Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)
1861-01-28 / nr. 28
ROMÂNAL »îansarîS, Fe'ji Baba.H li b a engisl»!, In n ns iuțim sndo am ajdritte. Dar dali in karo minister ar Y Reni a qere legi none nentra ori io esnlika nîsni, ando am ajunge atsinî? am neni într’an tari do Baboi. D. Katargis messasne anoî in. an minister mesinteazi o Ici,io ni'n karo iere o esnlikare a Konvengismî, kind area lege eslo terminali do Kamen Bine an alt minister kare o înțelege altfel, anoî altul kare sinneazi dan’aiest non minister, iere o esnlikare a esilikirii esnlikatißo a legii mi amia mal iikolo; mi in astfel na Ba fi nini an mizlok d’aurci is a legea; d. Katargis termini incitind no minister Montra naiea, odina, dragostea lui încrederea ie treble si albi anii în «lijiî si ni s’atingi do smtil KipiBot ni ig lor, fii de kare nu mai noato fi nii- o garangi uiii nentra anii niil n . litra tlgî. D. Kostafora zise ki na noato arma ne d. Katargia ne tirîmal ne bine s’a nas; iui Bine la iele ie s’a ndrekat, aroli ki guvernal a imginat listele anarhi trebat skogînd ne ioî morgi mi, snre a evita neajansarile ie s’au î tmnlat întrebat alegitorilor neutra înskriere, au adaus ne iei ie l-a mnirat în drent a fi înskriml;olan de asta ministerial aa nas In instraligianile sele kiar e snliki iile date în anii trebat de Kamen în a se asti ie^ stiane; daki s’a ’nfîmuit neprindatele a fost nainaî la Dirriboliui,unde din greuseala raportatoriulai Statistik s’a filiat oare kare eroare kare îndati s’a mi îndrentat, dar ki nentra aceasta na se poate nano în respansal la tron o afirmare ki gapernal a kilkat legea, nentra ki na e bine konstatat ki legea zise ana mi ga Bernal a filiat alta; d. Kostafora adate anoî aminte ki d. Britiana a zis ki mi kilmi kimia a dat ordini sa mefekg ka si însicrie d’a dvental în liste, arați anoî kimi kontra listelor kiîmikimiel a fost destale reklamirî, ki aide liste au fost desființate de ganernal din anul trenut, dar ganernal aktuale n’a cost a faie aceasta si a konsernat listele ministeriala trekut, nefikînd debit a le dresa, adiki ale îndrenta, ale komnlem, konform Konvengismî, ne kare amia o înțelege mi amia o Ba înțelege tot desna. La fele zise de d. Gika rosnando ki instraligianile nentraliste s’a fikat în sînal gabernalaî, din care fiica narte mi d. Gika mi d-las n’a filist nici o obiek— gisne; d. Kostafora termini zikmd ki ministerial a girat oblegimintele luale d’a melangi termenul kontestarilor mi d’a nablika ka iei înskrimi si deklare de a sânt bine sas ri înskrimî; în fine ki nu trebue a se kita ori io okasiane d’a aranka o akssaro asanta ministerialei, ka mal mesas de toate, miliiar de Kamen, este dreptatea. D. Dsm. Gika, Fak mi es anei la lealitatea d-isî ministra ss snsis daks anele liste n’a nroBokat oserBirî din narte-mv. D. Kostafora. Fereásks D zes! D. Dsm. Gika. D. ministrs mi a maî fskst aieasti akssare într’o niedings treksls mi a nénit nmîksl inteliginte al gin rnslsî ini a releBat-o. Niii odats, am naaans «8, ns ß’am snss ss desnregsigî oninisnea nsbliks, ss kslkanî legile; mi ă. ministrs atsniî a retraktat rai as zis kB n as Boit a faie alssisne la timnsl kind aneam onoarea d’a fi kolegsl d-lsî; daka arai fi BoilsS kalk legile, dea-mî Bois a snsne ks niminî ns m’a gopiț din ministeris, din kontra m’am retras £§, tokmaî nentrs kB ns Boiam SB fak kslkare de legi, ffionstrSositsgî . . . KD. Boi Bresks. Ns erați in festisne. D. Dsm. Gika. DsnB ie am dovedit kB m’am retras nentrs kB ns Boiam sb fak asemeni ksilsri mi monstriositsgî, Bus la iele ie a zis d, meraedinte al konsilislsi kB de snde am Isat noî drentsl d’a faie o lege dintr’o morisnere a 2 sas 3 den stagî mi ka ori se Bot al nostri sb fiß obligatoris nentri d-lor. D. Gika sssgine ai kB ministerist, stârșind în reala întemretare a legii, kînd Kamera o esnickB altfel, Boemte a ksika legea, anoî terminB zikînd k’aksm festisnea ns este despre listele elektorán, aieasta festisne s’a Botat rai s’a terminat, este Borba aksm a se rati dakB Adunarea sokoteinte kB este nevoiB a se vorbi despre aceasta în mesagis, mi d. Gika roagB ne bisros a konsslta Adunarea dakB este de această nBrere. D. Tel. Mi se nare ks în disksgisnea de astăzi es ns figsram de lok, L. mB mir de ie d. Gika Bine rai nare a-mi taie o îmn stare; ns mirnesk îmn starea d-lsi. Bois sbî snsis kB eS, kstîd afirm sn lskrs sssgiig area afirmare tot desna. mi dakB kr: de kB zi- 1 kînds-mi amik inteliginte al gmierosisî o sb mB ssnere, resninz kB ns nsmaî ns resning o califikare de amik al gSBernslsî, ii BnkB, ori de kite ori Bois krede sîb se kspune a fi amik al gSBernslsî, mB onorez d’a 1sssgine, rai mi se nare kB n’am dat niinsnsî drent a krede kB ns rnits asssnine oninisnile rai konpiligisnile mele. D. Boiszesks arată kB la formarea listelor ssnt dose lskrBri, menajarea rai esaminarea, menajarea se fale de administragisne sas mefskînd listele din noi, sas bassnds-se ne iele Bekie rai komnletsnois Ie; kontra modslsî BntiiS as strigat mslgî din d-nii denstanî rai ne srmB din kassa difikskegilor de însiriere era amenințțarea kB listele o sb ab ne jsmBtate ka în anii treksnî; remene modsl al dosile, ne kare l-a adontat gsiernsl aktsale d’a înskrie d’a drentil de kB- tre nrefektsre, bare fiind controlate de tribunale, este destilB garantiB nentrs înskrieri. d. BoiBresks se mirB kB A dunarea kare a notat naragrafil nn’raitor la întinderea legii elektorale, Bine rai alissB ne gSB ern kB a lărgit . . . (E protestiri mari în dreapta kB ns se zice aceasta). D. Boi Bresks urmează ss sriinind k.B a interpretat legea în modul iei mai larg, kB gspernul de an a fost tare kritikat fiind k’a interpretat-o altfel, iar în fine zise kB, fiind la îndreiTtarea legii se mirB de în in starea ie i se taie. D. Britians. Am krt maî de rrîsl! keiíit»], dur ns mi aling ki Borbrskiei din urmă, fiind ki ea ani noniuî a esulika nentra io o si notez kmn voia noi*. Kam a zis onor. L. Gika, u stianea a fost desbitatt, mi foarte desbizîiti fu care mi-a csass mrerea sa, mi 1 « intră dalii mai trebuia si maî iutrini la diskaniünca aceasta, negreuit noaie ki ar.ii aa gisit ana Bantugia în aceasta, ki d. Ministra fastigiei karo a venit a sasgiie k’a noit a ’a tinde, a lirgi listele. Ea «nul na not fi bibéit ki na doresti lirgirea legii elektorale, dar ns nois si se falii lirgirea dam Ianrigial Ministerihlaî, mini uitis do ar fi o ssrgire daki s’ar n’ne în liste mi slugile d-lor miniștri; nentru mine însilestianea na este aii, n’amanikut ie s’a fi.kit niii alsnil niii akam, rog namaî ne minist, sb na ziki k’a Iirgit listele ; nimal kind so îimagineazi lensKlmi se ’ntindo Botal, nimaî atamî este o lirgire în a Bantagiai, alegitorilor altrimiotena e dekil în aBantagiai ga- Bern»saî. S’a zis ki proiederile, în linși de an rega'ament, de legi csulikatipe, fak lege ; na mtis, nîni la oare karo nsat, dakB aceasta este odesirat; îtisi o uri mesk; dar si cedem karo moiederi ? Fii kare ministra a nroies în modarî diferite, droiederile kiîmikamei sânt .diferite d’a le ministeristsî d-In II. Gika, ale acestaia diferite d’a le ministerialul de astizî; prin urmare fii kare gasem a nroies în diferite modarî, dani kam a îngeles legea ; înși nefericirea ministeri»hsi de astizî este ki are înaintea sa, la formarea listelor, o kamen, kindiele lalte n’o bboo, sino a esnlika înțelesul legii. Biisalism la teoria nași într’an mod amia de kategorik do d. mneraedinte al konsilialaî, karo a zis ki d-lor se gin de konvengiane mi kam not si se conforme la ori io morisme io s’ri faie de 2 sau 3 denstagi, ka la o lege; d. Ministri are drentate doki area monsnere ar Beni si faici o lege ; dar d..ki ministerial a Boit si konteste kamerei drentsi d’a î zise pintr’o morisnere k’a kilkot o lege, sas d’a clasika íngelessi legii, se nnmeali; la asemenea monsnere Ministerisl este dator a se ssusne sau a disolBa Adunarea; miks a lit mai rslt aiesta este drentul kamerei ïn nripinga legii elektorali din kare deksig „toate celelalte. Deki kamera n’are drent niii kior ín aceasti lege a zise ministerielsi ki n’a resnektot-o mi assegine sokoleali d'aieasti oserpare, atsrni nsmal este regim parlamentar mi nei n’a Beni la se mai Beni ait. ABegi nefericirea , d-nn minimtri, d’a faie listele având kamera înaintea d b, trebio dar si bi S Rosnegi Botsrilor ieí sau s’o discipegi; asta este anregsirea mea assura lesiismi. Ns uitis daki ministerisl a kilkat legea, însi aceasa este anregsirea kamerei. Demi a zis d. ministri de interne si drentatea este mai nresis de orice, khiar de kamen; aieasta este un adevir nentru tribunale nsmaî, dar aiii ns ssntem în fuga tribunalelor; aici este ministerisl înaintea kamierei, daki nirerea adsmrii este rimiti, Ministerisl noate kista si konpingi no kamenki faie o nedrentate, kind însi kamera s’a monsugat. Boinga iei este nentri d-nii miniștri singura drentate legale, dsmn dînsa trebie si se kondski în aplikarea legii. Este însi o alti knssi nentri kare es o si mi angis de Ia not astizî, aioasli kassi taie ki sVnfigimiat alli lestisnî kari atingea snaltimitatea gereî, în kari s’a dovedit ki lifro în mim ki ministerisl do finange a kilkat legea, mi noi n’am Boit a le nsno în adresi; m’aksm kinde Borba d’o festisne, kare negre unt s’atinge do toati nagiunea, dar kare nare kare kism personale none, kamerei, o si ziki togi ki am nsso în adresi fiind ki s’atingea de noi in narto; ofari de aieasta este mi o festisne de eilate nentri mine, Boit s’anem aieeamî missa nentri togi, ns Bein si zik sasia ki a kilkat legea lui aktsia, tot într’sn asemenea kas, k’a filist bine, sag îmn starea trebie si se fain tstilor lelor se au kilkat legile sas niii snsia; lie ceasti konsiderare in angus d’a Bota. D. Mau. Kostaké resosnde ki desbaterea o Dat monorgiior mari firi a fincioii, kilestisnea este simnli, ministerisl s’a aflat în faga a trei deosebite intermetiri, a ninstoara kare sokoteali de Botskio kamereî din anul trelist în aceastilestisne, iui respinge în in starea de kifkarea legilor. D. Goireski ziso ki n’a zis, kistn i-a îmnslat d. Brilians k’a liipit listele, ii nimaî ki o înlesnit mijloacele în skrieri. OSo nene Ja Bot amendainentsl d-lsl Vilians mi se nriinemte ks 40 Botsrl kontra 29. D-nii Britiani, N. Golesks rai Grigoresks anginsgî). D. Raportator litemte frasen leînlene ks ksaiitele „Aieste simirî, mea îniigate, Doamne.“ Ilii se termini ks . „anlikarea miniintelor konnengisnit.“ D. Man. Kostake. întreabi daki se kgisnoa mangine aieasti frase. D. Raportator. Da. (Se nsno la Bot mi se nriinemte). Se litemte frasea se îmene ks ksanitele. ..ministerist , negremit, etc.“ mi amendaments] d-ls. Filimians, kine csi,mo doringa d’a se redsie bigetele, fiind mea îmnoBiriloriie nentri snele klasi de kontribuitorî, meksin mi d’a se redsier atentele. D. Man. Kostaka resninge mk’odali ksBÎntsl sekgisnii de nrodigalitate, zikînd ki ns noato nrimi ki Adsnarea a nstst faie nrodigalitigî, mi ki desnre d-lsî as niouitenit kioltsele io a trebuit si nlxteaski, nrin srmnre ns i s’a fikst niii o nrodigalitate; kit desuro redsierea bsgotelor, kamera le disksti mi kind node esagerare n’aro dekit si le mteargi; ki legea uatentelor ka mi n’a timbrslsî, ministerisl Ie a mi denss la bisros. modifikatc. D. Raportator. Kamera a notat ki modigalitate kredilele, nentri k’a snerot ki rainisterist lo Ba întrebsinga ks îngeleniisne, mi aksm ns faie dekit n î adsie aminte aieasta. — întreb aksm ne astorisl nraendamentsl sî daki a îngeles nintr’însple mai bism ranartigisne a kreditelor sas o rodsire ? 1. D. Gika. ilrelism Domnitorul în Mesagia a vorbit de toate cele netreliste, asemenea lui kamera trebse si kiimo atengisnea gSBerna lsi assnna Isler trebsingelor; bigetele ansisi treksi a fost anioane întreite mi kamera a fost într’o no sigisno dificilo , a trebuit si se redski ki 20 de milioane : ffsnemsi ar trebui si ns osii no kamen în asemenea inițiale, amia în kit, redskinds le, si se ziki ki Adsnarea ns Boemte a ejsta ne gSBern nentrs kietsele treb sirnioase, sas de le na okorda siziki alegttorî ki ns s’a Birst nikiki a se întrei kontribigisnile d’o dați; d’aieea atragem atengisnea gSBernslsî ka si reBin assuna snor ssrae ioar astea airea esagerate. D. Man. Kostake arați ki e o esagerare a se zise ki bigetele a fost întreite; la 1859 bigetsl era de 54 milioane, ki la 1860 s’a ridicat la 61 milioane m’aksm la 75, aieste snorîri trobse la armați, la nensisal, la îmblrnugirea funkgionarilor, aieste kieltsiele ksringl ssnt neanirate, boló straordinarie ssnt la noi foarte rare; das sesnarii de kontribsgisnt, kill ki ssnt bine întrele singate se’ntork ear la kontribuitorî. D. I. Britians. Onor. d. Il remedinte al ministeristii a monsugat de mai multe ori kspÎntsl de moștenire; ar trebui si fu ssultat ns kontra noastri, si kontra aietora ie i-as ridikat natrimonis ie-1 apea în alti marte mi l-a nepoit a Beni si momteneaski aiii. Momtenirea aceasta d-lsi n’are drept si se alingi de ea, kni este foarte frumoasi mi nimini ni l-a silit a o inimi, mi noi am mostenit, ks boîo noastri, rai am rusimit momtenirea, knî era foarte frumoasi, Beni am în urma sa si biget de 100 milioane, aneam ananiagisl d’a ne anta în ochii limii foarte moderagî, ’parte gelemî de ningele konfribsibilior, tot desa Bantagisl kidoa nimaî no rainisterinl io fiksso bug^tele mi’n favoarea srmamilor sei. Akim protesteazi onorabilsl d. Il reuiodinte de ie si sensu iKB Întii modigalitate în adress. într’o medingi trekati a zis ki modigalitatea s’a filist do onor. Kamen mi do medeiesorii d-lsi. D. Brittans adsio an aminte ki nido modigalitigî s’a filist mai ales dum tererea d-lsi Floreski, d. Man Kostake a insultat resnosabilitatea aestor cereri de d’assura sa, astizî snsne ki era foarte srgingi mi taie foarte bine. d. Britians arati anoî ki daki Adsnarea a abordat toate mele kredite, din kari no mike dis Ie mi kombisse, kassa este ki nentri mima cari gspornsi meshita sn biget, ierea reorganisarea gereî; d’aieea kamera a sokotit de datorii a cota ks modigalitate, m’arele Botsil fak onoare Kamerei mi nagismî kare a trimis Kamera; dar, dsni io s’a iiss in Iskrare bigetele, s’a pizst ki area modigalitate n’a modis nimik, geara n’a siringit nici snressitat din sakrifuiele filiste, niii drumuri îmbsniligite, nnii armați; în fuga res si talelor modiso so noato ziie ki Kamera a fost modigi; daki geara s’a ’nunclat crezînd aceasta, s’o konpingi ministerist despre aceasta; dar Adunarea era datoari a face amintire în adresi despre toate. D. Man. Kostake. Bois resnsti de la mirarea d-l.î Britianski de se sint aiii fiind Moldovan. D. I. Britians N’am zis asta, protestez! D. Man. Kost. Ori ie romín do la marea neagri nim la Ormiona, noate fi n’asta biie daki ara încrederea Domnilui mi a Kamerei. Dsn’asta d. Manol. Kostake intri în festisnea bagetelor mi renegemto iele deja zise ki a gisit sn definit de 13 milsm. milioane, ki nosigisnea d-lsî a fost dificile, ki n’a nstat strînge kontridsgisnile, mi altoie milto renegite mi in alte uiedinge; nentri drsmsri ns s’a nstst faie nimik în 2 IsnI; a fost siligî a se mirgini în milto kieltsele, amia n’a înfiiigat kasiiril mi ssnt kasiiri do mefektsre; la armați a înfiiigat regiments mi bateria de artilerii Botate, la Iskirî nsbiiie batalisnea de noniiri; în fine roagine d. Raportator a reksnoamto ki gspernsi ni s’a usist folosi d’aiele modigalitigî, din kassa miltor grestxglio a întîmninat. D. Kostafors, dsnLie znie ks n’a trekst o zi fin ka d. Britians siî trateze’de inkanabilî, întreabi daki amendamentsl iere ekonomie nentri BÜtor, sas Borberate de ansi înnetat, daki e Borba d’aieasta iere si i se arate in ie ministerisl a kieltsit de prisos, anoî deklari ki d-lor sunt gata araî da sokotelile, iere anoî ink’o dati a li se anta fantele se li se iiinsti, ear nentri Biitor zise ki remine la Karnei’i si restrîngi bigetele de le Ba sokoti esagerate. D. Katargis esaiiki ki amendamentsl esnrime nsmaî o doringi d’a se faie oare kari ekonomie, o kismare la lesnele ksgetsrî ale ministeristsî; despre modigalitate zise ks prin trînsa se întelege graba, l’empressement, ie a aBBt Kamera pentru abordarea creditelor ierste; d lsi arați anoî ks este o ideii ks ori gSBern sere bani kst se noate mai milgî, rai d’aieea d lsî a fost de idei a se Bota sntîis Benitsrle rai anoî kietselile; ks prin amendament ni se taie nici o înnstare ministeristsî, se iere nsmaî si faiem se ne iearts mizloaiele rai, denii s’a redss bigetele, si se maî rediks kist se Banstea, d’ar fi Borba a akssa ministerist s’ar snsne ks lsmea znie ks s’a Botat milioane nentri minstrikgisnea osbliks rains s’a fskst nici o îmbsnstigire, ba iiks snnî profesorî, kari ssnt foarte bine nnstigî n’as dat niiî mskar o leligisne, nosigisnea normale a sneî Kamere însi este a sprijini gspernsl; prin srmare de iess se Bazs o akssare în orice monsnere a ieî; amendamentsl e o lerere, o rsgsiisne ka gspernsl ss bas in ajstorisl Kamerî ss redsks kst se Banstea maî mnslt;res s’a lsat ka sn atak, este o întindere de msus gSpernsl sî, nentrs ka, daks Kamera se Ba onsne la oarecare ssme din bsget, ss ns se iea aieasta ka o onosigisne sistematiks. D. Man. Kostake Bine a arsta ks rai d-lor Bor ekonomie rai ssnt gata a resnsnde la anelsi Kamerei, dar ks ns este nevois a se nsne aceasta în adress. Disksnisnea se termini prin este Ba kspinte ale d-ls. Dsm. Gika, în iare ssigine iele ie a zis deja mi arats ks, de rai n’a esagerat prea mult zikxnd ks bigetele a fost întreite de sst în tre kst, niminî ns noate tsgldsi ks bigetele as fost foarte mari. Dsn’aceasta se nsne la Bot amendamentsl mi se resninge ks 29 Botsrî iontra 28. Frasea seligisnii se numerate. Naragrafsi simstor se numerrate asemenea fsrs disksgisne. Assuna naragrafsisî „Muia ta naritele etc.“ D. Manolake Kostake sea iSpantsl rai ziie ks on. seligisne e* snliks trebsinga ka’n sînsi nagisniî Romíne ss fis nartite rai legitims esistinga lor; d. M. Kostake este d’o omnisne ks totsi kontraris, ks era ssatelor este sfîriits; ks este sn terim ne kare togi Romsunî se not întrsni, adiks konBengisnea; d-lsî ns Bede dar nevoia ka’n adresa tronsisî si se legitimeze esistinga sas konsolidarea nartitelor, karins not de rist s’adsks sisbilisne, termins în fine stind o fraie în disks rssl translsî rai ‘zikînd ks konstats diferinga se esiste între anelsi, se taie domnsl la konkordis, rai resnsnssi lei ds seligisnea. D. raportator resninge ks indignare, interpretarea se boemte a da d. ministri frasiî seligisnii, raiî zile ks ne tsrîmil konvengisniî ssntem togi snigî, Adunarea Boemie a arsta ks nentri interesele gereî, în okasisnile iele marî, tot de sna ns Ba avea de kist o singsri oninisne; diferinga Ba fi nsmaî în modsl anliksmî, adiks sniî Bor Boi a merge mai tsne de sine mogres rai algiî mai îniet. D. Man. Kostake sssgine earsinî se a zis rai adasgs snk’o dats ks e mare diferings între cele zise de mesagiune kare le-a lutit mi resnsnssi sekigismi, D. raportator sssginînd rai disî teoria sa de mai sss, arats inks ks sekgisnea n’a resnsns la frasea mesagistsî litits de d. ministri, si la alts frase de mai sss în kare Borberate desire nartite. D. I. Britians zise ks negre mit ministerisl n’a Boit is faks alssisne la alte nartite de list le iele din Karners rai atsinî ssnt în konnemisne; dar ks d. meraedinte al konsilist sî îngelege, se vede, altiera nrin nartite de list se îngeleg toate dikgionariele lsmiî; ssnt nartite progresiste, konser- Batoarie, skra progresiste mi slra konser Batoarie, dar toate se snesk ne terîmsi nagionale, mneksm rai la noî toate ssnt sunte ne terîmsi konvengismî; aiesta este în toată lumea senssl ks- Bintsi sînartits rai este ks nenstings a i se da aitsi; niminsi ns 1-a venit în minte ks ministerisl. o ss îngeleags ait ieBa de kst asta. D. Kostafors sisgine ks ns e vorba de semnifikarea ie are ks Bintsi în toate dikgionariele limiîii în mraktiks. rai se silerate a konstata diferinga între Mesagisl translsî rai resnsnssi sekgismî; d-lsî sssgine în sine argsmentarea d. sensrans. D. raportator renegevite ks ne tsrîm si konBengismî toate nartitele ssnt sunte; arați anoî ks metstindenî, kiar în Engintera, geara iea maî konstitsgionale, ssnt mai multe nartite rai rai aceasta nile omenite, în festisnile iele marî, d’a fi toate sunte; ks asemenea rai la noi ne tsrîmsi kon- Bengisniî Bom fi tot desna togî snigî. (Se nsne la Bot frasea seligisnii rai se resninge). Frasea sirims se nuimește firi disksgisne. Vledinga se rsdiks la 6 ore. INBITARE. Komenist rai indistrîa noastrs avînd neanirals trebsingi de reforme rai îmbsnstigirî, rai fiind însederat ks nimik bsn ns se Bansiea faie, nins se komeriiangiî ns bot si togi îniranigi assura fiskirila reforme rai îmbsnstsgire, se nslemiere de la guBern rai de la korsrile legisitoarie, am onoare a rsga ne dda komerniangî rai mai ks seams ne iei kari min raîtinga rai nosigisnea d-lor as maî multe ksnomtinge rai asiorilale , a seni la Adsnsrile noastre ie ss gin în toate simbetele seara la 7 rai jsmstate ore la kasa osnessisî minuiinale. Tot d’odati, rigind ne dd, mem«