Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)

1861-10-14 / nr. 287

910 h­a? în E, st­ingsnd aneasta hoardx, de mi nim­. foarte ssnerfigiale, ne vedem ajcuui­ la limitele estreme nínx snde ne est« iertat a merne d*nx legea de m­ese antsale, — realil este tsyere. Ilstem ni­­mei p,8d%og'»in simeza doringi, se se faki curînd ceva, spre a opri crescânta­­ mărire a spiritelor în Ungaria mi sare a n­­nfi­lamt unei știri a lukrurilor, kare înnînge natiunile ulm la o treanti, unde kopÎruiesk ori­ce ragionament linirn­­tit mi ori­ce simuulcnlnt de libertate ba­­sati ne ordine. „Afiliarea naturala a ideielor ne fa­­ce a sorbi asi despre întimul­irile în Slolonia. Ik­i yeia ye so nelre4e akolo ne însuiri mare grije, k» atit mai muit ks kit­nersoene, kari not fi familiarisa­te k» intengisnile gsBernale­ rssesk, Bor si mite, ki kabioetsi de la N­oterBbsig este desis a interveni la nea d’mu­ie okasione ks sonoritatea 4ea moi nekon­­sid­erati, snennd m­ia ayeasta a nene o dati nentri tot d’asna sn­eamt istor doi­ngelor demonstrative. într’adevir in­și istoria ns justifiki o asemene sne­­rangi; us este ks nstiugi a srma ks mai­usgini konsiderare mi ks mai nőst­ti severitate, de kit a srmat îmnira­­tul Nikolae în kontra flolonilor, mi ki toate aseastea u’a nsist dobîndi de kit sn armistegis mi ni4Î da ksm o mil­li­­mire intimi mi o îmaikare; mi anest armistegis a Isat sfirmit în momentsl kind imiiregstxrile Esronene as aritat numai o miki razi, numai o foarte sla­bi rosire a nstingei nentru realisarea doriujjelor nagigneî nolonese. Guvernele nu pun urechia lor la anima poporului, nu știu s'asculte și să ’nțeleagă pulsațiunea si palpitarea acestei inimi, lasă să trea­că momentul, unde ar putea dobîndi mul­te cu puține concesiuni, și obișnuit nu dau acest puțin de­cât atunci, când spi­ritele înflăcărate cred că pot dobândi to­tul; aci dar este sorgintea comună tutor acelor feudurii, cari de ani tulbură Unif­ica celor mai multe state europeane și îm­­brîncindule de la un estrem la altul, nu le lasă nici timp, nici liniște pentru o desvoltare pacifică și progresistă, Torino, 19 Oktobre. Numirea ge­­neralistsi Lamarmora de lokotepinte ini nrefekt al Neanolii este definitiBE, d­eneralisl Ba­nleka in kxte-va zile de la Milan. Numai, dsrix sosirea Isi, Ba­nleka d. Cialdini de la Neand­, Torino, 18 Oktobre. Ziarsl „O- pinione“ kombate bromsra dsyx simt fraixyesi assnra yestisnii romane, kare poienițe se faks ne liana ssBeran al snsi stat mik, mi renetE adese nro­­nsngiata deklarare, kE singsra nstin­­y oasi soisnisne a aiestei yestisni este ks Koma se fis uanoiati Italiei, fErE a BEtima kEt de nsgin indenendinga garsg^:ttia3BPBasa»3Bsaa^^ —,T—I Uane îj o solsgisne, kare osîksix lia­nei, noate mai mult de kEt drentsin de ssveranitate, fiind kE ns Ba mai apen a kombate ks nonoarele, kari se re­ Bolta în kontra aveator drentsiî. A­­ceasta este singura solstjiane, ye noa» te nriimi gspernsl italian mi kare noa­te koresnsnde ks interesele Esroneî, ale bisericei mi ks euilibril Esronean. Milan, 19 Oktobre. Ziarul „Per­­severanza 4 nsblikE nsBele de la Nea­nol ks data de 18, dsnE kari s’ar fi întîmplat o bazilie ks inssigingii lîn­­gE Asella rai ’n kare 35 inssigingi au­ remas morgi. Bern, 18 Oktobre. Konsilisl de Stat al țleneBe! a adresat tribsnalsisî o aliniere jidekEtorenskE în kontra ziarsist „ConstitationneLt abssindsi de kalomni”. Bern, 19 Oktombre. O noti­a konsi­­lbsbI federativ. în nestisnea konfliktsl»! de frontam, refssi satisfanerea Heruli de Fran­­tja, ini oferi în kontra o no»i serietare prin­­tr’o kom­isisne misti. Komisiunea ambelor staliri si albi de eleni o îmbiiare defini­tivi a konfliktslsi. London, 19 Oktobre. Ziariul Morning- Iloat de astizi zise: Ileste nsum­e zile se va încheia o konvensiiöne între Eng­litera, Franga in­ Swania ; kite trele nsleri eor tri­mite skadre la Mekaik ; afari d’aveasli mi­ Esn kolentivi, Snania va trimite 5000 mi Franjia 1000 oameni traite neutra irotegerea striinilor. ROHANULÜ 55 OCTOMBRE. de stat octotE nrnimit, «railibrii nsleri­­lor kiimate s’o komnse era garantat prin desnurgirea koleyisrilor în trei klase rivale: proarietatea mare, pro­­arietatea mikE, iar kanitatirile între­­bsingate in întreprinderi komeryiali sau industriali. Dar, noate s’a mreBe­­zst toate, — afar­ E de ceea ne s’a în­­tîmnlat: alegerea sasi singur osnodar. Oake snirea, kare se nregiterate trebse se ridine komisiunii nentrale ori n­e ragisne d’a fi, fanta singurE a îndoitei alegere a urinuinel si Kiza, o omorîse în indenendinga sa. In kontra natri membri, ne fiE­ kare adsnare as­­tea se ti'Em­igi akolo, siveransi, în Biristea îndoitei sale coroane, avea dientsi a usmi oul; rai el a­ssat d’a­­nest dient, snre a delega ks afeligis­­ne oamenii nei mai kontrad de oum­­­isne nelir ne renresintas kamerilo în Komisisnea Hentralfi. EakE­lism a fost nrea­listînd paralisatE aligisnea snei marine administrative, kare, chiar afa­­ră de sfera nolitikE, ar fi astat fi a­­tit de folositoar­e pentru identifikarea kodinelor BalakE rai moldaBE, Iskrs, kare, Bai! este înkE tot de fErist! Presiunea break întE a astoritEgei eseristiBE assura IskrErilor komisiunii Zentrale se vede iEmarit din dosi nrolente de lege elentorale elaborate în sînsl ses, într’un interval de dosi ani. în anil 1859 komisiunea resizse­­rate anelissl elentoral al Konoengisnei, îi dă forma »uni nuolent de lege, ‘kare imnlinerate laksnele lăsate în konfeli­­gionarea listelor rar în m­onedsra ne se k8Bine a srma in materie de rekla­­mari, rai kare, fikisEnd nimersi alega­­torilor la sn raiuiiasm, in jos si kErsî o alegere ns poate fi valabilE, araea­­zE basele unei intinderi ingelente a drerptslei de alegere. Aceasta rege a fost înfugiraatE­i Cam­erei Moldave din partea gSBernilsî sare a fi diskstatE d’sryingE, dar ministerial kare o in­­fegiraase, kEzs, rai m­eksm se ’nu­m­­niE adesea aini, mai ks seama neu­tra nrolentele nele lesne, administra­­gisnile kari sas siniat, s’as ferit a re­­lsa în desbatere acest prdient de lege, kare doarme EnkE în kartoane, îete­kE adunarea BalakE si fi Isat Br­o­datE konoratinus de dînsi. în Isua Isi lausaris 1861, sn mesagisi urinniar, kontra-semnat de m­eraediatele kunsilistix moldovene, Ko­­galnineans, in BilE Kom­isisuta Teatra­ 1e a nregati o lege de reform­E elen­toralE ne basele doringelor demokra­tine esasse în 1857 de kEtre dipausi ad-hoc, anea adunare straordinare, eterokliti, kssmblare vagabon­­di, desnre kare lirkslara otoma­­nE zive „kE s’a oksnat de tot, afa­ri numai de adevEr­atsl obien­t­a m­an­­datsisi seS.a Mesagibl e kombEtst ks Bioiuis­­ne în sînsl Komisisnei, ka nokonsti— tsgionale, EntîiS fiind kE violeazE basele aneksslsi kouBengionale reßizat, auoi fiind kE BioleazE kouveugisuea însEiui, anslind sn EntEiS nroiekt do lege, kare ns trEksse exiIie nrin ner­­netarea kamerilor, singsre komnetingi a’l re’noi. — Dar ministerisl Golesks re’noerate ks insistiugE, din Bsksreratî, nererea Kabinetslsl moldaB; ont mem­bri din raaîsxirezene, nsnxigi de iirixi- Hine la komisisnea nentralE rai î m­­bsibagi de ideile sale, isbstesk arai atrage sn al nosle not, kare le nroksrE maioritatea, rai uose komisari, în kontra raeante, skri» rai adoiitE 1e­­rE îutErziere nroiektsl srniEtor: „Kolegisrile distinkte ale maréi „rai mini nronrielEgi ssntkonlsndate; — „kolegisrile oraraelor ssntdeskise nro­­„fesorilor rai aBokagilor, kari ieuieu „disnensagî d’ori ne neuss elektorai, rai uegsgEtorilor ne nlEtesk o nateu­­tE sas kontribsgisne ekißalentE; — Ko­­„legislsi nrourietEgei mine e ssbstilsa­­„IE o klasE noSE de alegElorî, foi­­„matE de tog> kontribsibiliî, taksagi „la 48 lei (anroane 17 frannî)u EakE aksm neia ne insemneazE anest m­o­ekt. Boerate se­xi EbsraeaskE nartita in reli­gint­e, IsminatE, a­­tarnatE la ordine sonialE ssot no- Bara in or­ingei;—deschide listele e­­lektorale oamenilor celor mai insuiliatori (remaans) ai oraraelor, anelor m­etin­ai profesori rai a Bokagî, kari m­a­i tot deauna u’ag justifikat prin nici o nerkare de kananitate titlul de kare 8e’mnodobesa; — Fane anes la toata nonslagisnea rsrals, kani ns ssnl de kEt nerraetorií kari ns nkclesk o im­­­nosigisne de 48 lei; — are de skon într’sn ksBÎnt, ksm ns s’a temst ra­­nortorsi s’o deklare in nling raedingE a komisisnii, „a înlesni onera de dis­­e nsiere otErîtE rai nregatitE de dosi ani.“ Ssfragisl snißersaie, kiar la o na­­gisne matsn d’a se bsksra de dinssl, ns nere oare, iu kslmea editinislsi no­­lilik, o nstere er edit a ie rai o ma­re tigsrE de ssBeran? Sie noate nrodsne aini k’sn kau elentiß, kare demonstrativă la flă­cere visită. Începu a o numi „mica sea favorită, încăntătoria sea copilă,“ a o mustră ce-i era figura palidă și mănele slăbite, și a ciupi una dupe al­ta măneie și figura cu grația unui ursă bătrână ce se jocă c’uă roșă. Lavinia s’ar fi lipsită bucură să d'afle familiarități; ca să spune că ăncă adevărată, îi era cu totul­ nesuferite; déja luăndă in considerare bu­nătatea pentru dinsa și etatea acestui omă (fetele de doue-d­eci de ani privescă pe ună omă ăncă verde de cinci d­eci de ani ca ună Mathusalem), ea nu ved­u în manie­rele ce adoptase eră de eurenda în pri­vință-! deoătu espresiunea ciudată a unui interesă părintescă, și iu suferi eu patiința. Intr’uă seră, mistress Tamplin trebui­se casă din salone. D. Duncan, care se afla acolo, își contorse figura asia încătă făcu­tă strâmbătură pe care o cred­u plă­cută și linișcitorie, și șlise încetă și c’ună tonă confidențiale: — Ți am găsit unu locă de minune — O ! cătă ești de bună! strigă La­vinia, uimită de bucurie și recunoscință. Unu locă de guvernante? — Ași! guvernante! ceva mai bine. Să vii se locuesci cu ruine. — Cu D-ta ? strigă ea. Și figura sa e sprese mirarea. — Da, cu mine, ursul nedomesticită începe a îmbătrâni și are nevoie de cine­va care se îngrijescă de elfi și de casa sea­­ns noate mretinde kE gine mulgi­­mea în mâna sa, kE ’î insnris încredere iai kE o noate giverna! P­rintr’sn kalksi grefait m­in­inele îmi înkinserate a se face mai perso­­nale stă iîn al unei adsu­ri alease în nirato asemenea kondigism­. Neajun­­sul ușierilor sale morale ar fane ka­raid dintr’insa sn kEmin de disordine, ssass nelei mai mini ssflEri revolsgio­­ nane, snre a ameninya ne’m­etat lini— intea gerei mi esistin­ga gS Bernilsî. DakE în kon­feringele de la Kon­­stantinouol Ba nre Bala om­nionea­le Bo­­terate din nenorogire Sv denEiteze ne rennesintangis nagisnii romane din re­­gularea snei gestisnî, kare le este mai skimnE rai mai bine ksnoskilE dek Et kErsî alt, ambasadorii nsterilor gu­­rangi ar Isa, dane nsBelele din srmE, drent basa Iskririlor lor, agelea ale komisisnei gentrale; s’ar găsi atsngi în fuga celor des E nrd­ente uitate: s­­nst de ssfragis restrEus, dar sssven­­tibile d’o despoltare progresivă, kare n’ar transporta d’o data înrîsnirea no­li tikă din klasele Jsm nate rar indinen­­dinte în klasele inorinte rai sirage; — altsl dr ssfragig sniBersale, kare, în starea nresinte, n’ar fi de kat tri­­smisi intr­igei mîrmane (de bas étage) rai trista kassi a snei demoralis Erî fsrE remedis a nonoragisnei inferioa­re, abia nEskstE de ieri la BieagE gi­­bire, rai a liErei konilErie trebierate a fi îngrijite, snre a’i nstea yere intr’o zi rai iei oameni. J. Ga­ut­re­let, cu lașitate capulu, și-ar fi făcută din pu­­tiință uă pavelă contra tutora reverseloră, dece ar fi fostă tare de consciință ce fă­cea bine, nereușirea sea ar fi trebuită se fiă urmată d’uni sucesü. Trebuia se a­­cuse trufia, slăbiciunea sea de inimă, era nu pe aprope. Puținii bani ce Lavinia luase cu dînsa lăsăndu casa de țeră a d-lui Jones erau sfîrșiți de multă. Din căte­va ornamente de aură, mărgăritarie și nestemate pe cari e datoria generosității mistress Jones și pe cari se crezuse autorizată a le lua cu dînsa, pentru ce aveau caracteriulă parti­­culariü ala suvenirilor, și cari-i fuseseră date cu intențiunea acesta, că drăgaică era deja vîndută — cu ce durere de inimă, D-ț­că scie! — cele­lalte eraö să se ducă în curundă după dînsa, și pe urmă ? Pro­­dusulü acului seu nefaticabile abia ajungea a plăti încălțămintele și speletoresa. Dulcea și grațiosa sea figură putea pre bine să se pálésca, espresiunea juneței să se stargă dupe trăsurele sele, cănd cerea să găsască un respunsü la teribila întrebare d’a sei ce a să se facă pe urmă. Mistress Tamplin, din ce în ce mai mult scosă din egoismul seă prin patiința dulcii sale chiriașie, care nu se plângea nici o dată, își bătu înco­uă dată capulă ca să caute ana nou mi­jlocit, și tot cău­tând găsi unul. D­ șied șere­de era bună. 3ps Pwm, medicală vecinulă soră, era o­ Korespondiuga nartikslarE a ziarilor „Le Constitutionnel“, din Bsksreratî, 25 Sentembre. N­sblikată la 15 Okt. Ori ne organisare adevErat kon­­stilsgionali nere mai Euliis sn egili­­br8 a ostenlor kari kontribsesk a for­ma n8terile nsbline, anoî o nonderare între anoste­nsterî. In okiî astorilor konBeugisneî, legagi de ideia a dosE gSterne de­­stinate, ks dosE karnere rai dosE ad­­ministragism­ deosebite, instrumentsl nonderator era komisiunea nentralE, de­­skisE la n­atrs delegagî a UE-kErst m­innine rai la natrs a fiE-kErei ads­­nErî, destinatE a elabora legile kouis­­ne­rai a stabili unitatea legislagisneî, a Brods­rai teraedinga ne limitele am­belor m­oțiuniî, spre a serai de trE­ ssrE de snire în acest fel de federa­­gisne nolitikE. Urim­inisi snei singsre' adsnErî mulă care trebuia se facă să se întorcă rota fortunei in favorea Laviniei. D. Du­­ncaui avea și puterea și dorința de a face acesta, celă puțină asta afirma mistress Tam­­­plin. Firesce îndatoritoriu cum­ă era cu toată lumea, era forte favorabile dispusă pentru miss Lavinia în particular­. Mis­tress Tamplin refuse asta după prevenința lui în doue sau trei ocasiuni. Asia de mai multe ori după însănătoșirea lunii domni­­șoare, venise de sine in casă, și nici uă dată nu vedea pe mistress Tamplin fară s’o întrebe despre interesantea sea locui­­torie. Câtă despre miștuiocele d’a face ser­viți © cuiva, putini ómeni puteau avalisa cu D. Duncan. De ce se nu se inerâslă lui? De ce s’ar pute se tacă pe D. Duncan se recomande pe Lavinia ca guvernante sau ca domnișoră de societate, și mistress Tamplin afirma că lucrul­ era cu putință, și se ia asupra lui respunderea de a da informările cerute, tote pedicele ce-i sta în cale ară dispăre ca geta înaintea surelui de améni­ții. Miss Lavinia avea ore vre­uă obiecțiune prin care se opresea pe mi­stress Tamplin d’a cerceta pe bunură soră vecine? D. Duncan, după cătă putuse ju­deca Lavinia, avea în natura sea­ră close de trivialitate care nu ,pre­ta făcea plăcută unei persane cu simptimânte înalte și de­licate ca ale iei; deră trebuia ore ea se res­pingă, numai dintr’une escesă de suscep­tibilitate, o mană, aspră in adevara, deră sin­gura m­ănă­tate se putea și voia a o scă­pa dintr’uă ruină complectă? Acei omeni aspri, cu limbagiu vulgariă erau adesea cei mai buni și cel mai sinceri după cumă aud­ise. In scurtă, Lavinia prinxi astă noă proiectă cu recunoscință, și mistress Tâm­pini merse îndată de începu negoțiările. D. Duncan justifică cu totul­ cele mai vine speranțe ale tristei sele admiratorie. Nemira nu putea întrece indatoritoria ama­bilitate. Veni de văslu pe Lavinia séra și se arătă cu cea mai mare bună voință. — Așia doru, țlise­ală, eram­ă camă iu neajunsă, nu e așia? N’avemă de ce ne despera, curendă. A se ne venimă în iinișce în Amă vindecată coșuri mai se­riose de­câtu acesta. Nu e asta mistress Tâmplin ? A­sta cu pe­tulă neîncetată ple­cată spre lucru, este reă, asta strică talia. Să lăsămă acasă și buclele albe, și figura desanimată; roșele, crinii și celelalte vină era la ordinea uln­ei. Mistress Tamplin, sufletă bună, numai putea de bucună și declară curat că ară pu­tea cineva căuta multă fără să găsescă un cină ca D. Duncan. Gonclusiunile Laviniei fora se d­ă aș­ă de estreme, luară cu tote astea acea­ași direcțiune: „Este unoriu aspru, dérü ănim­a de aură,­ cugetă ea și mă prin­se la inimă. D. Duncan veni adesea la mistress Tamplin, și interesulu seu pentru frumusa sea proiectată devenia mai ardinte și mai grosolană. — Da, mulțămită lui D-șlcă, sum ne­căsătorită, tocmai pentru asta vino, a se-ți faci tóte voințele! masa bună, vină bună, toalete frumóse, punga plină! al? ce flici de asta? Lavinia nu putu asculta mai multă. Se sculă, arunca asupra bătrănulu arm­ăgi­­toriă uă căutătură de desprețu supremă, și eși fără se-i respunșlă măcar cu ună cuvîntă. — O! D-ț­eule îndurătoriă, scapă-me de desperarea mea. Domne! Dóm­ne! chia­­mă-me în senula teu! Acesta fu strigătură de a­ga­mă ce sco­­se fata că vândă în genucchi in camera sea, cu fața prosternată, ca cumu ar fi voită pentru totă de una a o ascunde de ve­derea ómenilor. Se păru ce D-șleulu în­­tristațiloră, D-^culă orfaniloră, în îndurarea sea, aușlise rugăciunea iei, cőci perdu cu toti cunoștința. (Urmare pe manej, TEORIA VALOARII SI A PREȚULUI. I. Omil, aveaste fiinge sociabile, ageasti fiinge ale kirii trebsinge kresk mi parieazi nekontenit, ns­usi noale satisfa­ie doringele sale de kil ni­mai m­in mizloksl sk­rabslsl mi al di­ Bisisnil iskrsisi; ayeasta am sass-o mi alii dull, dar mi bit silit a o renegi știre a astea fi mai bine în­­goles; kill aieste m­inginie odati bine despoltate ori ge problemi so­­liale o Bom astea­ o deslega ki mai mare înlesnire, — Îridati te diBisiu­­nea lakisiei s’a întrodes, fii care om prodeye de anelami fel de obiekte o kansitate mult mai mare de kit­aro Iredenigi; fiind însi ki-I linsenite aide fii majordomulu meu. Loculă acesta nu e roc, dă-mi voiă să-ți spuiă. Lavinia aruncă asupra lui uă căută­tură plină de strîmtorare și de teamă. Fi­­sionomia D-lui Duncan nu pre era făcută spre a inspira simptimentele tenere; tote cercările ce făcea ca sé aducă pe buclele sele­nesce surîsurî îmbărbătătorie nu ser­­vină decătă a­ iu face să semene și mai multă c’ună buldogu arțăgosă. Tata mi­rată -ise în tine: — Inse­c­ta esti necăsătorită, d-nule. Elă începu să vîșlă cu rîsulă scă

Next