Romănulŭ, februarie 1861 (Anul 5, nr. 32-59)

1861-02-26 / nr. 57

v y diminetic Voiesce și vei pute. Va eși în tóte ctile afară de buni ai »(foua zi dup Serbator a. Abonarea pe unui...................... 128 to ii case luni............................................. 64 — T t iini.............................................. .-12 — l’e lună.......................................... . 1 i — Un csow plar................................ v?4 njur. înscrinlanie linii................................... 1 lefii 5*. Anal V. PIABIO POLITICO, COMERCIALE. UTERARIÜ. 1 (AliTÎCLELE TRAMÍSE Șl NEPGBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulu «pariului Romănulu și Redaptoriulu respundătoriií. C. A. Ilosetti.— Tipografia C. A. llosetti, (Carnata) calea Forțai Pentru abonare și reclamări se vor adiesa la adrainui stratoriul diariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. set Nr. 15. 26 Febriarie 1861. Lumine dă-te și vei 0. Abaniuea se face în Bucureșci, Îs Admm's«traț'unca Romanului, și la librăria C. A. Rosetti calea Mogoșiaia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și la «otojspondînti noștrui, sau d’a dreptul prin poștă trămițând și banii. Tot asemenea și în Iași, REZTSTA POLITICA. B cicuresci, 26 Fcurar. 10 Mârtisior. Denenia noastră de ieri në a fxkst k«noskŭ t lx Adunarea din Torino a numit de mensedinte al iei ne d. Ralazzi, karc, meksm st. intie a fost kandidatsl sssyiist de gsserii. Aceasta. nsmire karc konfirma snirea fxksix între toate nartitele ks gspcensi, né msnyx asemenea kx llarlamentsl Italian s’a konstitsit un are nriti srmaro a ’ncene Iskrxrilo sele. Din ateste kskrxrl tea d’xntîi« Ba fi o nroklama nosl Rigat al Italiei mni ne Vittore-Emanuele II Rege al Italiei. Noi messnstiem kx mokix marea se Ba fate josia niitoarit. la 2—14 Martie, care este ini zisa anipersarix a Regelui Natriot. Frumoasa, sfinti serbare a nainterii sale, sa apea în a nsi atesta Vittore-Emanuele, kare min natriotika, liberalea uti konstitstionalea sa nsrtare, isbsti în do î ani, a mnterge dsn p fruntea Italianilor nata kalornniitoarii te le aranka toati Estono, zikxnd ki sunt sn nonor kare nu este în stare a Birsa o singen nikxterx de singe nentrs a sa libertate, mi fxks tot d’odati k’atea Italii trankiatx, desnre kare si zitea ki „este o simpli esaressisne geografikx,44 si deßiii astazi tuta din cele mai nsterite îmuxixurî ale Estonei. Suerum ki Rominiî si Borasotia ks mima Ia atea mare serbare nayionala a nirinijilor nointrii, kii a tat mal ks seami ki ei fsix atit de mari în anii ntemtia în kit nimaî Borbînd ks dînmii în ziua de la 2—14 Martie, aniversaria namteriî Revelsî Italiei, ne nsrifikxm oare kim mi noi, mi ne aritim ki-i înveligem, îl adminm m’asnirmi a ne arita min fante ki mi ’n Binele noastre ksrye acelamî sxnge.. . Suerxm kix de ns mal molt, tel nsyin toyî Româniî, de ori te kondigisne Bor densne kxrgile lor de Bistix la konsslat»l generare al regelui Vittore Emanujo«i la 2—14 Marti« kind în Italia mi’n Esrori el Ba fi mrokixmat de rege al Italiei. nxkat, Anxrxtoriî desnotismslsi, orbigî de rism zite Rommal, ag kontribsit aksm mni kontribsesk ne toatx zisa n« nsmo a mreda în ksrxnd, Regatslsi Italiei Bekia mi nemuritoaria sa kanitale tixakx a sili ne îinuxntsi Nanoleone a rrokiama mi mai ne faux mintitxele originii sale, adikx ssneranitatea nonorsist «si re ’ntókmirca lilegionalilxyilor. Vartita kleriko-legitimistx dekiarx alism destul de kistat min siess mi min skris kx Boiemte restsmarea dinastiei Nayoleoniane: lui îmnxrdtst Nanoleone dekiarx ia rxudsl se« în senat mind. Piet riini kiar min mintaiolo Nanoleone kx „nste,,rea Ismeaskx a flanel este nerdstx, mi kx „atitudinea reakyismi kare a rxdikat kansl „trebse sx otxrcaskx nsrtarea Frunye”. Ita,.ba are 300,000 oameni no kare i Bansne „lîng” noi în Isnta de kare sintetti ame„niugagi.“4 Akim dar nu mai remîne nagionalitxyilor kari sumit Biaga în ele de kxt a dosedi, min fante, kx ssnt Bise, mi sor dobîndi îndotx susyinerea Frantei m’a Italiei nentri a lor indenendinyx. Exti sx ns malsnere tineBa kx nartita kxligxreaskx mi tea realiyionarix bsnstea m’odatx nsne minte mi s’arsaka de bsnx Boia ici în kalea monxmiriî. „îm„neratsl Austriei, zite Indenendinga „Belyikx, a dat nonoarelor o katnerx „elektrix; bei«] de la Tuns momslyx o „konslitsyisne liberale: mimiarea 1110 .,gres;.lai se simmte no toata nxrgile glo„bilsi. . . ofarx din Roma.4'’ (Este în Bederat kx Indonondingaris mite te sx fate n’ati, ns mtte te bine ssntem gsnemaisi, kxtî ne ar fi n«s mine noi în rxndul nayisnilor te mronxmesk. Lili mal la Bale, tot Indenondinya zite: ,,în mesinya «net nartite atxt de usyin îndsnlekxtoarix, nit risdinya, nit! menagamentele ns vor netea fta nimik. Nimaî enenimentele îl Ba nstea în Bingo. Uli inkx kiar kxnd Ba fi abxist se Ba ’nterka a mi ridika dioisa, sx fix ksm ssnt, sas sx nu mai fix, ksBÎnt minunat dar care este simbolil în kxnx yinxrii omenești.“ Dsno te dx ateste relayism Indonendinya konkide, ka mi noi, kx „nartita mogre„sslsi trebse sx se feriteas kx, kxti ks „kxt mai mslt gsternsi frantes sa fia„tnirat, în numele 11 rintinis1 si as„toritx si î ks atxt Ba trrbsi sx la„stx o kontra-grestate în întinderea l„bertxyilor nsblite, sikst fiind kx ks kxt „Ba merge ks dinseie ks atxt Ba nstea „anea brisinge strxlstite.“ Tot în Indenendinga Belgikx gxsim niuite k«Binte ne kari le rekomindim k« dinagijässi g«Bernelst, Komisisnii-Zentrale, istor nartitelor mi mai ks seamx nanismî, ksti noi ns mai terem nimik de la gS Berne ti totsl de la nagisne. Baks ațele kspinte. ..Ssnt gremele kari atrag ks șinele fatali temtea lor esniare, ațele te a komis nanalit tea, kare s’a desir&rnit de libertatea mi de independintia Italiei ssnt din atest nimez. Ea Ba nisti, prin nerderea domintelor sale Ismemtî gremeala te & apSt da remenea asstrialis m’asolstistx liînd toni kxpi as magi. în ei din toatx neninssla s’a strîns în gisrsl stindaristsi sunt anii nationale mi konstitstionale.“ Sx medite assuna atestor kspinte mi gsnernst ra’amitiî nomtrii de la Komisisnea Centrale, mi le srxm din tot ssfletsi mi ’n interessi nostri tstilor, sx gxseas kx kx n’as fxkst niti sna din ațele gromeale kari atrag konsetinne grape, kx ns s’as denxrtat, fix minim nemtiingx, de stindarist snntxniî nationale rni konstitspionale. Noi vom fi foarte feritigî ka ideiele tele greuiiie se fix ale noastre, kxtî la noi o ideix gremitx n’adste niti sn res, kxnd dakx tei kari a§ nsterea în minx fair o gremealx ne rsnem gisl ks togn. Aflxm din Warszawa, ks data de 1 Martix, kx oramisl infxpimeazx fisonomia tea mai tristx mi nosomorîtx; toatx lumea este în dolis. La 2 Martis era sx se fakx îmmormîntarea solemnx a telor morgi în l«nx. S’a format un komitat de siksrangx komnss de tetxgiant, kari rongx ne togi a mxngine linimtea. Gorteakof inBitx mi el la ordine mi adste aminte isstigia gs Bernslsî in tiran de treizeci de ani, mikx el a dat denstagilor asotiagismi agronomite asiksrxri liniștitoarie. Eiberatsl meferit al Iloligiei, Grenos, a fost înloksit de kolonelul Denonkal. Oramisl a trimis o adresă Imneratslsî. Aflăm de la Nletersberg, (2 Martis) kx medingele Senatslsi (skonsilislsî imnerislsi) atingxtoarte de testisnea geranilor s’anronix de sfîrmutl lor mi kx emantinarea geranilor se Bansblika in tiransl nist'dsî. Es okasisnea amonxriî emantrnxiii geranilor, kare s’asiksra kx se Ba nrokiama în zisa aniversarix a înkoronxrii îmnxratsisî Rissieler, ne nare instisktip a renrodste ati kxte Ba linie te ziarist „Esperance“ din Geneva, le skria xnkx d’aksm sn an. „Togi s’as minikat BXzînd kx imnxratsi Alessandri II a vorbit de emantinarea geranilor. Ziteam aksm sn an: N’asx fakx neiika. Ka mi Alesandri I, sakis sxs Ba amtenta nînx’n ajsasi resbelsi sî sine a zite. Eram sx BX das în fine libertatea te doremte inima mea, dar trebie a tsnta mai xntiis nentrs gloria nimelsî rssesk: — Franga mx konstrînge la resbel.—Uli atsnti farga este jskatx, noate zite tinepa, dsnx zikixtoaria nonorarix.“ Ni este oare nlinx de instririgisne o asemene moorotix, mi ne’ninixixm oare kxnd kredem kx ca ne noate fate sx mai înBxnxm tesa? C. Ă. Rosetti. Sciri din intru. Iniui. Ilkimim astxzî foile din Iaun ks data de 15 Fevrsarig. Desbaterile assura adresei kxtre Tron agîmenst la 13 ale lsnei anestea. Assura auestii nestisnî estragem smixtoariele însemnate nasagil din ziarist ,,Bistori §.“ „Desbaterile assura resnsnssis! la mesajul Domnitorslsi, meksm vii nrin srmare disksynle assma neb galelor akte ale foaste. administragiî, dani nekontenite amenxil aă înuenit în slxruiit prin medinga de Lunî, 13 ale ksventel. „Konsiit«gionalisrael sx gxsemte întrod»s de trei anîaksm la noi, seara, dsnx o ksryere de limn atât de îndelungat, era în drentate, a arsnka asix datx, în loalx ke rxjjenia, o okire assura rezultatelor te ea dobândise de la întrebunerea notelor sale înstiligii. „Ea a nea nesoe, mi Bom adxoyi, ea treb se a kear sx se aninsie în ssusi, uii sx Badx dakx, în a nea vreme, vreo reformx aS fxkst’o sx simtx kx ea este nssx ne balea «nde ea astea sx întxlneaskx în rxstirea unei mefaneri bine fxkxtoare, meksm mi garangiile trebuitoare spre întemperea tinerilor sale libertxgT. „Ne lxngx aneasix nemetare, ne ea datorea mrorrisl si ei simig de konsernagie, gara mai avea o dureroasă, însă sakrx datorie de împlinit. „O administrație, ns de milt nikatx, în treakibd el Ifi nztere, lisase arme adina ile nemslijimiri mi de îngrijerl; libertißU« fsri uiolate, drentsríle kilkaté, ini dómmá arbitrarizmslat ns ínneti dekit nsmai ks nikarea kukí Minister^, a kirsra kan sí fiis,.a a li tot odati mi mef«l nartizeí, zrse liberale. ,,Tristele iminestu, deksise din o aseminea’stare a iskiselor, geara min mar,datării el, ns.notea si na le roinici la k«noktinja AlessM ci lovindale de o asnri romobrigie.“ . ^ . . . Ani ziarislesnsue din nos ki u Adsnare s’as înfigiunat done violente de adrese mi ki idsnarea trebuie si la disbate n ammolosi, mi sfîrnamte ki simitoarsele linie kare konnne ideiele nele mai frumoase. ..într’sn stat konstitsgionar, risnsnssi. la dis’ksrssi Tronsisi he noate nini odati fi o simnli nar frazi, mai negru de kit ori im snde, la noi snde nutem zine ki nmi sstizî abia si kanosk resnektsl mi reksnoamterea drenislsl, snde netigans!este în ki eksass a se ședea lipsit de libertatea kest a translai siS, snde msterea poate întra un motiv mi sficak, în dominilisl «uni om, snde lingi jsdekitori, noate sta un agent al nsleiei nentri ai arita naragrafsi legii, snde, konksissi kornsrilor legitdtoare se noate mloksi mrin ordonaugi Ministerially mtr’sn stat konstitsgionar«, în sfirmits, snde sistemsl konstitsgionar si noate înloktsi mrin sn sistem ne nntenti iar; minde su ministri trend la kilkarea legilor, ki toate ki el n’a venit la nr.tere de kil kiear dans sn ministeriă kare s’as retras intogii unit de neîncrederi a mi blamai mandatarilor geri.is tokinal nentri kilkarea de lege. A sssijine ki într’sn aseminea stat resnsnssi la disksissi Tronsisi trebse si fii onarafrazi, este a, sssgine, ki legea si noate kilka, ki arbitrarisi noate eksista, ki terorismul noate însniimmta ksgntele tsisrora lirika a~ titea nelegisirî si no a li gisi ni nimai nim redeansi, dar khiar nini tmigsire.“ ----------------------------------Ziariul „Wanderer*1 ii büki o koresnondingi do la Konstantinonole ne hare o remod8*jem, firi a skimba nhî o airgalb: bilețel« State», numile Xazne Daxbili, din care în timnul resbelat orientale dane »rmi s’a nas nentri dose milioane mi similate libro Sterlinge în 'tirkslagisne, trebsia si fnt retrase din 'tirkslagisne în ksrssl a'teâteilskî (benisaris), dar spre marea mirare a tstilor mior interesagi terminsl uirkslaiiianii lor s’a melsngit laki neutra natri snre-zeie ani, tui min srmaro ksrssl acestor bilete askxznl /undați de la 100 la 38. Oamenii noștri de stat se silesc în deusert a snoi ateasti nosi so foiii ammim FELICES VI. (încixiare.) Despre zise societatea se risim in fine. Deja Felice disnErsse, ini markisel de Gandale se istinsese ksteBa minste in urma iei. Indats ce cele dose ssrori fsrs singsre, se inkiser ® konyedisnd ne kameristele lor. — A! sort mea, ce am folist? strigi Angela arsnkxnds-se în lakrime în bragele Exdipei, ce serbxtoaris, Bal! ce noante fetale!... Markissi n’a bxzst de kxt ns Felice ... o isbemte deja ... o isbente!. . — Ns, sora mea, ns, ns krez, resusnse Necilar este amegit nimaî de frumisega sa mi adBlat de nreferinta ce i-a arstat ca amia de ne fagx, nevorbind e kxt lsi singur, nemÎBinds I de kxt ne el... Inocingile astea, aste Agnesia is stranie mi Bilogie!.. Dar inima d-lsi le Gandale ns este în adevar minsx, ssnt siksrx. Anyela skstsx trist kansl, mi, Sskxnd lakrimele azîngî karî ksrțiea ne faga sa, al kxri dslce înkarnat se mtersese, zise ks kmBikgisne: — O isbemie!. . este frsmoasx!. . dar, sora mea, am oare drentsl d’a mx nixnye ?.. în solicitudinea Boastrx nentru fericirea mea, ksyetasemî la aceastx kxixtorix, d-na de Manicampo donia, dar nici ns nesimmgiserxm Boinga d-lsî de Gandale, mi ne nedrent krezsserxm kx mx isbia. Mi-a suss-o el oare Br’o datx? Este oare legat prin cea mai mikx promisiune? Bal! Inima mea singsrx a fokst toate snese- Ie acest s! oblegxmînt. .. ■—■ Eroate as te isbia xnkix, dar te ar fi isbit, Angela mea! strigx d-na de Farras alungînd mi strîngînd ne falx în dragele sele. Fericirea ta a mea ne sînt rănite!.. O! kxt este de oric mi nefericit acela ce te nesocote* uite amia!.. Dar sn altul de kxt d. de Gandale Ba înțelege mai bine lreg sl te sasrslsî ce Bream sx I das.. — Trebie sx rensngi la aceste ideie, sora mea, zise Angela k’o dslce fermetate; siring kx inima mea ns se Ba da de dese ori. Ssfer mai mult de kxt ns not snsne, dar aceastx aflikgisne se Ba alina de mx Bois întoarce sine D-zes. Mama Magdalina ne susnea tot desna: el singsr konsoix!... A dosa zi, d-na de Favras nlekx ks sors-sa la o momix anroane de Haris; netreksrx akolo 15 zil8 într’o komslsts siugsrstaie, fs&rs nid omti re de la Felie, fr.rr. s’asix monsngxnds-se nsmele d-lsî de Gandale. Angela era tot foarte tristă, mi d-na de Favras doria mi se temea asemenea d’amti ce se netrecea în timpul liniei sele, întorcindi-se la Ilaris, gx si la dînsa acest bilet de la komitesa de Manicamp: „Skstina mea baroneasa, „Nenotsl mes este sn negiob ne kare de siksr îl Bois desmomteni. S’a amoresat d’acea fetigx ne kare o giné într’sn tsrn fxrmekat. Dsnx ksm ne aî snss d-ta, ea este de familix bsnx mi aBStx; dar ns nrea doresk alianga asiei frsmoase din nxdsreaadormitx. Aßeam alte skonsrî. Am deklarat markisslsl de Gandale kx ns eram de ideiele sele; astfel Ba merge singsr sx-mi fakx cererea la zina Kolgatx. „Am soit sx BX ansng aceastx frsmoasx kxsxtorix, ka sx bx skan de nrima ssnrindere, rsgxnds-BX d’a mx nrißi tot dessa ka ne cea mai bsnx amikx mi smile serBante. „Komitesa de M.. .4‘ — El bine, sora mea! zise Anyela dsnx ce citi acest bilet. — Bom nleka earx; cel nsgin ns Bom asiste la aceastx kxsxtorix, striga ks imnetsositate d-na de Favras. *“* Da, irebss §?> nlekj&m, zise Anyela; dar înainte d’a mx deuxrta, Boi« sx skris Felicii. Lsx ileana, mi, ks mxna tremsrxnte, ks xnima înflatx de lakrime, skrise skrisoaria srmxtoarix: „Sksmna mea Felice. „Mersi, kare te a incerkat foarte de tine min ssferinge mari, îgi resema o mare fericire; cel mai onest om din Isme te isbemte mi sa cere îndatx mina d-tele. Fii fericitx ks dînssl mi sx fericirea tsî, sksmna mea Felice; asta e starea spre mele mi a mea, gi-o adresxm !xsxndste nentrs msk timn negre mit. îhosnerit xuiîe Boastre sx ns BX fakx sx sitagi 11’acei ce ssfer. rsgagi BX nentri dînmii. nentrs Boi, mi, îukxrkagi ks bsnsrile acestei lsmî ksgetunî la lskisri mai mari mi mai delixrtate. „Mi se nare kx mrezicerea mamei Nemnetse ns Ba fi demearix, mi kx într’o zi Boisisa Bxlsi Anonciagisni. Adsgi aminte atunci de mine, mi Borberite kxle odatx de sora Angela “ Ln Balet dibace se însxrcinx a transmite Felicii aceastx skrisoarix, mi o orx dsnx aceasta, în adesxr o gxsi în Bxlstix în gisrsi sneînetre în smia kamereî sele. Felice ns mira tot ce se netrecea mi de cinci-spre-zece zile trxia in nemte agitagisnî nesasse. Briska nlekare a celor dose ssrorî o mnlim intr’o mirare mi o ssierajgi estremx; linia lor ii Isa mizioacele mi smeranga d’a renedea ne d. de Gandale. netrecea zilele mi nongile sele în lakrime ka o fatx amoresatx mi des'ieratx, de dese-zecî de orî fssese anioane a fsgi, a se dsce dsnx intîmnlare departe de acea kasx blestematx snde mska de konstrxngere, de dsrere mi de srît. Skrisoaria Angeleî o arsnkx în nemte transnortsrî, de trismi mi de bsksrnx ne karins le lists konginea. Validx, ks okisl animat, ks kansl ridikat, intrx în salone snde dra de Saulieu, mezînd la loksl sxS, Iskra la eternsl sxS Iskis de tanigerix. Fata mezs, kxcí genskiî sei tremSrxngî n’o mai sssginea, anoî zise k’sn acent sksrt mi rirecinitat: — Mxtsmikx, trebse sx gi Borbesk. Askskx mx .. . moments a Benit in kara Bois Ixsa în fine aceastx kasx. ... În datx, astxzînoate, sn om aBSt mi de calitate sa Beni sx mx cearx în kxsxtorix... — lle al zis? n’am aszit, întrerinse d-ra de Laulieu ks gestil mi kxstxtsra nedefinitx a sneî persoane al kxril snirit repine de ne cea lai— tx Isme. — Zik kx d. markis de Gandala Brea sx mx iea de sogix, mi kx Ba Beni sx-gî cearx mxna mea, resnsnse Felice; i-o Bel akorda, mxtsmikx? D-ra de Saulieu o mipi k’sn aer îmmsxnjsrit mi fsks sn üegtiip, * Beai No. 35, 36, 38,\39, 40, 41, 45, 46 47, 48, 49, 50, 53, 5-. 56.