Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)
1861-10-14 / nr. 287
910 ha? în E, stingsnd aneasta hoardx, de mi nim. foarte ssnerfigiale, ne vedem ajcuui la limitele estreme nínx snde ne est« iertat a merne d*nx legea de mese antsale, — realil este tsyere. Ilstem nimei p,8d%og'»in simeza doringi, se se faki curînd ceva, spre a opri crescânta mărire a spiritelor în Ungaria mi sare a nnfilamt unei știri a lukrurilor, kare înnînge natiunile ulm la o treanti, unde kopÎruiesk orice ragionament linirntit mi orice simuulcnlnt de libertate basati ne ordine. „Afiliarea naturala a ideielor ne face a sorbi asi despre întimulirile în Slolonia. Iki yeia ye so nelre4e akolo ne însuiri mare grije, k» atit mai muit ks kitnersoene, kari not fi familiarisate k» intengisnile gsBernale rssesk, Bor si mite, ki kabioetsi de la NoterBbsig este desis a interveni la nea d’muie okasione ks sonoritatea 4ea moi nekonsiderati, snennd mia ayeasta a nene o dati nentri tot d’asna sneamt istor doingelor demonstrative. într’adevir inși istoria ns justifiki o asemene snerangi; us este ks nstiugi a srma ks maiusgini konsiderare mi ks mai nőstti severitate, de kit a srmat îmniratul Nikolae în kontra flolonilor, mi ki toate aseastea u’a nsist dobîndi de kit sn armistegis mi ni4Î da ksm o millimire intimi mi o îmaikare; mi anest armistegis a Isat sfirmit în momentsl kind imiiregstxrile Esronene as aritat numai o miki razi, numai o foarte slabi rosire a nstingei nentru realisarea doriujjelor nagigneî nolonese. Guvernele nu pun urechia lor la anima poporului, nu știu s'asculte și să ’nțeleagă pulsațiunea si palpitarea acestei inimi, lasă să treacă momentul, unde ar putea dobîndi multe cu puține concesiuni, și obișnuit nu dau acest puțin decât atunci, când spiritele înflăcărate cred că pot dobândi totul; aci dar este sorgintea comună tutor acelor feudurii, cari de ani tulbură Unifica celor mai multe state europeane și îmbrîncindule de la un estrem la altul, nu le lasă nici timp, nici liniște pentru o desvoltare pacifică și progresistă, Torino, 19 Oktobre. Numirea generalistsi Lamarmora de lokotepinte ini nrefekt al Neanolii este definitiBE, deneralisl Banleka in kxte-va zile de la Milan. Numai, dsrix sosirea Isi, Banleka d. Cialdini de la Neand, Torino, 18 Oktobre. Ziarsl „O- pinione“ kombate bromsra dsyx simt fraixyesi assnra yestisnii romane, kare poienițe se faks ne liana ssBeran al snsi stat mik, mi renetE adese nronsngiata deklarare, kE singsra nstiny oasi soisnisne a aiestei yestisni este ks Koma se fis uanoiati Italiei, fErE a BEtima kEt de nsgin indenendinga garsg^:ttia3BPBasa»3Bsaa^^ —,T—I Uane îj o solsgisne, kare osîksix lianei, noate mai mult de kEt drentsin de ssveranitate, fiind kE ns Ba mai apen a kombate ks nonoarele, kari se re Bolta în kontra aveator drentsiî. Aceasta este singura solstjiane, ye noa» te nriimi gspernsl italian mi kare noate koresnsnde ks interesele Esroneî, ale bisericei mi ks euilibril Esronean. Milan, 19 Oktobre. Ziarul „Perseveranza 4 nsblikE nsBele de la Neanol ks data de 18, dsnE kari s’ar fi întîmplat o bazilie ks inssigingii lîngE Asella rai ’n kare 35 inssigingi au remas morgi. Bern, 18 Oktobre. Konsilisl de Stat al țleneBe! a adresat tribsnalsisî o aliniere jidekEtorenskE în kontra ziarsist „ConstitationneLt abssindsi de kalomni”. Bern, 19 Oktombre. O notia konsilbsbI federativ. în nestisnea konfliktsl»! de frontam, refssi satisfanerea Heruli de Frantja, ini oferi în kontra o no»i serietare printr’o komisisne misti. Komisiunea ambelor staliri si albi de eleni o îmbiiare definitivi a konfliktslsi. London, 19 Oktobre. Ziariul Morning- Iloat de astizi zise: Ileste nsume zile se va încheia o konvensiiöne între Englitera, Franga in Swania ; kite trele nsleri eor trimite skadre la Mekaik ; afari d’aveasli mi Esn kolentivi, Snania va trimite 5000 mi Franjia 1000 oameni traite neutra irotegerea striinilor. ROHANULÜ 55 OCTOMBRE. de stat octotE nrnimit, «railibrii nslerilor kiimate s’o komnse era garantat prin desnurgirea koleyisrilor în trei klase rivale: proarietatea mare, proarietatea mikE, iar kanitatirile întrebsingate in întreprinderi komeryiali sau industriali. Dar, noate s’a mreBezst toate, — afar E de ceea ne s’a întîmnlat: alegerea sasi singur osnodar. Oake snirea, kare se nregiterate trebse se ridine komisiunii nentrale ori ne ragisne d’a fi, fanta singurE a îndoitei alegere a urinuinel si Kiza, o omorîse în indenendinga sa. In kontra natri membri, ne fiE kare adsnare astea se ti'Emigi akolo, siveransi, în Biristea îndoitei sale coroane, avea dientsi a usmi oul; rai el assat d’anest dient, snre a delega ks afeligisne oamenii nei mai kontrad de oumisne nelir ne renresintas kamerilo în Komisisnea Hentralfi. EakElism a fost nrealistînd paralisatE aligisnea snei marine administrative, kare, chiar afară de sfera nolitikE, ar fi astat fi atit de folositoare pentru identifikarea kodinelor BalakE rai moldaBE, Iskrs, kare, Bai! este înkE tot de fErist! Presiunea break întE a astoritEgei eseristiBE assura IskrErilor komisiunii Zentrale se vede iEmarit din dosi nrolente de lege elentorale elaborate în sînsl ses, într’un interval de dosi ani. în anil 1859 komisiunea resizserate anelissl elentoral al Konoengisnei, îi dă forma »uni nuolent de lege, ‘kare imnlinerate laksnele lăsate în konfeligionarea listelor rar în monedsra ne se k8Bine a srma in materie de reklamari, rai kare, fikisEnd nimersi alegatorilor la sn raiuiiasm, in jos si kErsî o alegere ns poate fi valabilE, araeazE basele unei intinderi ingelente a drerptslei de alegere. Aceasta rege a fost înfugiraatEi Camerei Moldave din partea gSBernilsî sare a fi diskstatE d’sryingE, dar ministerial kare o infegiraase, kEzs, rai meksm se ’numniE adesea aini, mai ks seama neutra nrolentele nele lesne, administragisnile kari sas siniat, s’as ferit a relsa în desbatere acest prdient de lege, kare doarme EnkE în kartoane, îetekE adunarea BalakE si fi Isat BrodatE konoratinus de dînsi. în Isua Isi lausaris 1861, sn mesagisi urinniar, kontra-semnat de meraediatele kunsilistix moldovene, Kogalnineans, in BilE Komisisuta Teatra 1e a nregati o lege de reformE elentoralE ne basele doringelor demokratine esasse în 1857 de kEtre dipausi ad-hoc, anea adunare straordinare, eterokliti, kssmblare vagabondi, desnre kare lirkslara otomanE zive „kE s’a oksnat de tot, afari numai de adevEratsl obienta mandatsisi seS.a Mesagibl e kombEtst ks Bioiuisne în sînsl Komisisnei, ka nokonsti— tsgionale, EntîiS fiind kE violeazE basele aneksslsi kouBengionale reßizat, auoi fiind kE BioleazE kouveugisuea însEiui, anslind sn EntEiS nroiekt do lege, kare ns trEksse exiIie nrin nernetarea kamerilor, singsre komnetingi a’l re’noi. — Dar ministerisl Golesks re’noerate ks insistiugE, din Bsksreratî, nererea Kabinetslsl moldaB; ont membri din raaîsxirezene, nsnxigi de iirixi- Hine la komisisnea nentralE rai î mbsibagi de ideile sale, isbstesk arai atrage sn al nosle not, kare le nroksrE maioritatea, rai uose komisari, în kontra raeante, skri» rai adoiitE 1erE îutErziere nroiektsl srniEtor: „Kolegisrile distinkte ale maréi „rai mini nronrielEgi ssntkonlsndate; — „kolegisrile oraraelor ssntdeskise nro„fesorilor rai aBokagilor, kari ieuieu „disnensagî d’ori ne neuss elektorai, rai uegsgEtorilor ne nlEtesk o nateutE sas kontribsgisne ekißalentE; — Ko„legislsi nrourietEgei mine e ssbstilsa„IE o klasE noSE de alegElorî, foi„matE de tog> kontribsibiliî, taksagi „la 48 lei (anroane 17 frannî)u EakE aksm neia ne insemneazE anest moekt. Boerate sexi EbsraeaskE nartita in religinte, IsminatE, atarnatE la ordine sonialE ssot no- Bara in oringei;—deschide listele elektorale oamenilor celor mai insuiliatori (remaans) ai oraraelor, anelor metinai profesori rai a Bokagî, kari mai tot deauna u’ag justifikat prin nici o nerkare de kananitate titlul de kare 8e’mnodobesa; — Fane anes la toata nonslagisnea rsrals, kani ns ssnl de kEt nerraetorií kari ns nkclesk o imnosigisne de 48 lei; — are de skon într’sn ksBÎnt, ksm ns s’a temst ranortorsi s’o deklare in nling raedingE a komisisnii, „a înlesni onera de dise nsiere otErîtE rai nregatitE de dosi ani.“ Ssfragisl snißersaie, kiar la o nagisne matsn d’a se bsksra de dinssl, ns nere oare, iu kslmea editinislsi nolilik, o nstere er edit a ie rai o mare tigsrE de ssBeran? Sie noate nrodsne aini k’sn kau elentiß, kare demonstrativă la flăcere visită. Începu a o numi „mica sea favorită, încăntătoria sea copilă,“ a o mustră ce-i era figura palidă și mănele slăbite, și a ciupi una dupe alta măneie și figura cu grația unui ursă bătrână ce se jocă c’uă roșă. Lavinia s’ar fi lipsită bucură să d'afle familiarități; ca să spune că ăncă adevărată, îi era cu totul nesuferite; déja luăndă in considerare bunătatea pentru dinsa și etatea acestui omă (fetele de doue-deci de ani privescă pe ună omă ăncă verde de cinci deci de ani ca ună Mathusalem), ea nu vedu în manierele ce adoptase eră de eurenda în privință-! deoătu espresiunea ciudată a unui interesă părintescă, și iu suferi eu patiința. Intr’uă seră, mistress Tamplin trebuise casă din salone. D. Duncan, care se afla acolo, își contorse figura asia încătă făcută strâmbătură pe care o credu plăcută și linișcitorie, și șlise încetă și c’ună tonă confidențiale: — Ți am găsit unu locă de minune — O ! cătă ești de bună! strigă Lavinia, uimită de bucurie și recunoscință. Unu locă de guvernante? — Ași! guvernante! ceva mai bine. Să vii se locuesci cu ruine. — Cu D-ta ? strigă ea. Și figura sa e sprese mirarea. — Da, cu mine, ursul nedomesticită începe a îmbătrâni și are nevoie de cineva care se îngrijescă de elfi și de casa seans noate mretinde kE gine mulgimea în mâna sa, kE ’î insnris încredere iai kE o noate giverna! Printr’sn kalksi grefait mininele îmi înkinserate a se face mai personale stă iîn al unei adsuri alease în nirato asemenea kondigism. Neajunsul ușierilor sale morale ar fane karaid dintr’insa sn kEmin de disordine, ssass nelei mai mini ssflEri revolsgio nane, snre a ameninya ne’metat lini— intea gerei mi esistinga gS Bernilsî. DakE în konferingele de la Konstantinouol Ba nre Bala omnioneale Boterate din nenorogire Sv denEiteze ne rennesintangis nagisnii romane din regularea snei gestisnî, kare le este mai skimnE rai mai bine ksnoskilE dek Et kErsî alt, ambasadorii nsterilor gurangi ar Isa, dane nsBelele din srmE, drent basa Iskririlor lor, agelea ale komisisnei gentrale; s’ar găsi atsngi în fuga celor des E nrdente uitate: snst de ssfragis restrEus, dar sssventibile d’o despoltare progresivă, kare n’ar transporta d’o data înrîsnirea noli tikă din klasele Jsm nate rar indinendinte în klasele inorinte rai sirage; — altsl dr ssfragig sniBersale, kare, în starea nresinte, n’ar fi de kat trismisi intrigei mîrmane (de bas étage) rai trista kassi a snei demoralis Erî fsrE remedis a nonoragisnei inferioare, abia nEskstE de ieri la BieagE gibire, rai a liErei konilErie trebierate a fi îngrijite, snre a’i nstea yere intr’o zi rai iei oameni. J. Gautrelet, cu lașitate capulu, și-ar fi făcută din putiință uă pavelă contra tutora reverseloră, dece ar fi fostă tare de consciință ce făcea bine, nereușirea sea ar fi trebuită se fiă urmată d’uni sucesü. Trebuia se acuse trufia, slăbiciunea sea de inimă, era nu pe aprope. Puținii bani ce Lavinia luase cu dînsa lăsăndu casa de țeră a d-lui Jones erau sfîrșiți de multă. Din căteva ornamente de aură, mărgăritarie și nestemate pe cari e datoria generosității mistress Jones și pe cari se crezuse autorizată a le lua cu dînsa, pentru ce aveau caracteriulă particulariü ala suvenirilor, și cari-i fuseseră date cu intențiunea acesta, că drăgaică era deja vîndută — cu ce durere de inimă, D-țcă scie! — celelalte eraö să se ducă în curundă după dînsa, și pe urmă ? Produsulü acului seu nefaticabile abia ajungea a plăti încălțămintele și speletoresa. Dulcea și grațiosa sea figură putea pre bine să se pálésca, espresiunea juneței să se stargă dupe trăsurele sele, cănd cerea să găsască un respunsü la teribila întrebare d’a sei ce a să se facă pe urmă. Mistress Tamplin, din ce în ce mai mult scosă din egoismul seă prin patiința dulcii sale chiriașie, care nu se plângea nici o dată, își bătu încouă dată capulă ca să caute ana nou mijlocit, și tot căutând găsi unul. D șied șerede era bună. 3ps Pwm, medicală vecinulă soră, era o Korespondiuga nartikslarE a ziarilor „Le Constitutionnel“, din Bsksreratî, 25 Sentembre. Nsblikată la 15 Okt. Ori ne organisare adevErat konstilsgionali nere mai Euliis sn egilibr8 a ostenlor kari kontribsesk a forma n8terile nsbline, anoî o nonderare între anostensterî. In okiî astorilor konBeugisneî, legagi de ideia a dosE gSterne destinate, ks dosE karnere rai dosE administragism deosebite, instrumentsl nonderator era komisiunea nentralE, deskisE la natrs delegagî a UE-kErst minnine rai la natrs a fiE-kErei adsnErî, destinatE a elabora legile kouisnerai a stabili unitatea legislagisneî, a Brodsrai teraedinga ne limitele ambelor moțiuniî, spre a serai de trE ssrE de snire în acest fel de federagisne nolitikE. Uriminisi snei singsre' adsnErî mulă care trebuia se facă să se întorcă rota fortunei in favorea Laviniei. D. Duncaui avea și puterea și dorința de a face acesta, celă puțină asta afirma mistress Tamplin. Firesce îndatoritoriu cumă era cu toată lumea, era forte favorabile dispusă pentru miss Lavinia în particular. Mistress Tamplin refuse asta după prevenința lui în doue sau trei ocasiuni. Asia de mai multe ori după însănătoșirea lunii domnișoare, venise de sine in casă, și nici uă dată nu vedea pe mistress Tamplin fară s’o întrebe despre interesantea sea locuitorie. Câtă despre miștuiocele d’a face serviți © cuiva, putini ómeni puteau avalisa cu D. Duncan. De ce se nu se inerâslă lui? De ce s’ar pute se tacă pe D. Duncan se recomande pe Lavinia ca guvernante sau ca domnișoră de societate, și mistress Tamplin afirma că lucrul era cu putință, și se ia asupra lui respunderea de a da informările cerute, tote pedicele ce-i sta în cale ară dispăre ca geta înaintea surelui de améniții. Miss Lavinia avea ore vreuă obiecțiune prin care se opresea pe mistress Tamplin d’a cerceta pe bunură soră vecine? D. Duncan, după cătă putuse judeca Lavinia, avea în natura seară close de trivialitate care nu ,preta făcea plăcută unei persane cu simptimânte înalte și delicate ca ale iei; deră trebuia ore ea se respingă, numai dintr’une escesă de susceptibilitate, o mană, aspră in adevara, deră singura mănătate se putea și voia a o scăpa dintr’uă ruină complectă? Acei omeni aspri, cu limbagiu vulgariă erau adesea cei mai buni și cel mai sinceri după cumă audise. In scurtă, Lavinia prinxi astă noă proiectă cu recunoscință, și mistress Tâmpini merse îndată de începu negoțiările. D. Duncan justifică cu totul cele mai vine speranțe ale tristei sele admiratorie. Nemira nu putea întrece indatoritoria amabilitate. Veni de văslu pe Lavinia séra și se arătă cu cea mai mare bună voință. — Așia doru, țliseală, eramă camă iu neajunsă, nu e așia? N’avemă de ce ne despera, curendă. A se ne venimă în iinișce în Amă vindecată coșuri mai seriose decâtu acesta. Nu e asta mistress Tâmplin ? Asta cu petulă neîncetată plecată spre lucru, este reă, asta strică talia. Să lăsămă acasă și buclele albe, și figura desanimată; roșele, crinii și celelalte vină era la ordinea ulnei. Mistress Tamplin, sufletă bună, numai putea de bucună și declară curat că ară putea cineva căuta multă fără să găsescă un cină ca D. Duncan. Gonclusiunile Laviniei fora se dă așă de estreme, luară cu tote astea aceaași direcțiune: „Este unoriu aspru, dérü ănima de aură, cugetă ea și mă prinse la inimă. D. Duncan veni adesea la mistress Tamplin, și interesulu seu pentru frumusa sea proiectată devenia mai ardinte și mai grosolană. — Da, mulțămită lui D-șlcă, sum necăsătorită, tocmai pentru asta vino, a se-ți faci tóte voințele! masa bună, vină bună, toalete frumóse, punga plină! al? ce flici de asta? Lavinia nu putu asculta mai multă. Se sculă, arunca asupra bătrănulu armăgitoriă uă căutătură de desprețu supremă, și eși fără se-i respunșlă măcar cu ună cuvîntă. — O! D-țeule îndurătoriă, scapă-me de desperarea mea. Domne! Dómne! chiamă-me în senula teu! Acesta fu strigătură de agamă ce scose fata că vândă în genucchi in camera sea, cu fața prosternată, ca cumu ar fi voită pentru totă de una a o ascunde de vederea ómenilor. Se păru ce D-șleulu întristațiloră, D-^culă orfaniloră, în îndurarea sea, aușlise rugăciunea iei, cőci perdu cu toti cunoștința. (Urmare pe manej, TEORIA VALOARII SI A PREȚULUI. I. Omil, aveaste fiinge sociabile, ageasti fiinge ale kirii trebsinge kresk mi parieazi nekontenit, nsusi noale satisfaie doringele sale de kil nimai min mizloksl skrabslsl mi al di Bisisnil iskrsisi; ayeasta am sass-o mi alii dull, dar mi bit silit a o renegi știre a astea fi mai bine îngoles; kill aieste minginie odati bine despoltate ori ge problemi soliale o Bom astea o deslega ki mai mare înlesnire, — Îridati te diBisiunea lakisiei s’a întrodes, fii care om prodeye de anelami fel de obiekte o kansitate mult mai mare de kitaro Iredenigi; fiind însi ki-I linsenite aide fii majordomulu meu. Loculă acesta nu e roc, dă-mi voiă să-ți spuiă. Lavinia aruncă asupra lui uă căutătură plină de strîmtorare și de teamă. Fisionomia D-lui Duncan nu pre era făcută spre a inspira simptimentele tenere; tote cercările ce făcea ca sé aducă pe buclele selenesce surîsurî îmbărbătătorie nu servină decătă a iu face să semene și mai multă c’ună buldogu arțăgosă. Tata mirată -ise în tine: — Insecta esti necăsătorită, d-nule. Elă începu să vîșlă cu rîsulă scă