Romănulŭ, mai 1861 (Anul 5, nr. 121-151)

1861-05-08 / nr. 128-129

PRINGIPATELE - ANII. REVISTA POLITICA. Bucuresci, 2? Florariu. Adunarea nagionale, în uredinița de simbrita trekslb, resningxnd ne d. Orbesks, ssnt ksBÎnt kb ns este dovedit k’ar fi îmndrgil ks fratele se», un mal ks seamle nsind la Bot nrumirea sa» resningerea d-lsî Jlbkleans ne temei kb s’ar fi straat absssrî de înrîsriri morale a komis, dsne oninișnea noastre, o mare greuie alb, una din anele greuiele kare Ibsbnd sn anleiedințe devin foarte nemicloase. Ilsblikbm astbzî o ureskurtare a acelor desbateri reser- Blinds ne în no. Biitoare a reBeni assmnb se într’sn artikli sneiale. Ilsblikbm mai jos o protestare, se găsim într’sn ziar greiesk din Konstantinonole, kontra înlrebsingb» riT ie se taie de kbt. kbligbrii greii din jjean. kt banii destinagî a fi un braiuit de monastirile zise închinate la monastirile de jos; o rekoaiandrim atengisnit nsblite, kbii ea ne aralb kt. aiei se deklaiib nentri sssginerea pretinselor drenturi ale monastirilor, de jos, nsksgetb albia la interesele aielor monastiri krita întrebsinga aiei bani nentri interese aronite ale lor mi nvate mi noliliie. Ziarielemi koresnondingele sir sine ie nrimim astbzî ne adsk foarte nsgine mtiri din atari, iele maî mslle se oksub a rsmega mtirile ksnoskste; Bom faie dar mi noi ka ele. Restisnea Benegieî nare, ksm mai zîieam într’sn nimbr trekst, a reveni la ordinea zilei; amia, Bb zsirim, într’sna din iedingele Kamerei Romanilor, ne lords! Russel deklarbnd kb este ks nenslingb ka Asstria sb konserBe aseasli. mopingb, midlend sb se îngeleagb kb nse denarte momentsl în kare aieaslb festisne Ba fi resolsib printr’o înțelegere komsne a tslor nslerilor mari. Ano alte informări se aflbm ne snsn kb Franga mi Englilera s’ar fi mi îngeles sare a monsne Asstriei mi Tsiriel o kombinare kam în sensul simbtor: Asstria Bada Benegia Isî Victore-Emmanuele primind ka komnensare 200 milioane în bani mi Bosnia, Ergegopina mi Kroagia tsirenskb, ne kam Tsiria le ariede nentri o îndemnisare de 200 milioane albute tot de Italia. Se zise însch kb rîn barism negogibrile în nripinga aieasta n’au însensi din bassa snor estibri ale Engliterei; toismi se snerb kb dinlomaijia Baresmi în fine a resolßc areaslb lestisnemi a evita o pbrsare de sânge nefolositoarile, kare în starea aktsale a Iskisklor ar fi ks nenstinjjb a mai înflorz în rash timn lui kare ar adsie negremil nemte mari komnlikbri în Estona. Gspernul italian a lsat o nibssib kare ne cib a înțelege kbaieaslb solsqisne se snerb; ei sue— demte toate omurile de kari noate disnsne, chiar iele de la Mincio, în italia meridionale spre a termina o dalbierdbrile de realigisne ale agintiilor burboni; înainte însă d’alsa astb nibssib, gspernsi italian a întrebat ne iei frames de trebie să deskonere fruntaria sea despre Asstria; kabinetul Iniabrassisi Nanoleone i-ar fi dat asiksrarea kb Asstria ns Ba faie nici o serbare contra Italiei, mi kb, de o Ba faie, Franjja Ba întei Beni ks qsterea armatb în favoarea Italianilor. Se Borbemte asemenea kb gs~ Bernsl frames Ba reksnoamte regatsl Italiei mi-i *a akorda drentsl d’a îmubrjji ks dînssl oksnajjisnea Romei, ks kondiuisno kb Ba resnekta autoritatea lianei issura Ilatr monisisi santslsi-IIelr«. Aieaslb oksuare ks kondijiisniîe în kari nare kb este a se efektaa, ziie Indeiiendinjja Belpikf, ns este o solegisne; ea ar iibtea nsrnai deßeni sois^isne, deakb Nu cumu va vré se facă curte suptu acésta străvestire cămplănescă? Apoi, adresăndu-se cotră străinu, i țlise c’ unu tonu jumétate superatu jumătate glumețu— Asta întrece gluma. Și cu ce dreptu, amice, mĕ opresci d’a vorbi cu cine-mi placed Du-te la afacerile d-tele, mé rogu, și lasă-mî se-mi făcu pe ale mele. Déce din întâmplare vînămu prin aceluași sufișiu, cumu mi se camu pare dupe vorbele d-tele, ei bine! sé nu ne punemu unulu în calea altuia, flă care se înainteze din partei, și arătu mai bine pentru celu ce va intra mai ănteiu în bunele grație ale frumósei care ne-au fărmecatu pe améndoui. — Te oprescu d’a vorbi acestei femeie, de a o privi măcaru, $ise străinulu strîngăndu dragulu lui Nieuselle c’unu feliu de furare și forțăndu-lu a se trage cu cățiva pași înapoi. Cei doui rivali steteze unu momentu în fașă, unulu amenințăndu anco cu gestulu și cu căutătură, celu-i-altu cu capulu rădicatu și cu ochiulu aprinsu d’ uu mănă desprețuitoriă. Nieuselle nu era lașiu, cu tóte căte «ficea Malvalat, și pe ori care altu terâmu n’ ar fi suferitu uă asemene insultă; déru, fiindu ce avea celu puțiuu arătă prudință cătă ănimoșiă, nu judecă de cuviință a începe aă certu, singuru iu mi^uloculu astei plebe, care ar fi aplausu sn refss de konsimisiire, mi kiar o enosiaisne din partea sbntsisî Hbrinle, imidinul ori ksm probabili, aradsie, ne Franga a se kovtsidera ka desfbristb de orile obligare kbke dînssl mi a rekibma omurile sele. Dar ninb atsnni, asta ente bakb sn nas fbkBt snre skousi finale, mi filekare întjeletro kb D. de Cavour a nrimit a se resemna la asta, min resnekt nentri skonsrle Frangei, mi mai ales în interesul reksnoamteriî regatslui Italiei. Astb reksnoamtere klond Ba fi oficials. Ba fi nripitb la Bienaks o mare desnlbdere. Iluiminele Meternich trebse se file flekst mari lerkirî nentrs a emi aieasta. Criminalele ses argsment orkbar implika o konsekrare definilißb a Biolbrilor koraise kontra tratatslsî de la Zsrix de kblre Sardinia. *Iesliunea Siriei este bakb obiektul desbaterilor dinlomagiei Estoniane. Ultimebe în Kamerele Englese as fost în aceaslb nripingb diskssisni animale în kami sas ziss între altele kb dakbsîarea ektsale a Tsiriei se Bambagine Tsiria se Ba derbina, kbii se afib pe marginea snsi abis, kb Engliterans trebse să dea ajstor snsi imnerisama depermirios, kb în fine Tsiria trebse gb îndeplineas kb îndatoririle isate prin xalixsmaism în nripinga nonoragisnilor kremline, desbaterile în sine se înmiserb în srma de klarbriigs-Bernslsî Engless kb gsBernst franless Ba retrage omtrile din Siria la 5. Isnis aieeami deklarare a fost flokistb în kornsl legislativ al Frangei de khtrb d. Billault. Aksmns senatsi Frames as înreust desbaterile assura aiestei leslisni. Amtentbnd ressltatsl aiestor desbateri, le Constitutionnel ziie kb Franga, în saga Boingei esmres?u de Esrona, îmi va retrage omurile sale; kiii ns Ba ierka a mai iere o melungire a oksabrii, kiiii ns e oare venindu pe senioriulu celu mare în vestimînte de catifea la luptă cu omulu cu vestă țerțănască. Elu se trase deci de sine înapoi, și giíse adversariuluî seu c’unu aeni de amenințare arogante și luatoria în rîsu: — iți lasu loculu. Ne vomu revede, speru, într’unu locu mai propice pentru óre cari explicări. Atunci îți voiu cere póte cuvîntu ca unui gentilomu. Pîna atunci, te privescu cumu pari a fi, adică ca unu omu cu care vă personă ca mine nu se póte apuca. După aceste vorbe trecu cu mândria prin mulțime și dispăru. Scomptulu acestei mice scene se perduse printre strigătele și vivatele neîncetate ce primiau carul u ude regina Citerci, represintată de unu băiatu, ședea în miciuloculu unei sume de amorelli dreși și pulberați ca nesce mai’chiși. Sunetele vibranți ale tamburinelor și ale altora instrumente înecaseră cuvintele lui Nieuselle și amenințările străinului nemine nu le auzise. Cu tote astea, căndu sunele gentilomu se depărta, Misé Brun se întorse pe furișiu, și căutătura sea íntempune ochii aceluia care ancoră dată o scăpase de nescecercări inspliați. Astă mișcare sa răpede ca cugetarea. Junea femelă plecă capul uuă pasare acoperise două dată fruntea sea; animasea sărise în peptum; unu feliu de amețală turbura vederea aga și făcea de muram» 1» lini ai noblik mi mai îngelent a se angine de aksm înainte? — Onoarea trekstilsî este întreagă a Frangei, responsabilitatea Biitoristii Bakb de a assura Esronei. Iestirile din Ungaria ne susn kb, dakb în dieta din fiesta se Ba nkimi moiektsl de adresb al d-lsi Deak, care cere restabilirea serii legale în Ungaria. GsBernsl asstriak sa disoipe Dieta flokînd anei din noi la alegbtorî, se va întîmpla însa în asemeneas? Frasnsnssl alegbtorilor ns Ba fi oare mai detsnblor nentri Asstria? ^lene gsBernsl asstriak mi Ba Bedea. C. FOITA ROIAIOIOI M * ss as xsHU rwr. Partea I. I. (urmare). Nieuselle abia aruncară căutătură asupra acestui superatoriu ce-i opria trecerea, și, fara se-și bată capulu a lu ruga se-î facă focu, îlu respinse cu cotul« și se plecă ca cumu ar fi voitu a saluta pe Mișe Brun dem străinul, nu-i lăsă timpii, ceci, apucăndu-lu de dragu, îlu rădică printr’uă mișcare răpede și îi jise încetu: — Te oprescu d’a vorbi acestei femeie! La aceste cuvinte pronunțate cu uă rece energiă, Nieuselle se întorse și măsură cu uă căutătură mâniată pe acelaa ce cuteza a-i vorbi astă. Acentulu ăstui personagiu ii reveni atunci în minte, și, cu totă schimbarea portului seu, îlu recunoscu după statură și dupö aer liera onestulu gentilomu pe care-lu venise deja la ospătăria Calului Roșiu. — Ce este asta? cugetă elu miratu d’ astă întilnire ! don Quichottele ia îmbrac toît tis de păstorellu ? Medinga se deschide la 1 orb dsnb amiazî pin anei nominale mi pin uitirea mi anrobarea mdessisi perbale al medingei meiedingei. Em. La Părintele Mitron. Komsnikb Adsabril resnsnssi M-salle ]somnitorsisi, la adresa iei s’a mresintăt de Komissiunea aleasb de Kamerlo, drent resnsns la ksBÎntsl Transisi. Uual din Sekret. Komsnikb ranortsrile seknisnilor 3, 4, 5, mi 6 nrin kare ansngb kb n’a nstst gine rnedinga erl la 5 MaiS koriute din kassb kb ns s’a nstst komnleta. Asemenea ranortsl sekgisniî a 2-a komsnikbnd kb a ginst medingb. Komsnikb adresele Ministrslsî din întrs nrin kare rekomandb lista de nsmele a 65 nersoane ie as, ierst a se treie la nensisne. Emin. Sa Ilbr. Mitr. Sssnendb medinga nbub Bor Beni din Miniștri, miredeskizbndi-se la 2 ore d. Știrbei oksnb fotoliul Ilremedengiei miznie. „Astbzî dsnb regulament midsnb konBengisne este alegerea membrilor komisisnei centrale, ie ’n medinga vechiele sele sunete confuse. Ea steteastă unu momentu, fară suflare, fară sempuire, struncita și căglîndu cu corpu și sufletu suptu violența acestei emoțiuni necunoscute. Căndu reveni paginu din tulburarea în care o aruncase aspectulu acestui omu despre care păstra, de trei lune, uă suvenire așiă de constante,fora ca spiritulu seu se se fiă opritu la cugetări rele, foră ca vreuă dorință culpabile se se deștepte în sufletul seu, fu co~ prinsă de confusiune și de frică; coci sâmpți ce anima sa se lăsa se suprinde de nesce mișcări oprite. Departe d’a se lăsa în puterea Joru, ea cercă a le învinge, sau celu puginii ale ascunde, și, liniscită în aparință, ea nu mai întorse ochii de la spectaciulu binara la care asistea. Bruno Brun, mătușia Mariana și betrăna servante priviau neîncetatu cavalcaia care finia trecerea sea. Căndu cele treci Parce ce urmeau carulu divinitățiloru olimpice și închide mersulu cortegiului arétare fuga loru palidă, căndu Atropo, apucăndu firulu ce atârna la furca soru-sei, tăia cursulu destinăriloru umane cu nesce ferfeci de bărbiăria, aurariulu se rădică mulțămita și făcu semnu femeiei se se se reintre în casă. Mise Brun se sculă tremurăndu, și, fară se-și permită a arunca un singură căutătură asupra străinului, se retrase incetu; mătușia Marian» și Madeion sa grăbire algaban (urmare pe mine) Adunarea Naționale. Ședința VIII, de la G Florariu. (Ileskslare dsne Notele Nsate de doi. Stenografi.) trekstb agî otbrît a se amina nbnb astbzî. D. Brînko Beans. în medinga trekstb d-lor am ierst sb se amine alegerea membrilor Komisisni Zentrale nsmaî snre a ustea nicimi denstagiî ale khrora tul srî ns eras înkh verifikate mi nin srmare kred kb este o datorie a Kameriî sb înieand ks nriimirea acestor denstagi, mi anosburoedbm la alegerea membrilor Kom. Ventrale. Se litemte ranortsl Sekgisnii I, relatÎB la ierietarea mandatslsi de denatat al D-Isî Iletre Orbesks kare ansngb kb admite ne d. Orbesks mi kb i-a mi Berifikat mandatsl, rembind ks oninisne kontrarib nsmaî d. Ssgs, Il remedintele. întreabb Adsnarea dakb ia lineva ksBÎntsl. D-lsî Bernesks întreabbie este în desbater. Ilremedintele. Konklssisnile ranortslsî sekgisniî mi oninisnea minoritbgiî. D-ns Bernesks sssgine kb trebse sb se nroklame de denstat d. Orbesks, adskbnd de esemnls modsl ksm s’a nroklamat de Kamerb ml algî deiistagî, ksm sure esemnls d. Dim. Kslogls kontra kbrsiaoninase d- K. Fiiinesks mi stbrsemte kb nriniiHisl nbzit nbn’aksm la alte asemenea kassri sb se anliie mi assnra d-lsî Orbesks. Ilremedintele esnlikb d-lsîj Bernesks kb Bisrosl tot d’asna a fslurat astfel, adikb kbnd n’a fost nici o contestare în raporturile seligisnilor a proklamat ne denstat ear kbnd afost în sekigisne 2 nxverî, o majoritate si o minoritate atsuni Kamera a nss la Bot nrumirea sau respingerea denstatslsî. D ns Berneski sssgine din nou o minisnea de maî sss, mreksm arbrbtarbm mi în njmersi trekst. Ministri Jsstigiî. Mi se nare kb onor d ns Bernesks faie ai o konissiune între kasslie s’a mresintăt astrzî mi între kassi d-lsî Kslogis, ca și a închide ușia, pe căndu mulțimea se străcura în strata, ancő laminată și scomotosă. După căteva ore, serbatória era terminată; repausulu sucedea scomotului, întunereculu luminii factice a lămpieniloru și a torțeloru și palideloru chiarități ale lunei, care dispăruse dupö orizoniile depărtate. Din căndu în căndu, sunete confuse, cântece și hohote de rîsu turbura tăcerea orașiului adormitu înca și aștepta la mésa tim lulu voiósei loru nopți. Totu era liniscitu în strata aurariloru, nici uă lampă nu se vedea printre ferestrele închise, nici uă voce, nici uă suflare nu turbura repausulu universale; se părea că somnulu scuturase aripele sele venete asupra tutoru capeteloru și închisese cu degetulu seu de plumbu tóté pleopele cu tóte astea dóue persóne veghia în acésta tăcere și în acésta nópte profundă, străînulu așteptau jiua șe$endu pe oă bancă de pétra, în faga casei aurariului, și misó Brun, cugetátóriu, agitată, fară somnu, sta nemișcată și cu ochii deschiși, în patulu seu celu mare de lănă galbena, alături cu sogalu seu, care dormia și visa co Parcele cele palide se preămblau torcând în giurulu Camerei.