Romănulŭ, mai 1861 (Anul 5, nr. 121-151)
1861-05-05 / nr. 125
402 ROMANUL* MAIU. 111 ..................... organisa m’a ne nsne în stare a serai Esronel bariera kontra inpasisnilor, ki ui’aksm apem mi braue lui mirai, mi demonstrmd ki Bom lega interesele noastre komeriial k» aielea ale najjisnilor liberali. Ks Bînlsl d lil Gladstone Baardla, odati mal mslt Roramilor, bea ie ziserim nekontenit, adikt, kt niiî onstere ns ne Ba ajsta de ni Bom dovedi kt nstem str dim în hokstaielsî ajster braue nentrs antrare rai sn skirab de interese komeriiall rai industrialî. Ba anta odati mal mslt kt nin onstere n’ajsti a nauisne nentri simnatie nimai sail de miit sine sn schimb adeverat de serpins rai kit iei, kari ns Bor a nane nauisnea în stare d’a kores nsnde snerangelorie Franta, Englitera rai Italia as nss în noi depine în federat kt nrin neratiinut sas nrin ratiinut esnsn nauisnea la o nerdere siksrt. Conferintele se snert kt se vor adsna în luna Bulearit. Iloarta, kiar aksm kind se nare ka ’ngeles rttuirea iei, înksBiinueazt snirea, însi timnsrale rai nsmai ne Biaua Alessisî nostri Ilrimine. Este dovedit prin istoria noasta, prinatatele noastre rai khiar prin tratatul de la Ilaris kt ssntem o nagisne astonomi, raikt dakt am fost konsimuit a nicii ieBa Tsiriel, aiea nlatt n’a fost nici odati sa trilistii sa dars în bani, în schimbul ajstoril si de oratire ie Iloarta se lega la rind sl iei a ne da în resbelele noastre rai kind îl Bomiere. Iloarta dar n’are nici sn drent a se mesteka în trebile noastre din întri, Iloarta ns se noate onsne la a noastre denlint snire, Iloarta a reksnoskst ea înstraî aieasta snire în regulamentil organik, rai mainstera adtoga, dakt Iloarta ns Ba Boi st ’ngeleagt a le iei adeverate interese rai se deput a noastri amikt, kt Iloarta a ktikat nekontenit kontrakt slie a fost înkinat ks noi mi nin srmare nstem mea bine st’l. konsilerim ka ne esistind. Ilstemle garanul înrai-le, rai sloarta împresnt ks dînsele, din zioa în care as deklarat ka st se konsslte nauisnea sine a snsne ea înstraî dakt. Boierate snirea, nreksm sssginea Frantia mi Italia, sag de n’o Boiemie nreksm, sssginea Asstria rai Tarlia, as reksnoskst din nos min alest fent a noastri astonomie rai min srmare ns nstem se mai reksnparatem nirainst drentsl a se onsne Bovijieî noastre. Ilentrs se în adeptr ne as konssltat! Ilentrs ie as inokiimat nagisnea Ro~ mint astonomi ni’as trimis s’o rnbîle a deklara Boinsja iei? Hentrs a glimi ui’a rîde de noi ? Ilentrs ie, kim ziserim mal sss, înstraî Asstria rai Tsiria n’aă kstezat a zile în kongressl de la Haris kt n’avem drent a ne întruni, ii ktnsBoim snirea, leea ie este o denlintre~ ksnoambre a Boingeî noastre a astonomieî noastre. Araia dar fiind kt ns este nermis nsterilor celor mari a ktika drentsrile sneî nagisnîie ele însele le-as reksnoskst, fiind mai ks seamt kt ns se este nermis a se jska ks o najjisne ra’a skormoni ele însele ks o mint de frigie în miraile lor ra’and a înfige fierst iei ars ra’a o sfide, najjisnea Romini dekiart kt niii Iloarta nini kiar asterile garanti ns as drentsl a ns reksnoarate denlina snire, niii Iloarta d’a o reksnoarate timnsrale rai legati nimai ks Brarra de om. Najjisnea Romtnt, nsind mina ne istoria iei, ne tratatele iei, ne tratatii de la Ilaris rai ne inima iei s’afirrai de najjisne astonomi rai dekiart kt iei kari Bor Boi a I mai ridika astonomia Bor astea s’o fakt înst dsne se mai întts Boi înfige baionetele lor în aiele inimi ne kari mina Esroneî le a deskis mai intîis rai le-a dat okasisna d’a astea re’nsia rai bat ®. Essnt mslgl kari mai tered kt najjisnea romint Ba mai îndsra ameninjstri mi in Basisni ks brajjele inkrsiiwate. El bine, stasit srekia ne utintnt rai se Bor asiksra, ksm ssntem nei asîksrajjî, kt Boinjja striinslsl ns bu mainstea domni In Biitor In sjeara Romtnilor de kit dsne se mai intíis Bor redstep ín sensrait frtmíritatt In singe. Moarte nentru moarte, kill najjisnea romuni ratie kt tot Ba fi moarti dakt strtinst Ba reintra întri ale noastre, nonorsi romín este ottrît iei nsijîn a msri ka ora, ka birbat în lok d’a fi a SpÎrlit ka mortuisne. C. A. Rosetti. Assuna katastrofeî întristitoarii a mortji komhelsî Ladislas Telecky, a Bem aksm în ziariele sugsremti mai mslte relagianî, din care estragem vele simt toarie: Mititoriî noratrimiis iele netrekute în Kamen iui adînka întinerire se a ftrist aieasti nS Best. O oriosat închiderea uredinijei, tot oraiussl era informat do katastrofi. lie tsrnst kaséi orauiisis! se arborase sa mare napilione negre în semn de doi Iib mi Besti nonorsisî, kare refsst tikt a krede trista nSpeli; atsunt din cele mai multe ferestre softzsri stindare de doliu; straiele se nonorart, grane din toate klasile sonietlijii se fonnart mi diskstart într’o mare artitaijiune evenimentul zilei; la toate kafenelele, la kasin se întrevinseri solurile, afimisrile de teatru mi de konuerte se akonieriki ks nlakarde înkongisrate k’o bordsrt neagri Bestindus mă moartea natriotilsî sngsr. Imbilseala lsmiî înaintea kasei lsî Telecky era grozavt, kamera în care se seBîrmise fanta în katsi al doile era însemnat k’un mare steag de dolis. — Dsnt amiazi Kamera denstajjilor ijins o konferingt nartikslamit, în care nremedintele konfirmt kt veruetarea fikstt de messnsnereakt moartea a fost urmarea sasî sinsiid. Dsnt aceasta s’a finsat programa îmormîntirii ce se Ba face la 10 Mai, la 4 ore dsne amiazi, mi, ks konsi mnijimîntsl famiel Telecky, s’a ottrît a lisa kadaprsi renosatsisi esnss în sala mare a mssesisi în timp de 24 de ore, ntzit de 12 renresintantil al jsnimii akademine, kari se vor skimba din ort în ort, sire a limmii nonore kare ns krede într’sn sinsuid, ui intr’sn asasinat. Nlentrs kondsierea kadavislaî te momialsî Telecky Szirak, unde se afli mormîntul familie! s’a numit o komisiune komussi din zene membrii ai Kamereî denstasjilor mi anime: dd. komitele George Almassy, Edsart Beniczky, S. Bonis, komitele Lad. Csaky, Hrtefan Gorove, Ivankovics, Ioan Karolyi, George Komaromy mi Baronele Frederik Rodmaniczky. — Usnt aieastt sksrtt ressmare a fantelor eakt ktteBa amnusnte, *se neued nenprositsi eveniment mi kari oare ksm îl esnickt mi îl motipeazi; le mtiS de la snamik personaie mi nartisan nolitik al rtnosatsisi mi ns mt not îndosi de adeptul lor: De milt timn komiteie Telecky nttimia d’sn morb al stomakilsi ne ajunsese inkstabile mi kare afekta mslt sistema si a nerpoast destil de simnifitiat. Ki toate, kt kataflisnea temneramentsiei, o srmare naturale a acestsi marb kronik, ns siminse ne miî snsl din amili seî, înst în timusl dsnt simt al siege! sale bigasert togi de seamt o kreskînte amtruisne a ssiletsis!, nimîe semne de sagis mi de melankolit, meksm iui o distrakgisne sensera în karakterist stS Lsnea trekstt al flindsse Ia D. Deak, se nhnse tare mi ks amtrînsne kontra brisielelor, la care s’a Btzst esnss din partea emigrangilor, se monsngt ansme în kontra snsî artikis al Baronessî Joasika, kare-1 isnerase foarte milt, nsma! esklamagisnea Isi Deak: „El! dar ns Bezi, ie fel ssnt tratat mi eS!“ îl nsts lini iuti oare ksm, dar nsma! nentr’ sn sksrt timn. Melankólia Îs! kreratea din zi în zi mi dese zile înaintea morgii sale resnsnse la o doamnă, kare-1 întrebase nentrs se kimnerase o’ ntrebit de nistoase nose, kspintele semnifikt toarie: „Este mizloksl iei mai lesn sine a se skria d’oare kare nerspant nenliristt nentrs tot d’asna.“ Negremit kt atsniî nimeni ns nsts btnsi dsnist îngeles al acestor ksrinte, în ajsnsl morgii sale zise sne! amik, ns te BoiS,ma! Bedea amia de ksrind, amiksi meă. Iar snei rsde alsî, kare-î Borbia de manifisinga nose! sale loksinge, resnsnse: da, neste nigine zise mt BoiS msta la o loksingt nost mi krez k’o Bois oksna milt timn. Amili lsî noBestesk milte esemnte de distrakgisne în ajsnsi morgii sale. Astfel salstase ne Bot Bos ks kspintele: „Bsnt zisa sunte ntrinte,“ dar în datt îi iers iertiisne de gremeala lsî. Seara se afla in adunare la D. Xajnik mi era atit de distras mi ne gridsii în rtt Boia st aleie stri ntlrit minaleto. Benise de timnsris a kast mi o rsdta Isi, komitele Jslis Telecky, îl aszi nnkt ritt anioane de miezsl nongi! nrtsm blindsse în Kamera lsî. Dsat miezsi nongi! Tisza Kalman btts la smia kamerei Isi de ksikat, kare fnst ns í fs deskist de ktt dsnt treiere d’sn pare kare timn, astfel Tisza binseinte alisin kt noate atsunî a fi asksns nistoalele înaintea Isi. Dsnt alekarea Isi Tisza se stris fanta mi sn ntzitor de noante aratt kt între o őrt mi dose sine dimineagt aszise sn ssnet ssrd, ne kare ns nstsse st mi 1 esnlise. Mii de oameni aleargt aksm se Bazt kadaBrsl Isi Telecky kare remte esnss nunt mtíne nsblikslsl. Cuvântul Domnului Gladstone. în Camera komânilor la 4 Mais 1858, In favoarea sniri Iluiminatelor. Ns este ín obiieisl mes a tsrbsra ktmara ks mogisnl assnra snor leslisn! atingitoarie de nolitika slrtint, mi dakt ks aieastt okasiHnemt^ dentrlez de aieaslt regslt, 0 fak ku konBinijerea kt ssbiekl«!, assura ktrsla am a Borbi, este de iei maî mare interes, de lea maî mare înseranttate, kt timnsl ns iearlt înttrziare, kt neriklsl ie s’ar iei din Br’o rtltiire nslimioast este mare, rai kt, dakt ktmara ns Ba Isa în btgare de seamt lestisnea aieasta aksm, ktnd mal este okasisne nriiniioast, noate ne Ba ntrea res kt n’am ftksl-o mi nrin srmare ne Bom simnjji înksrkagî înlr’o grea resnsndere. (Asksitt, asksltt). Krez kt ns se Ba ziie d’astt datt, ksm s’a fost zis adesea ’n alte lestisnl de noii— tiki striim, kt ktmara ar faie mat bine a ns se mesteka în afaierea ie boíü s’o ssnsig la konsiderarea iei. (Asksltt asksltt.) Aszirtm sne ori în aieastt adsnare ksainte, ie trateazt toatt lestisnile relagisnilor noastre ks jjerele striine ka sn lskrs nrea sakrat nentrs a fi atins de narlament. (Asksltt, asksltt). In ase- _ menia întîmnltrl domnerate sn fel de interdikgisne generale, ktte o dalt ni se dt a îngelege k’ar fi nrea de timnsriS nentrs noi a esnrime o ntrere assnra nosijjîsnii ie Bom oksna în notrißa snsî stat striin, ra’alît datt ni se ziie kt lskrs e ottrît rai kt Bénim nrea ttrzis snre a nstea skimba ießa rai kt tot ie a remas de ftkst este a Bota o lenssrt ministrslsl de Bom sokoti kondsita lsî îmnstabile (asksltt, asksltt). Ks toate aiestea krez kt ks aiest nrilej ns mi se Ba nstea faie Br’o îtnnstare, dakt însit ktmara komsnilor a Isa ksnoratingt de lestisnea Ilriniinatelor dsntriane, ks attt mal m Îl, ks ktt leea ie Bois iere de la A- dsnare este d’a ns dikta gsBernslsi eseksÜB o nolitikt nentrs kare niii o mtssrt îndatoriloarit n’a fost însemnați; este a o faie st reksnoaskt komsniktrile ie ne a fost ftksle de gsBernsl esekstiB rai a dobîndi otirîrea iei assnra konrinderiî * rai ’nssrairil aiestor komsniktrl. Sner kt nrin srmarea ksBÎntslsi me8 S0 Ba Bedea kt ssnt în stare st sssijis aieastt nronosigisne, kt este o materii ie interest nariamentsl rai am kredinga kt, dakt kamera Ba Isa în btgare de seamt ssbiektsl, îl Ba nri ba ka olestisne, se atinge adînk minimi stîle nolitiieî Estoniane, ale kredinjjel nibliie mi foarte d’anioane rai într’un mod foarte Bis fericirea unor milioane de oameni semenii noiutrii. Aksm domnilor, Insidusei aminte cö ceta faimosului Gaspard de Besse umbla de cătu va timpu prin acea țară, și cugetam ce in locusemi caltă ia cursa ce-i întinsesem porumbița mea, se putea pre bine se ca$u eu însumi într’uă cursă de fum, în fine, eram în neastemperu. — Aide! spune curatu c5 țî era frica, murmură Malvalat. — Neliniștea mea încetă îndată, urmă Nieuselle; numai cugetai la banda lui Gaspard de Bess căndu auijit în depărtare țipetulu unei cucuvaie; asta era semnalele otărîtu cu Vascongado, înaintai cu cutectanță, și ajungêndu la unu locu de unde puteam recunosce terîmulu, așteptai. Noptea era completă, déru luna, ce resăria pe oridonte, lumina îndestulu drumulu pentru ea se potu distinge prada mea. Vascongado și servantea mergea înainte; infantea mea îî urma călare pe asinu. Nici uă dată armăsariu n’a purtatu uă frumuseță comparabile cu ceeaa ce călăria pe astu prostu asinu. Părea ce e feciora Maria în tabelulu fugei în Egyptu. Căndu fu la jece pași de mine mé rădicai de la spatele unei stănce ca curau asiu fi eșiiu de suptu pământu gi-i oprii calea Bieta femeia scóse unu țipetu mare. — Nu te teme de nemicu, regina mea, îi jiseî cu multu sănge rece, nu voiu nici punga nici vidța D-tale. — Atunci, Domnule, lasăme se trecu, te regu, respunse ea tremurăndu și căutăndu cu ochii pe Vascongado, care dispăruse. Betrăna servante se lipia spăriată de domna-sea și murmura rugăciunile sele. Siffroi îi puse măna pe umeru, și eu întinsei brașulu ca se apucu de rai-ulocu pe misé Brundéru selbatica burgese, sărindu josu, îmi zise c’unu tonu otărîtu: — Nu te apropia. — Și véi ai lucindu în mâna sea ceva ca tăișiulu unui cuțitu. Ea vrea, deu, se se apere. O apaimêntai c’uă singură vorbă. — Tăcere! strigai c’unu tonu teribile. Cine cade în manele mele nu-mi scapă nici uă dată, sum Gaspard de Besse. — Invențiunea este minunată pre D-deulu meu! striga Malvalat, rădicăndu din umeri, pretindeai se fii iubitu suptu numele acelui banditu? — Aide de pretindeam se fiu iubitu de misé Brun eu? voiam s’o seducu? aveam timpulu pentru asta? respinse Nieuselle cu uă sinceritate cinică, voiam numai s’o țiiu uă $i scu $<iue în ospetăria Calului roșiu, unde ospetariulu este unu omu care, pentru unu scutu de șase livre, nu vede nemica din ce se petrece la dînsulu și nu recunosce pe nemine; pe urmă așiu fi redatu-o socului seu desolatu, căruia s’ar fi feritu d’a spune în tóte amenuntele aventura sea. A se veți cumu că nu astu plauu așia de bine conceputu. La numele de Gaspard de Besse, misé Brun fu aprópe se leșine, și servautea, cre^ându ce ultima-i oră venise, recomandă în gura mare sufletulu seu lui De^eu. Domnule, îmi ilise misé Brun cuă voce atinsă și căutăndu prin busunarie,éco banii mei_. Țineți-i și mergi înainte mi întrerupsei ca cu uă voce grasă. Ea se supuse. Betrăna servante nu urma tirită de Siffroi. Mise Brun cercă sé mé ’nduioște^e. — D$eule alu cerului unde vrei sĕ ne duci ? îmi $ise ea plângêndu; te asicuru co risici multu facéndu asta. Lasă-ne se ne ducemu; îți juru pe salutea mea eternă ce nu te voiu denunța. Eco crucea mea de auru, cee banii mei, n’am mai multe. — Tăcere, repeții eu c’unu acru care o făcu sé se înfiore. Ne apropiamu de ospătăria Ca» lului roșiu, căndu d’uă dată au^iî scomotu în drumu: unu cavalariu venia în trepetulu celu mare în urmă-ne. Ne apératu era să ne ajungă înainte d’a fi la ospetăriă. Asta mé neliniscimé temui de vreuă întîlnire urîtă; vre unu furu séu vre unu omu din gendărmăria putea fi în unna nóstra. Fuireasicuratu venendu pe cavalariu: era unu bunu gentilomu de țară alu cărui aeru părea ce anunță intentențiuni de totu pacifice. Desicaru astă întîlnire îlu cumu neliniseea și pe elu, ceci își înfundă pălăria în capu și dede pinteni calului trecéndu pe lange noi; déru atunci misé Brun c’uă presiDță de spiritu cumu n’așiu fi cresjutu, se răpeai înaintea lui, și strigă, punéndu măna pe căpestruiu calului cu risiculu d’a fi resturnată: — Domnule, in numele cerului, protege-me! scapă-mă! Elu se íutorse și se opri. — Ce se petrece aici? întrebă c’unu tonu bruseu și punendu măna la pistele. Mé oprii și eu. — Apără-te Domnule, séu ești perdutu ca și mine, îl strigă misé Brun. Astu omu este Gaspard de Besse. La aceste cuvinte, gentilomulu meu nu*mi 4e de timpu a respunde; trase cu pistolulu spre mine, și prelegea mea, de n’ar fi trecutu unu noru peste lună, eram mortu. Elu trase mai dupö întîmplare în întunericu. Glonțulu atinse în pălăria mea. Nu erezui ce trebue s’așteptură noua descărcătură. — Și fugiși, întrerupse Malvalat, pentru onorea ta, trebuia sĕ Învingi sau se mori pe cămpululu de bătaia. — Scumpulu meu, respinse Nieuselle, asta nu intra în planulu meu; nu pretimesem nici uă dată se căștiga pe mise Brun în luptă singulariă. Ș’apoi, era cu neputință, campionele seu luându-me de Gaspard de Besse, ar fi trasu în mine ca ’ntr'uă feră sălbatică înainte d’a intra în vreuă esplicare, mĕ retrăsei déré. — Adicĕ o sterse și de fugă, ca unu iepure peste cămpi, pîno le castelulu de Nieuselle. Cu tote aste erau trei contra unuia în acesta memorabile întâmplare. — Cred i ce Vascongado și Siffroi se puseseră bărbâtesce alături cu mine? Cei doui blăstemați se ferire forte: unula remase ascunsa în stănce, celu altu lasă pe betrăna servante și fugi cătu putu de iute. Era să fugă generale. Amu fi meritatu douezeci de loviture de bastone; déru îi iertai cu condițiune sé se porte mai bine în urmarea spedițiunii. (urmare pe mine)