Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)
1861-01-15 / nr. 15
I I" I I ii...............".......mi'"I nu hi I mm ■uni —Timirr i r" R0MAN5L £ IAN8ARI8 47 ml-o reklamnijiane, karé se bq Bodra noate în medinija Botoarix. ES birki, d-lor, mirt sresk ki auit fi fér he sx b %z mărindu-se ne fix karé an nimerel alegxtorilor, a txt nentri interessi fiski.lsí, kxt mi nentrs mosneritatea verilon genere. Dar ksm se vede un din iíijsiene kx la Dxmbopiga s’aS fxkst iiluime de ínskrieri kontestate, mi rekomandand d-]»I ministri al justijiiei anea netisiiline, mi-1 rog sx kreazx kx ea fi foarte dificile a se nemeta toate anele kontestagism ïn timiml nreBXz«t numaí de 8n tribsnale, mai ales kxnd de multe ori e trebBinisx a oferi nestisnea nrin nreptre la fajja loksisí. Ext nentrs ștatistika bx rog sx ne nsnejjl nini sn nrejj ne ea. MD, d-lor, o momie ne are 50 de galbeni Bénit a trekst-o ks 300 galbeni, mi alta ne are 400 aS trekst-o ks 250; aksm bx iistejji ínkinsi ka ne esaktitato noate fi í.i listelo do renensisne. Kxt nentrs kontestajjisní mtis kxd. ministrs a dat ordine nentrs imnarjjialitatea ne trebsie sx íjinx tribsnalile; kredínsx kx va da mizloane nentrs aneasta, kxnl este imnosibile snsl tribsnale ks dosí jsdekxtori sx neraeteze mi sx otxraskx sste de kontestajjisní ín *n timn ainia de sksrt mi kxnd a§ mi alte nronese mi nernetxrí de nregsrl la faija Iokslsl. D. Ministrs de interne. Aszis kx fiste o netijjisne; indatx ne va veni la loksl ksvenit se va fané índestslare netijjionarilor. D. Katarzis se skoalx snre a resnsnde la trei nsntsri; xntíiS kombale argsmentele d-ls! ministrs ín nestisnea nenalitxjjií nentrs ínskrieri; anoî trekînd la nele zise de d. Teli zine: Kxt nentri d. Teli kare zise kx art. 21 prevedea nenalitato nimal nentri neí ne se ínsking d’a dventsl, iresnsnd kx aneasta este a deschide suita frasdilor ftrx frnkx de nenalitate, kxní atsnni ori nine noate nsne ne altsi sx-I înskrie mi astfel sx remtix anxrat de art. 21. Vis aksm la su nsat foarte delikat al d-lsi memedinte al konsilistsî, d-lsi a zis kx listele de renensiune sunt greșite. Anoat snni întreb ned. Il remed mnt@ dsnx ne s’am nixtit kontrib sijisnile, kxní am mobx kx s’a nixtit dsnx anele liste; mie mi s’a zis kiar sx [nixtesk , mi dakx se va dovedi kx am dat mal msli, voî ii desnxgsbit. Amia sna din dose. sag renensisnea ns e bsnx mi kontriksijisnile s’ag Isat neregslat, sas dakx s’aS kitrebsinjjat alte mizloane nereksnoskste de Karnerxatsmî este ilegalitate. Vis aksm la nestisnea jsdekxijis nelor kontestajji, mi fak o ssnosijjisne. Ksnosk dose nersoane înskrise, d. llaijel mi d. Kalinidi, kari ns nsmar kx ssnt strxinî, dar se află kiar în skrim! în matrikola konsitatelor asterii kxrna ssnt ssnsml. Sx ssnosxm aksm kx anestî dnî s’ar skxna din șederea alegătorilor lui ns I kontestx sag kx se gxsesk jsdekxtori kari sx se kx ksno askx drentsl, kxnî am axzst de msste ori mi jsdekxtori de anesa kam fak din negre alb. Dakx aneste lskreri s’ar intima la lui ne am nomeni ks anestî strxinî denskiji in Kamers ne agi fane? Ainî ni s’ar zine, kim ni s’ageis, kx Kamera n’ are drrnisi să nemeteze nele netreliste nînx ani. Vedejji lxte rele ar isvorî. Dar kxnd vois maî adasge kx ane administratori ne fak ínskrieri, ssnt. oameni fxrx esneri înix, karin as fost nint dose zile prin kamelarix. Darx finesk renetind kx sx Leiem la ordinea zilei kxnl mntig kx ni se va zine tot de «nanse mdekt de lege mi ver ne versi zine, ns e obligatorig nentri noî. D. Kosta fors ministri din între Ns era sx mai reag ksvîntsl aksm, fiind kx d. Katargis ne a vorbit de omeonatx mi de listele elektoral!, mi omeonalia n’are nimik a fane ks nestisnile de drent. Dar trebie sx ieag ksvîntsl fiind kx d. Katarzis a uitat dese nime ne d. Hagel mi ne d. Kalinidis. Ei bine, d-lor, ksnoamteiji foarte bine kx asemene Inskrieri ilegali se not întîmpla, mi se pot întîmpla kiar în sistema admisx an. Dsnx instrikiji snile dean mefektul n’are de kxt aijine kondeiji în mxnx mi a înskrie ne togi aneia ne ar declara kali txijile lor dsnx Konvenijisne, mi fiind kx, dsnx messnsnemie d lsi Katarzis, alegãtoriî din neksnomtimija drentsrilor lor sens din linsx de ksragis, ns iar kontesta, se poate dar întîmpla ka asemenea oameni sx viix ka denstagi în Kamerx. Vedegi dar kx agemenea argumentare n’are astere mare spre a resolva nestisnea. Ext nentri onoarea ne mi-a lxkst d. Katargis ssnt îndestslat, bondț de asemenea onori, ka sx mx strxmste ne alt terîm aneia al nenfiri? nrefeligilor. D-lor, kxnd Kamera va desbate kondijjismie de nominalismî în ramurile administratist, vom astea sx vx snsnem msite Li an^astx nrivinijx; de-o-kam-datx avem konsolanisnea trekstilsl, kxnd drent dinh.mx de doktor, era destsl benedikgisnea nxrinteaskx mi kinnonitingia de a-mi nstea denifra n«inele sare a fi membri la ori ne ksrte js dekxtoreaskx mi a ajsnge ori snde. (Mai msliji ner ordinea zilei). D. D. Gika. Am sx ieas ksvîntsl m litre o nestisne nersonale mi de aneea rog ne onor. Kamerx sx aibx indslginjja a mx askslta. Em. Sa Ilremedinte. Kamera kon,simte, kssîntsl l-are d. Gika. D. D. Gika. D-lor, ns voig sx ostenesk Kamera renetxnd kx n’a fost nici sn minst vorba de mîhnirea de a se vedea înmslijindș sensmãrsl alegătorilor, mi ’mi nare bine kx s’a lăsat de anei terîm, nare kx noi am fi dorit mikmorarea lor. ’Mi nare bine kx Jiremedintele Konsilistiî s’a nxtrens kx ns e nektisnea nsmai de Dxmboviija, kxni denstaijiî aneisi jsdeg ssnt de faujx mi n’aiu fi Isat vorba nsmai nentri sn singsr distrikt. D.ix e vorba de maî toate listele elektoraii. Am nerst ksvîntsi sare a arxta mînirea mea d-lsi ministri de interne kx a adss aminte de timnsi kxnd eram kolegsi d-lsi, nare kx alsini i-ami fi dat alte konsilie de kxt aksm în Kamera. Ami fi dorit sx ns adskx aminte anele zile, nare kxt-ami fi novxijsit a ns resnekta mavilele rai oriini— snea nsblikx. Vis aksma nestisne, la Korivenpisne. Mercix, d-lor, a dat lijisitoril mrefeknilor în alejieri? Eakx ne este zis ksrat atxt în limba framierx kxt mi în nea româneaskx. (Miterite art. srmxtor din An. II art. 7.,) Deakx lei isitorul ar fi fost de nxrerea d-lsi ministri din întrs n’ar fi zis mai ales în limba frannesx Les listes seront dressees par les soins de l’Administration, ni ar fi zis seront dressées par l’administration, Bakx dar de ne reklamările noastre ssnt foarte legali mi va demonstra toji! d nn denstaijî kx dalia se fane însirierile ks sstele timnsi materiale linserite spre a se fane kontestaijisnile. Este dar zadarnikx garantja ne ne o dx d.ministri kx într’o zi se noi fane 50 de otxrîrî. kxnî m’am aflat mi eg în trista nosigisna a kontesta înskrierea snsi d. alegxtor mi a rebsit o zi întreagx nentri o otxrîre mi do aneea desfid ne ne mai vredniik jidekxtor de a askslta în o zi ale<oa.fiele nentri kontesUrea mi armarea a 50 sag 60 de alegxtorî. Ilrin urmare este un fant dovedit nentrs noi kx mreksm v’a adss aminte 11 nneusedinte al Konsilislsî, drumurile fiind rele vii distanttele mari, geî interesaiji ka kolegiile sx ns fie Biniale por fi in iînnosibilitate de a fane kontesturile, kx nî mi de noi fane 50 sau 60 de kontestxri tot mai remín nals sste, de aneea am regat ne ministerig sx oblipe ne administratori a se konforma ks konsemuistica, mi a ns însirie de la d-lor, mi ns ssnt de oninisnea d-!si Katarzis kx disksnisnea noastrx ns na acea nici sn ressitat; avem nentri aneasta mai mslte mizioane, avem khiar astxzi la ordinea zilei rxsiisnssl la disksissi tronsisi. Bom arxta aneasta akolo daka d. ministre tot ir tindo kx are drentsi mi ns sa boí sx se konforme ks korsBenijisnea ka amia disksijisnea noastrx sx aibx sn frsht mi sx ns remfix nerdstx; de aneea mx snesk a trene la ordinea zilei ks încredințarea kx d-ni miniștrilor îngriji ka d-ni administratori sx nsmaí falix listele neste kxrm, ksm se zine. D-ns ministrs de Interne sokoteam kx dsnx ksßintele mele d. D. Gika ns o sx se dskx ks memoria sa nînx la timnsl kxnd eram koleiji, mi ns sokotesk de ksßiingx a maî adsne aminte nele ne se netrenea între noi, kxnd eram ks d-lsi la gsßern. Sx-mi nermitx d-nsl Gika a-i snsne kx konsiliele ne mi le da atsnni, azi ka denstat not fi maj inslt de kxt konsilie. Aneasta ínsx este altx nestisne; amî nstea mi eg sx-i ranelez aktele, dar sokotesk kx trebse sx Ixsxm anele timnsri ferinite kxnd eram koleg mi sx- reremxnern amîndoî in nosijjisnea noastrx, d-lsi de denstat mi eg de ministrs ... D. D. Gika. D-ns ministrs mi-a ranelat aneasta mi fak anel Ia memoria d-lor denstaij!, kxní alt-fel negremito sx-mî retrag ksBintele. Mai msite eoni: Ns ns, n’a zis nimika d. ministrs. D-ns ministrs de (Interne: kxt nentrs nele ne a mai adxogat, ns Bőig sx mai ostenesk kamera snre a arxta kx nrefektsl trebse sx ea lista anslsi trekst mi assnra anrleia sx fakx dresxrile sale, Aneasta s’a desbxtst tndest si. D. D. Gika mi-a Isat sn j ksBÎnt mi mi e teamx kx dsnx dmnssl sx ns mx kondamne la o osindx mare. Am zis, ssb formx de inotese, kx într’o zi se poate da 50 de otxrîrî fiind kx ne o reklamagisne not si mal msljjl înskrim! mi mai inslgl kontestapi, mi asta n’are treimngx a se fane în ksrssl do 21 de zile kxnl atsnnl ka sx ns noatx jsdekxtorsi termina trebse sx fix sn ns mxr de 2,000 de kontestagi. Destsi este kxte ont nosx otxrîrî ne zi; de aneea nstejji si linimt'gi kx tribunalele Bor avea tot timnsl a skoate din liste ne tois nei kontestajji Uli dopodipi kx n’ag aest drentsi de a figura într’însele. D. I. Erxtians. D-lor, am dosapantapisl de a IsaksBentsl kxnd Onor. Kamerx este ostenitx de aneastx diskijsisne. însx nentrs mine aneasta ns este'o diskipisne seksndarix sau trekxtoarix, nentrs mine este o nestisne Bitale, kxnl da amatxrix BÜtorul României, de la legea elektorală. De aneea, d-lor, am ksragisl d’a IsaksBxntslîn kondigisnî desfavorabilî. Mi-am adus aminte în ksissi disksijisniî de sn om strxisnit, konsiderat în Franța întreaga kasn om de onoare, kare kxzxnd ssbt akssagisnea narketsisî, se mărginea într’o tinere mofsndx înaintea jsdekxtorislsî de instrskgisne kare nsi zinea alt dekxt: „snsna adepxrsl, domnsle, ksm sx noate sx ns snsî d-ta adepxrsl?“ mi el resnsnse: „de aneia srxsk tirania, fiind kx mx silemte sx asksnd adepxrsl, kxnl dakx l auri dipsiga, Baml da okasisnea d’a fane noate oînelegisire.1. lleea ne anei ilistrs netxisian zinea de tiranix zikeg d’o lege unjioasx. într’adenxr o lege defektoasx e mai tare de kxt toate isnitele sf. Anton. înaintea defektiositxpii »nei legi, ns e nini o Birtsle kare a nstst resiste nxnx în sfirmi mi m’am întărit în aneeamî oninisne, mal ks seamx de kxnd am onoare a fane narte din aneastx kamerx, fiind kx am Bxzst kx tot anei onor. d-nl, a kxror Birtsto este incontestabile, togi kxnd a ajsns no bxnnelo ministeristsi, ns s’a nstiit orii de a ns kxdea in isnila ne se întindea anca lege defektoasx. Ali aneastx reflekijis ne d-lor ’mi-a Benit mai ks deosebire kxnd am Bxzst no nel mai onorabile om, nel mai ilistri aneia kare renresintx klasea nea mai ilistrx din ffara romaneastx, ne onor. d ns Katargis, kare astxzi anxrx kis atxta fok minatriotism drentsrle netxtjenemti in kontra absssrilor ministeriali kxnd l am Kxzst, zik, fxkînd narte dintr’sn ministerig kare a kxzst in aneeamî isnux. Onor. ding Katargis a zis kx administratori n’as drentsi d’a înskrie d’a drentsi, îmi adsk aminte kx ssbt kximxkxmia de trei amenit sn ordin de a înskrie administrajjisnea d’a drentil no nel neinskrimi mi aneasta kxnd? în cele din srmx zile. D-lor, n’am amintit aneasta nini de rism ka sx bx readsk aminte nenoronitele lsnte al kxror teatrs a fost ueara romxneas kx , ns nentru fericirea ei. BSg nsmai sx mx serp ks (linsele, ka sx arxt kx rest este irenarabile, ninx ns Bejjl merge la isBoarele lui. D-lor, o lege dsnx kare se notkomnine kolegiele elektoral nsmai de trei, de dosi mi sne ori chiar de un singur insiipid, ori ne Begi fane, or* nine Ba fi la gSBern, rest Ba si anelami. Ori ie nartitx a fost la gSBern, mi niminl ns poate contesta onorabilitatea disî Katargis, a fokst absssri destul de largi, sobotind kx se aflx în spiritl legii. Toate gsBernele o not zine aneasta mi o noate zine mi nes de astxzL Ikressnsis nentri onoarea neamsisî» kxnd Bine snom la gSBern, kx ns sine nentri o slxbinisne miserabile de ambitjisn», ns Bine ka sx-mî fakx stare, sag ka sx-mî nixteaskx datoriele, ni Bine fiind kx krede kx Ba astea faie friniea neamsisi romanesk, sokotesk kx în nosijjisnea în care e steara, kxnd are trebsingx de tot, kxnd ajunge ninepa la gSBern, e ka folisl anei ho kreazx mi, fiind kx tot d’asna foksl orbemte ne om, krede kx e în interessi, jferei de a ssni anea lege, mi de a-î da Borisja Isi. Ili kare e ministri kare n’avea dorinjja aneea? Bedejji kx am lxsat de narte spiritsi mi nxtimile de nartitx, mi am Isat nimai aneia ne poate fi nermis snsl om, interessi jjerei Îs!; mi zik kx sn minister este fxrx Boia lsi, neanxrat nss în nerikisi inevitabile de a abssa de avea lege. In asemeni kondiijisnî snsnejjimi, kx rog, d-lor ks legea de astăzi ne mekasjjisni nstem Isa. D-Ior, ministerial de astăzi are nsmaî o gremealx sau mai bine sn nxkat, kxnikxtrxnsl Talleirand a zis kx o gremealx în noltikx este sn nxkat foarte mare. Gremeala ministeristsi este kx ns s’a anlikat îndestsl în ceea nevoia sx fakx, mi a txkst o gremealx, kare, — jertajjimî esmegisnea kam triviale, — sa kxzst ka o nlx nintx în kan. D-lor în toate diminegile zinem: ieartx ne gremaleie noastre, meksm iertxm mi noi gremipilor noștri. Daka ar fi numai aneastx gremealx am renessi mi eg nentri ministerisl de astxzi ka tot kremlinsi kspintele din tatăl nostri, dar ns e nsmai nentri aneasta, e nentri toate însirierile ne se fak min fjearx, ns e nentrs ne ea ne a fxkst ministerist de astăzi, ni nentis mea ne a fxkst d. Katargis ks marossnes, ne ea ne a fxkri d. Ion Gila, sx mx ierte d lsi, ks mare inabilitate kxnl n’a islistit mi se kxemte, negremit, kx n’a fost mai îndresnest, (rîssir) neia ne am fi fxkst mi noi dakx ne aflam în acest timp la nstere , neia ne fane mi ministerisi de astăzi, kare de mi o fane ks mizloane mai mezime miks forme mai legali, avînd însă Înainte-I esneminija trekstilsi mi rekijisnile ne i-am dat kximxkxmia de trei. Ba mti a profita d’anele iekijisnîmi ns Ba imita nedibxnia Ministerislsi Gika, ni Baisa drent tii mi Ba sima ks aneeamî kstezaniix ka Kximxkxmia de trei. Am zis kx Ministerial a fxkst o gremealx, gresueala era kx n’avea trebsimix sx se dskx în distriktöl snde kolegisl elektoralé e nel mai numeros, ka sx înscrie trei natri sste de alegătorî, ni trebsia sx se dskx în anele numeroase kolegie snde ssnt kxte sas, kxte trei, kxte natrs alegxtorî, sas nele msite kxte mease, mi snde nstea sx mî fakx majoritatea adxogînd kxte sns sag doi alegxtorî nosî. Am destsix întreere în ksnomtinijele mi natriotismul, nel mare, al ministeristsi akisale, mi krez. kx, negre mit, ea mii Isa anele măiestre inxisre ne n’a apst xnkx timnsi se le iea mi kx-mi Ba fane o karnerx ks totsl devotatx, negre mit nsn entrs sn interes personale, ni ka sa realiseze sentimentele mi oninisnile sele nele najsionaD. fsik). Dar, daka ministerisl îmi face datoria mi dakx în toate anrones in modsl nalsrale în care îl vine regele, sx vedem daka e sn bine nentrs sjarx mi daka ns trebse sx ne îngrijim nentrs ka, dakx vre snii din noi ar ajunge acolo, sx ns karx în anele ami nxiate. Ree de fxkst mx întreabx mininele Erinkoveans ? Sx nersistxm, d-lor, sx ni se adskx legea elektoralé mi, dakx Ministerist ns Baboí, sx i dxm sn Bot de neîncredere, ka sx Biix aitsl kare sx resnsndx mai bine la intenjjisniled Boastrx. mx întreabx mriminele Brinkopeans: ne sx fanem? le sx fanem ? d-lsi trebsia sx mtte ne trebse sx fanem, kxul este khiar în inteteresul nariitei din care fane disi narte întinderea legii elektorale; nentrs kx o lege amia de restrînsx ka neea ds astxzi, kare formeazx kolegio amia de nsjjin numeroase, ns e bsnx nentrs nini o klase, ea se fane arma arbitrarsis! mi ns o nhi în interessl jjerei nini în interessl ori kxrei nartide ka gspernsl sx mînoatx fane o kamerx dsnx Boinsja sa mi nin srmare legi dsnx kamiijîsl seg, kare de milto ori n’ar fi de kxt Bxtxmxtoaro tstilor klasilor. D. Il remedinte al Konsilistsî. Ns intra în gxndsl meg a disksta assura legii elektorale, bsnx, rea trebse s’o anlikxm ksm este, însx sunt silit a protesta în kontra ks* Bintelor d-lsi Erxttans, ksm kx gspernsl are ksgets de a fabrica, ka sx zik amia, o kamerx dsnx Boinjta sa. Ilrotest dar în kontra acestor kspinte, ks toata energia mi în kinst nel mai solemn kx gspernsl în konciirijja sa e departe de ori ne spirit de nartitx, kx e gata a da esrilikajjisne assuna tstilor fantelor sale mi tot de odatx basxnds-se ne sentimentele sale de legalitate, mi fane anes la konksrssl anesteî adsnxri, avÎnd konßingerea kx dsux ne kamera Ba aurenia sentimentele anestea de legalitate ns i Ba linși konksrssi ei. Se nere ordinea zillei. D. A. Floreski, snsi din sekretari. E mininjja sa monsne kx fiind a intra în disksjjisnea rxsnsnssisi la mesagis, mi aneastx disksijisne firemte na fi serioasx mi indelsngat, sx uonedem la alegerea snsi Bine presedinte în loksi d. Bostans. Se moneade la Botarea nnin skrstin sekret nentri alegerea Bine momedintelsi. Resskatsi skrstinstsi este: D. I. Gika.................................1. — Neîntr’snind si nimeni majoritatea aso- Istx, se moned © la o a dósa Botare, la care a emit. D. Știrbei ks .... 31. Votsri. Em. Sa moklamx ne d. Știrbei de Bine Inremedinte. Se tre lane disksijisnea adresei kxtre .Domnitor, D. Katargis oksax fotol'si nremedinjjeî. Adunarea trece la desbaterea adresei. Dsne nitire mi oare kare desbateri srmate între d. nremedinte al Konsilislsî. d. Dimitrie Brxtians mi d. Ion Gika, ne ns ne mainermite snajjisla se remodsne mi kare nini ns as o mare însemnare, sssma naragrafsisî al treilea d. nremedinte al konsilislsî nere tig si se sase daka min kspintele „amtentxm ks atxta mai mare ininiatipa nsterii esekistise“ mal. Boiemte a fane o înnstare asterii esekistÎBO kx ns a Isat ininiatiea. Al 2-lea — „A da toatx despoltarea institsijisnilor Msnininali“ kx Ministerisl de mi aneasta este o nestisne srginte mi doritx de togi a exstat însx în redantarea Mesagisliî a alege astfel de kspirite în kxt sx ns mejsdene kxt de nsgin nestisnea mi s’a sereit k» kspiatele din tests KonBenjjisniî krezxnd kx mi Kamera Ba fana tot astfel. Al 3-lea kx ’n resnsnssi sekjjisniî se Borbeșite în sens generale de îmbsnxtxijirea stării ijeranilor, mi kx min srmare ka sx linimtim spiritele trebse sx dekiarxm kx ns ne denxrtxm ds testil konBenjjisniî. întreabx dar nentrs ne komisisnea ns s’a esnmimat astfel în kxt sx n’arsnie ks aneasta o îngrijire în farja narjisniî, mi roagx komisisnea a ns metxlmxni în resuspintele komisisnil, kxai kspÎntsi da îmbsnxtxjjiro este Bag, elastik, mi ar adsne arbitraris. D. Ministri aratx anoî kx daka Adunarea în sesiunea treksix a iskrat nxnx la Sent, aneastx întxrziare ns propine de la anest kabinet. D. Katargis zine kx mi d-lsi este de nxrerea d-lsi Ministri, kx nentii neea ne s’atinge de îmbunxtrijirea soarte!jieranilor naragrafsi este foarte konfis, dar ni este de nxrerea d-lsi Ministre’a se narafrasakon Benijis nea, nei neag fxkst-o zined. Katargis au fost strxinî kari ns ksnomte as sjeara mi kari n’afi nis de kxt nimte basi; k’anele kspinte zise ks înjjelemisne n’ag adss în spirutsl snora o îngrijire de kxt reapa txlmenire ne le a dat snir în ksis de doi ani. Ex este timnsl a se nsne fajix ’n faiix ks tojji lamî as arsakat kalomniî mi sx se respire nestisnea astfel ksm este în toate Statele nißilisate, mi nere a sx zinc în adrese kx ea se resolpe „no basele ne kare toată lsmea nihilizată îmi are starea mi dsne kare a mosnerat.“ D. I. Gika. Bis a resnsnde d-lsi mremedinte al Konsilistsî assmanelor trei nsnkte ne a tratat. D. Ministri Boesne ka sx zinem kx ni fanem o îmn stare Ministeristsi, zikxnd kx timnsl fantelor a sosit mi kx ssntem linsijji de inijjiatisx. Noi amtentăm de la aster ca esekstipx de anioane o linx mi jsmxt pile mi n’am Bxzst nimik serios adss din narto’i de kxt urdektsi nentri legea rirale, de kare ne oksnxm în sekjjisne mi karc e Benit din ansi trekst. Not zine în kx kx în sekijisnea noastrx n’avem de kxt sn mdekt, dosx. Boim sx ns ne aksse lsmea kx ns lskrxin. Benim a zine kx ssntem disnsmi a medea în kamerx, ori kxt Babor Ministersl ka sx ne oksnxm ks reorganisare sferei. Do Badx e kx ansi trekst am stat în Adsnare nxnx la Sentembre, ne kxnd grînele noastre,ne kxndnxinele noastre stag ne kxmn. NiBoim din aneasta a ne fane mare merit Boim nimai a areta skin'iinelsi kx mi estima ssntem disnsmi a remxnea, atxt kxt va avea trebsimijx gsvernil. Vis la nartea kare mivesne kestia ijxranilor. — Ssnt mi eS de nxrerea d-lsi Katargis kx basea sneî sometxiji e proarietatea, mi kx fxrx mronrietate, fxrx familie, fxrx rengisne ns noate esista somietxgi nivilisate. Proiektul de lege rsrale e în desbaterea sekijismî, ne oksnxm de dînsil mi snerxm kx sekijisnea în ksrînd va veni ks dînssl înaintea Kamerii mi va monsne iamereî modifikãrile ne va fi fakisi, remxind ka mi Kamera sx’mî fakx ne ale scale. N’am sokotit kx într’sn mdekt de resnsns la mesagist Transisi sx înnenem a disksta drenturile mronrietarilor misjeranilor, kx'si aneasta ar avea de inkonveniinte a melsngi mrea mslt disksisisnea de faux mi ar fane sx se mai amxne înkx resnsnssi la disksissi Transisi. De aneea mensis kx astx nestisne sx remxix ksm e treksix în moiekt mi kxnd va veni moiekusl elaborat de Kom. Hentrale mi modifikat de seligisnea noastrx administrativx vom desbate dientsl fix-kxria din nerijî. Snis kx aneastx nestisne a agitat mea miltjjeara mi se înțelege kx în asemenea nirksmstaniie, milijî de diferite oninisnî, îmi fak un mijlok de nertsrbajjisne în interesul nartitei lor mi amenintjx interesele mi încrederea nartikolarilor. De anea am dorit ka sx se resolvx kxt mai ksrxnd aneastx nestisne ka sx skxnxm de anea neîncredere ne bxntse sjeara mi kare fane ne nartikolarg’i Hl asksnde nanitalskle, dar sokotesk k% Votanjji 60. D. G. Știrbei..........................29. Votsk. D-ns D. Brxtians ... 21. — D. I. A. Filineski ... 6. — I. Xr. Tel. . . . . . 2. — D. N. Goleski............................1. —