Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)

1861-01-28 / nr. 28

ROMÂNAL »îansarîS, Fe'ji­ Bab­a.H li b a engisl»!, In­ n­ ns iuțim sndo am a­­jdritte. Dar dali in­ karo minister ar Y Reni a qere legi none nentra ori io es­­nlika nîsni, ando am ajunge atsinî? am neni într’an tari do Baboi. D. Katargis m­essasne anoî in. an minister m­esintea­­zi o Ici,io ni'n karo iere o esnlikare a Konvengism­î, kind area lege eslo ter­minali do Kamen Bine an alt minister kare o înțelege altfel, anoî altul kare si­­nneazi dan’aiest non minister, iere o es­­nlikare a es­ilikirii esnlikatißo a legii mi amia mal iikolo; mi in­ astfel na Ba fi nini an mizlok d’a­urci is a legea; d. Ka­­targis termini incitind no minister Mon­tra naiea, odina, dragostea lui încrede­­rea ie treble si albi anii în «lijiî si ni s’atingi do smtil KipiBot ni i­g lor, fii de kare nu mai noato fi nii- o garangi uiii nentra anii niil n . litra tlgî. D. Kostafora zise ki na noato arma ne d. Katargia ne tirîmal ne bine s’a nas; iui Bine la iele ie s’a nd­rekat, a­­roli ki guvernal a imginat listele ana­­rhi trebat skogînd ne ioî morgi mi, snre a evita neajansarile ie s’au î t­mnlat în­trebat alegitorilor neutra înskriere, au adaus ne iei ie l-a mnirat în drent a fi înskriml;­olan de asta ministerial aa nas In instraligianile sele kiar e snliki i­ile date în anii trebat de Kamen în a se as­ti ie­­^ stiane; daki s’a ’nfîmuit neprindatele a fost nainaî la Dirriboliui,unde din gre­­useala raportatoriulai Statistik s’a filiat oare kare eroare kare îndati s’a mi în­­drentat, dar ki nentra aceasta na se poate nano în respansal la tron o afirmare ki gapernal a kilkat legea, nentra ki na e bine konstatat ki legea zise ana mi ga Bernal a filiat alta; d. Kostafora adate anoî aminte ki d. Britiana a zis ki mi kilmi kimia a dat ordini sa m­efekg­ ka si însicrie d’a dvental în liste, arați a­­noî ki­mi kontra listelor kiîmikimiel a fost destale reklamirî, ki aide liste au fost desființate de ganernal din anul tre­nut, dar ganernal aktuale n’a cost a faie aceasta si a konsernat listele ministeriala­ trekut, nefikînd debit a le dresa, adi­­ki ale îndrenta, ale komnlem­, konform Konvengism­î, ne kare amia o înțelege mi amia o Ba înțelege tot desna. La fele zise de d. Gika rosnando ki in­­straligianile nentra­liste s’a fikat în sî­­nal gabernalaî, din care fiica narte mi d. Gika mi d-las n’a filist nici o obiek­­— gisne; d. Kostafora termini zikmd ki ministerial a girat oblegimintele luale d’a m­elangi termenul kontestarilor mi d’a nablika ka iei înskrimi si deklare de a sânt bine sas r­i înskrimî; în fine ki nu trebue a se kita ori io okasiane d’a aranka o akssaro asanta ministerialei, ka­ mal m­esas de toate, mi­liiar de Kamen, este dreptatea. D. Dsm. Gika, Fak mi es anei la lealitatea d-isî ministra ss snsis da­ks anele liste n’a nroBokat oserBirî din narte-mv. D. Kostafora. Fereásks D zes! D. Dsm. Gika. D. ministrs mi a maî fskst aieasti akssare într’o nie­­dings treksls mi a nénit nmîksl inte­­liginte al gin rnslsî ini a releBat-o. Niii odats, am naaans «8, ns ß’am snss ss desnregsigî oninisnea nsbli­­ks, ss kslkanî legile; mi ă. ministrs atsniî a retraktat rai as zis kB n as Boit a faie alssisne la timnsl kind aneam onoarea d’a fi kolegsl d-lsî; daka arai fi BoilsS kalk legile, dea-mî Bois a snsne ks niminî ns m’a go­­piț din ministeris, din kontra m’am retras £§, tokmaî nentrs kB ns Boiam SB fak kslkare de legi, ffionstrSo­­sitsgî . . . K­D. Boi Bresks. Ns erați in festisne. D. Dsm. Gika. DsnB ie am do­­vedit kB m’am retras nentrs kB ns Boiam sb fak asemeni ksilsri mi mon­­striositsgî, Bus la iele ie a zis d, m­eraedinte al konsilislsi kB de snde am Isat noî drentsl d’a faie o lege dintr’o m­orisnere a 2 sas 3 den stagî mi ka ori se Bot al nostri sb fiß o­­bligatoris nentri d-lor. D. Gika sss­gine ai­ kB ministerist, stârșind în reala întem­retare a legii, kînd Ka­mera o esnickB altfel, Boemte a ksika legea, anoî terminB zikînd k’aksm fe­­stisnea ns este despre listele elekto­rán, aieasta festisne s’a Botat rai s’a terminat, este Borba aksm a se rati dakB Adunarea sokoteinte kB este nevoiB a se vorbi despre aceasta în mesagis, mi d. Gika roagB ne bisros a kon­­sslta Adunarea dakB este de această nBrere. D. Tel­. Mi se nare ks în disks­­gisnea de astăzi es ns figsram de lok, L. mB mir de ie d. Gika Bine rai nare a-mi taie o îmn stare; ns m­irnesk îm­­n starea d-lsi. Bois sb­î snsis kB eS, kstîd afirm sn lskrs sssgiig area afir­mare tot desna. mi dakB kr: de kB zi- 1 kînds-mi am­ik inteliginte al gmieros­­isî o sb mB ssnere, resninz kB ns nsmaî ns resning o califikare de amik al gSBernslsî, ii BnkB, ori de kite ori Bois krede sîb se kspune a fi amik al gSBernslsî, mB onorez d’a 1­sssgine, rai m­i se nare kB n’am dat niinsnsî drent a krede kB ns rnits a­sssnine oninisnile rai konpiligisnile mele. D. Boiszesks arată kB la forma­rea listelor ssnt dose lskrBri, m­ena­­jarea rai esaminarea, m­enajarea se fa­le de administragisne sas m­efskînd listele din noi, sas bassnds-se ne ie­le Bekie rai komnletsnois­ Ie; kontra modslsî BntiiS as strigat mslgî din d-nii denstanî rai ne srmB din kassa difiksk­egilor de însiriere era amenin­­țțarea kB listele o sb ab ne jsmBtate ka în anii treksnî; remene modsl al dosile, ne kare l-a adontat gsi­ernsl aktsale d’a înskrie d’a drentil de kB- tre nrefektsre, bare fiind controlate de tribunale, este destilB garantiB nentrs înskrieri. d. BoiBresks se m­irB kB A­ dunarea kare a notat naragrafil nn’rai­­tor la întinderea legii elektorale, Bine rai alissB ne gSB ern kB a lărgit . . . (E protestiri mari în dreapta kB ns se zice aceasta). D. Boi Bresks urmează ss sriinind k.B a interpretat legea în modul iei mai larg, kB gspernul de an a fost tare kritikat fiind k’a interpretat-o alt­fel, iar în fine zise kB, fiind la îndreiT­­tarea legii se mirB de în in starea ie i se taie. D. Britians. Am k­r­t maî de rrîsl! kei­íi­t»], dur ns mi aling ki Borbrsk­iei din urmă, fiind ki ea ani n­oniuî a esulika nentra io o si notez kmn voia noi*. Kam a zis onor. L­. Gika, u stia­­nea a fost desbitatt, mi foarte desbi­­zîiti fu care mi-a csass mrerea sa, mi 1 « intră dalii mai trebuia si maî iutrini la diskaniünca aceasta, negreui­t noaie ki ar.ii aa gisit an­a Bantugia în aceasta, ki d. Ministra fastigiei karo a venit a sasgii­e k’a noit a ’a tinde, a lirgi listele. Ea «nul na not fi bibéit ki na doresti lirgirea legii elektorale, dar ns nois si se falii lirgirea dam I­anrigial Ministe­­rihlaî, mi­ni uitis do ar fi o ssrgire daki s’ar n’ne în liste mi slugile d-lor miniștri; nentru mine însi­lestianea na este aii, n’amanikut ie s’a fi.ki­t ni­ii alsnil niii akam, rog namaî ne minist, sb na ziki k’a Iirgit listele ; nimal kind so îim­­a­­gineazi lensKlmi se ’ntindo Botal, nimaî a­­tamî este o lirgire în a Bantagiai, alegito­­rilor altrimiotena e dekil în aBantagiai ga- Bern»saî. S’a zis ki proiederile, în linși de an rega'ament, de legi csu­likatipe, fak lege ; na mtis, nîni la oare karo nsat, dakB aceasta este odesirat; îtisi o uri m­esk; dar si cedem karo m­oiederi ? Fii kare ministra a nroies în modarî diferite, d­roiederile kiîmikamei sânt .diferite d’a le ministeristsî d-In I­I. Gika, ale acestaia diferite d’a le ministerialul de astizî; prin urmare fii­ kare gasem­ a nroies în diferite modarî, dani kam a în­geles legea ; înși nefericirea ministe­­ri»hsi de astizî este ki are înaintea sa, la formarea listelor, o kamen, kind­iele lalte n’o bboo, sino a esnlika înțelesul legii. Biis­alism la teoria nași în­tr’an mod amia de kategorik do d. mneraedinte al konsilialaî, karo a zis ki d-lor se gin de kon­vengiane mi kam not si se con­forme la ori io m­orism­e io s’ri faie de 2 sau 3 denstagi, ka la o lege; d. Mi­­nistri are drentate doki area monsnere ar Beni si faici o lege ; dar d..ki mi­nisterial a Boit si konteste kamerei dren­­tsi d’a­ î zise p­intr’o m­orisnere k’a kil­­kot o lege, sas d’a clasika íngelessi le­gii, se nnmeali; la asemenea m­onsnere Ministerisl este dator a se ssusne sau a disolBa Adunarea; mi­ks a lit mai r­slt aiesta este drentul kamerei ïn nripinga legii elektorali din kare deksig „toate cele­lalte. Deki kamera n’are drent niii kior ín aceasti lege a zise minis­­terielsi ki n’a resnektot-o mi a­ssegine sokoleali d'aieasti oserpare, atsrni ns­­mal este regim parlamentar mi nei n’a­ Beni la se mai Beni ai­t. ABegi nefe­­ricirea , d-nn minimtri, d’a faie listele având kamera înaintea d b, trebio dar si bi S Rosnegi Botsrilor ieí sau s’o di­­scipegi; asta este anregsirea mea ass­­ura lesiism­i. Ns uitis daki ministerisl a kilkat legea, însi aceas­a este anre­gsirea kamerei. Demi a zis d. ministri de interne si drentatea este mai nresis de ori­ce, khiar de kamen; aieasta este un adevir nentru tribunale nsmaî, dar aiii ns ssntem în fuga tribunalelor; aici este ministerisl înaintea kam­ierei, daki nirerea adsmrii este rim­iti, Ministe­risl noate kista si konpingi no kamen­ki faie o nedrentate, kind însi kamera s’a m­onsugat. Boinga iei este nentri d-nii miniștri singura drentate legale, dsmn dînsa trebie si se kondski în a­­plikarea legii. Este însi o alti knssi nentri kare es o si mi angi­s de Ia not astizî, aioasli kassi taie ki sVn­­figimiat alli lestisnî kari atingea sna­­ltimitatea gereî, în kari s’a dovedit ki lifro în mim ki ministerisl do finange a kilkat legea, mi noi n’am Boit a le nsno în adresi; m’aksm kind­e Borba d’o festisne, kare negre un­t s’atinge do toati nagiunea, dar kare nare kare kism personale none, kamerei, o si ziki togi ki am nss­o în adresi fiind ki s’atin­­gea de noi in narto; ofari de aieasta este mi o festisne de ei­late nentri mi­ne, Boit s’anem aieeamî missa nentri togi, ns Bein si zik sasia ki a kilkat legea lui aktsia, tot într’sn asemenea kas, k’a filist bine, sag îmn starea trebie si se fain tstilor lelor se au kilkat le­gile sas niii snsia; lie c­easti konside­­rare in angu­s d’a Bota. D. Mau. Kostaké resosnde ki des­­baterea o Dat m­onorgiior mari firi a fi­ncioii, ki­lestisnea este simnli, m­inis­­terisl s’a aflat în faga a trei deosebite interm­etiri, a ninst­oara kare sokoteali de Botsk­io kamereî din anul trelist în aceasti­lestisne, iui respinge în in starea de kifkarea legilor. D. Goi­reski ziso ki n’a zis, kistn i-a îmnslat d. Brilians k’a liipit listele, ii nimaî ki o înlesnit mijloacele în skrieri. OSo nene Ja Bot amendainentsl d-lsl Vilians mi se nriinemte ks 40 Botsrl kontra 29. D-nii Britiani, N. Golesks rai Grigoresks anginsgî). D. Raportator litemte frasen leîn­­len­e ks ksaiitele „Aieste simirî, m­ea în­iigate, Doamne.“ Ilii se termini ks . „anlikarea m­iniintelor konnengisnit.“ D. Man. Kostake. întreabi daki se kgisnoa mangine aieasti frase. D. Raportator. Da. (Se nsno la Bot mi se nriinemte). Se litemte frasea se îmene ks ks­­anitele. ..ministerist , negremit, etc.“ mi amendaments] d-ls. Filimians, kine cs­­i,mo doringa d’a se redsie bigetele, fi­ind m­ea îmnoBiriloriie nentri snele klasi de kontribuitorî, m­eksin mi d’a se redsie­r atentele. D. Man. Kostaka resninge mk’o­­dali ksBÎntsl sekgisnii de nrodigalitate, zikînd ki ns noato nrimi ki Adsnarea a nstst faie nrodigalitigî, mi ki desnre d-lsî as niouitenit kioltsele io a trebuit si nlxteaski, nrin srmnre ns i s’a fi­­kst niii o nrodigalitate; kit desuro re­­dsierea bsgotelor, kamera le disksti mi kind node esagerare n’aro dekit si le mteargi; ki legea uatentelor ka mi n’a timbrslsî, ministerisl Ie a mi denss la bisros. modifikatc. D. Raportator. Kamera a notat ki m­odigalitate kredilele, nentri k’a snerot ki rainisterist lo Ba întrebsinga ks în­­geleniisne, mi aksm ns faie dekit n­ î adsie aminte aieasta. — întreb aksm ne astorisl nraendamentsl sî daki a îngeles n­intr’înspl­e mai bism ranartigisne a kreditelor sas o rodsi­re ? 1­. D. Gika. ilrelism Domnitoru­l în Mesagia a vorbit de toate cele netre­­liste, asemenea lui kamera trebse si kiimo atengisnea gSBerna lsi assnna Is­ler trebsingelor; bigetele ansisi treksi a fost anioane întreite mi kame­ra a fost într’o no sigisno dificilo , a trebuit si se redski ki 20 de milioane : ffsnem­si ar trebui si­ ns osii no kamen în aseme­nea inițiale, amia în kit, redskinds­ le, si se ziki ki Adsnarea ns Boemte a ejsta ne gSBern nentrs kietsele treb sirnioase, sas de le na okorda siziki alegttorî ki ns s’a Birst nikik­i a se întrei kontri­­bigisnile d’o dați; d’aieea atragem a­­tengisnea gSBernslsî ka si reBin­ ass­una snor ssrae io­ar astea airea esa­­gerate. D. Man. Kostake arați ki e o esa­gerare a se zise ki bigetele a fost în­treite; la 1859 bigetsl era de 54 mi­lioane, ki la 1860 s’a ridicat la 61 mi­lioane m’aksm la 75, aieste snorîri tro­­bse la armați, la nensisal, la îmblrn­­u­girea funkgionarilor, aieste kieltsiele ksringl ssnt neanirate, boló straor­­dinarie ssnt la noi foarte rare; d­­as se­snarii de kontribsgisnt, kill ki ssnt bine întrele singate se’ntork ear la kontribuitorî. D. I. Britians. Onor. d. Il remedinte al ministeristii a m­onsugat de mai multe ori kspÎntsl de moștenire; ar trebui si fu ssultat ns kontra noastri, si kon­tra aietora ie i-as ridikat natrimonis ie-1 apea în alti m­arte mi l-a nepoit a Beni si momteneaski aiii. Momtenirea aceasta d-lsi n’are drept si se alingi de ea, kni este foarte frumoasi mi ni­­mini ni l-a silit a o inimi, mi noi am mostenit, ks boîo noastri, rai am ru­si­­mit momtenirea, knî era foarte fru­­m­oasi, Beni am în urma sa si biget de 100 milioane, aneam ananiagisl d’a ne anta în ochii lim­ii foarte moderagî, ’parte gelemî de ningele konfribsibili­­or, tot desa Bantagisl kidoa nimaî no rai­­nisterinl io fiksso bug^tele mi’n favoa­­rea srmamilor sei. Akim protesteazi onorabilsl d. Il reuiodinte de ie si se­nsu­ iKB Întii m­odigalitate în adress. într’o medingi trekati a zis ki m­odigalitatea s’a filist do onor. Kamen mi do m­e­­deiesorii d-lsi. D. Brittans adsio an­ aminte ki nid­o m­odigalitigî s’a filist mai ales dum tererea d-lsi Floreski, d. Man Kostake a insultat resnosabili­­tatea a­estor cereri de d’assura sa, as­tizî snsne ki era foarte srgingi mi taie foarte bine. d. Britians arati anoî ki daki Adsnarea a abordat toate mele kredite, din kari no mik­e d­is­ Ie mi kombi­sse, kassa este ki nentri m­ima cari gspornsi m­esh­ita sn biget, ierea reorganisarea gereî; d’aieea kamera a sokotit de datorii a cota ks m­odigalitate, m’arele Botsil fak onoare Kamerei mi nagism­î kare a trimis Kamera; dar, ds­­ni io s’a iiss in Iskrare bigetele, s’a pizst ki area m­odigalitate n’a m­odis nimik, geara n’a siringit nici sn­ressitat din sakrifuiele filiste, niii drumuri îm­­bsniligite, nnii armați; în fuga re­s si ta­lelor m­odiso so noato ziie ki Kamera a fost m­odigi; daki geara s’a ’nunclat crezînd aceasta, s’o konpingi ministerist despre aceasta; dar Adunarea era datoa­­ri­ a face amintire în adresi despre toate. D. Man. Kostake. Bois resnsti de la mirarea d-l.î Britians­ki de se sint aiii fiind Moldovan. D. I. Britians N’am zis asta, pro­­testez! D. Man. Kost. Ori ie romín do la marea neagri nim la Ormiona, noate fi n’asta biie daki ara încrederea Dom­­nilui mi a Kamerei. Dsn’asta d. Manol. Kostake intri în festisnea bagetelor mi renegemto iele deja zise ki a gisit sn definit de 13 mi­lsm. milioane, ki nosi­­gisnea d-lsî a fost dificile, ki n’a nstat strînge kontridsgisnile, mi altoie milto renegite mi in alte uiedinge; nentri drs­­msri ns s’a nstst faie nimik în 2 IsnI; a fost siligî a se mirgini în milto kiel­­tsele, amia n’a înfiiigat kasiiril mi ssnt kasiiri do m­efektsre; la armați a în­­fiiigat regiments­ mi bateria de artilerii Botate, la Iskirî nsbiiie batalisnea de n­oniiri; în fine roagi­ne d. Raportator a reksnoamto ki gspernsi ni s’a usist folosi d’aiele m­odigalitigî, din kassa mil­­tor grestxgl­io a întîmninat. D. Kostafors, dsnL­ie znie ks n’a trekst o zi fin ka d. Britians si­î trateze’de inkanabilî, întreabi daki amendam­entsl iere ekonomie nentri BÜtor, sas Borberate de ansi înnetat, daki e Borba d’aieasta iere si i se arate in ie ministerisl a kieltsit de prisos, anoî deklari ki d-lor sunt gata a­raî da sokotelile, iere anoî ink’o dati a li se anta fantele se li se iii­­nsti, ear nentri Biitor zise ki remi­­ne la Karnei’i si restrîngi bigetele de le Ba sokoti esagerate. D. Katargis esaiiki ki amenda­­mentsl esnrime nsmaî o doringi d’a se faie oare kari ekonomie, o kismare la lesnele ksgetsrî ale m­inisteristsî; despre m­odigalitate zise ks prin trînsa se întelege graba, l’e­m­p­r­es­se­m­e­n­t, ie a aBBt Kamera pentru abordarea creditelor ierste; d­ lsi arați anoî ks este o ideii ks ori gSBern sere bani kst se noate mai milgî, rai d’aieea d­ lsî a fost de idei­ a se Bota sntîis Benitsr­le rai anoî kietselile; ks prin amendament ni se taie nici o înnstare m­inisteristsî, se iere nsmaî si faiem se ne iearts mizloaiele rai, denii s’a redss bigetele, si se maî re­­diks kist se Ba­nstea, d’ar fi Borba a akssa ministerist s’ar snsne ks lsmea znie ks s’a Botat milioane nentri m­­­instrikgisnea osbliks rai­ns s’a fskst nici o îmbsnstigire, ba iiks snnî profesorî, kari ssnt foarte bine nnstigî n’as dat niiî mskar o leligisne, nosi­­gisnea normale a sneî Kamere însi este a sprijini gspernsl; prin srmare de ie­ss se Bazs o akssare în ori­ce m­onsnere a ieî; amendamentsl e o le­rere, o rsgsiisne ka gspernsl ss bas in ajstorisl Kamerî ss redsks kst se Ba­nstea maî mnslt;­res s’a lsat ka sn atak, este o întindere de msus gSper­­nsl sî, nentrs ka, daks Kamera se Ba onsne la oare­care ssme din bsget, ss ns se iea aieasta ka o onosigisne sistema­­tiks. D. Man. Kostake Bine a arsta ks rai d-lor Bor ekonomie rai ssnt gata a resnsnde la anelsi Kamerei, dar ks ns este nevois a se nsne aceasta în adress. Disksnisnea se termini prin es­­te­ Ba kspinte ale d-ls. Dsm. Gika, în iare ssigine iele ie a zis deja m­i a­­rats ks, de rai n’a esagerat prea mult zikxnd ks bigetele a fost întreite de sst în tre kst, niminî ns noate tsgl­­dsi ks bigetele as fost foarte mari. Dsn’aceasta se nsne la Bot amenda­mentsl mi se resninge ks 29 Botsrî iontra 28. Frasea seligisnii se nu­­­merate. N­aragrafsi simstor se nu­me­­r­rate asemenea fsrs disksgisne. Assuna naragrafsisî „Muia ta nar­­­itele etc.“ D. Manolake Kostake sea iSpantsl rai ziie ks on. seligisne e­* snliks trebsinga ka’n sînsi nagisniî Romíne ss fis nartite rai legitims e­­sistinga lor; d. M. Kostake este d’o om­nisne ks totsi kontraris, ks era ssatelor este sfîri­its; ks este sn te­rim ne kare togi Romsunî se not în­­trsni, adiks konBengisnea; d-lsî ns Bede dar nevoia ka’n adresa tronsisî si se legitimeze esistinga sas konso­­lidarea nartitelor, kari­ns not de rist s’adsks sisbilisne, termins în fine s­­­tind o fraie în disks rssl translsî rai ‘zikînd ks konstats diferinga se esiste între anelsi, se taie domnsl la kon­­kordis, rai resnsnssi le­i ds seligisnea. D. raportator resninge ks indig­nare, interpretarea se boemte a da d. ministri frasiî seligisnii, rai­î zile ks ne tsrîmil konvengisniî ssntem togi snigî, Adunarea Boemie a arsta ks nentri interesele gereî, în okasisnile iele marî, tot de sna ns Ba avea de kist o singsri oninisne; diferinga Ba fi nsmaî în modsl anliksm­î, adiks s­­niî Bor Boi a merge mai tsne de sine m­ogres rai algiî mai îniet. D. Man. Kostake sssgine earsinî se a zis rai adasgs snk’o dats ks e mare diferings între cele zise de me­sagiu­ne kare le-a lutit mi resnsnssi sekigism­i, D. raportator sssginînd rai d­isî teoria sa de mai sss, arats inks ks sekgisnea n’a resnsns la frasea mesa­­gistsî litits de d. ministri, si la alts frase de mai sss în kare Borberate de­sire nartite. D. I. Britians zise ks negre mit ministerisl n’a Boit is faks alssisne la alte nartite de list le iele din Ka­rners rai atsinî ssnt în konn­em­isne; dar ks d. m­eraedinte al konsilist sî în­gelege, se vede, alt­iera nrin nartite de list se îngeleg toate dikgionariele lsmiî; ssnt nartite progresiste, konser- Batoarie, sk­ra progresiste mi sl­ra kon­­ser Batoarie, dar toate se snesk ne te­­rîmsi nagionale, mneksm rai la noî toa­te ssnt sunte ne terîmsi konvengism­î; aiesta este în toată lumea senssl ks- Bintsi sî­nartits rai este ks nenstings a i se da aitsi; niminsi ns 1-a venit în minte ks ministerisl. o ss îngelea­­gs ait ieBa de kst asta. D. Kostafors sisgine ks ns e vor­ba de semnifikarea ie are ks Bintsi în toate dikgionariele limiî­­ii în mrak­­tiks. rai se silerate a konstata diferin­ga între Mesagisl translsî rai resnsn­ssi sekgism­î; d-lsî sssgine în sine ar­­gsmentarea d. sensr­ans. D. raportator renegevite ks ne tsrîm si konBengism­î toate nartitele ssnt sunte; arați anoî ks m­etstindenî, kiar în Engintera, geara iea maî kon­­stitsgionale, ssnt mai multe narti­te rai rai aceasta ni­le om­enite, în festis­­nile iele marî, d’a fi toate sunte; ks asemenea rai la noi ne tsrîmsi kon- Bengisniî Bom fi tot desna togî snigî. (Se nsne la Bot frasea seligisnii rai se resninge). Frasea sirims se nuimește firi disksgisne. Vledinga se rsdiks la 6 ore. INBITARE. Komenist rai indistrîa noastrs avînd neanirals trebsingi de reforme rai îmbsnstigirî, rai fiind însederat ks nimik bsn ns se Ba­nsiea faie, nins se komeriiangiî ns bot si togi îniranigi assura fis­kirila reforme rai îmbsnstsgire, se nslem­iere de la guBern rai de la kor­srile legisi­­toarie, am onoare a rsga ne dda komerniangî rai mai ks seams ne iei kari m­in raîtinga rai nosigisnea d-lor as maî multe ksnomtinge rai asiorilale , a seni la Adsnsrile noas­tre ie ss gin în toate simbetele seara la 7 rai jsmstate ore la kasa osnessisî minuiinale. Tot­ d’odati, rigind ne dd, mem«

Next