­sil mi snerxm kx sekijisnea în ksrînd va veni ks dînssl în­aintea Kamerii mi va m­o­­nsne i­amereî modifikãrile ne va fi fakisi, remxind ka mi Kamera sx’mî fakx ne ale scale. N’am sokotit kx într’sn m­d­ekt de resnsns la mesagist Transisi sx înnenem a disksta drenturile mronrietarilor mi­sjeranilor, kx'si aneasta ar avea de inkonveniinte a m­e­­lsngi mrea mslt disksisisnea de fau­x mi ar fane sx se mai amxne înkx resnsnssi la di­sksissi Transisi. De aneea m­ensis kx a­­stx nestisne sx remxix ksm e treksix în m­oiekt mi kxnd va veni m­oiekusl elaborat de Kom. Hentrale mi modifikat de seligis­­nea noastrx administrativx vom desbate dien­­tsl fix-kxria din nerijî. Snis kx aneastx nestisne a agitat m­ea milt­jjeara mi se în­țelege kx în asemenea nirksmstaniie, milijî de diferite oninisnî, îmi fak un mijlok de nertsrbajjisne în interesul nartitei lor mi amenintjx interesele mi în­­crederea nartikolarilor. De anea am dorit ka sx se resolvx kxt mai ksrxnd aneastx nestisne ka sx skxnxm de anea neîncredere ne bxntse sjeara mi kare fane ne nartikolar­­g’i Hl asksnde n­anitalsk­le, dar sokotesk k% Votanjji 60. D. G. Știrbei..........................29. Votsk­. D-ns D. Brxtians ... 21. — D. I. A. Filineski ... 6. — I­. Xr. Tel. . . . . . 2. — D. N. Goleski............................1. —

Next