Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)

1861-10-27 / nr. 300-301

954 Siltansi a isuscris mai multe akte de grație (iertiri) între care este și fostul direktor al nemtilor, Ismail llama. între Diarbekir, Aleppo și Beirat se ’ntokmemte o linie telegrafii. La Bagdad s’a ivit holera. Raportirile despre rebolti din toate provingiile sunt favorabile. Flad llama va remimea searna în Siria. De la Erivan se ranorti, ki domnitoril de la Kabul a ofirît o snedigisne in kontra Bokharei. — Aflăm ki. mi a treia vanoare a domnaniei franko-serve a nerit. — Izet llama a fost numit guvernator de la Dshheddah. Athena, 26 Oktobre. Ambasadorul Italiei de la Rocca a fost nriimit ín audiingi de kitre regim la 24. S’a nsblikat aktsl de akssagisne ín kontra Isi Dosios. Ilroțessl Isi se va jsdeka înaintea snsi Jury. Hei laljjí ningi akssagí as fost deklarani nekomnromimi. üroksratorsl statslsi a nrotestat ín kontra deskslmrel lor. Dosios a fostdss la uetatea üalamida. Atena, 26 Oktobre. Kamerii denstalilor i s’a infigimat mai multe proiente de legi d’o mare însemnitate. Ministrul finanțelor a ass în disnosigiunea ambasadorilor nuferilor protektoare un milion de draxme. Kiest 31 Oktobre. Magistratul (msniuinalitßtea) oramslsi Bsda a luat deuisiunea a da, dsnb esemnlsl magistratslsi de lallemta, în snanimitate demisíunea sa, dakt íi se va komsnika dekretsl ue nonremte medingele nsbliue. Frankfsrt 31 Oktobre. în imdinua dietei de asUzi, Koburgsl a uerst a se lsa ín disksgiune nronsnerea de la Darmstadl atingitoare de asoiiagisnea nagionali mi a kibssi nentrs reforma federagisnel ín sengsl nagionale. Hannovrsl a mfigiinat nronsnerea nentrs ííota nagionaH. Bern 31 Oktobrs. Sure a uonri arestsirea unsi kondamnat de kitre jadekitoriile do la Waatland, militari fran-iesi as kilkat teritorisl elvegian (Schweizeresc) Dappenthal. Konsilisl federativ a nornit akolo snre ueraetare ne konsiliersl gsvernslsi Miggon mi ne kolenelsl Veillon ka komisari ai tederagisnei. Bekst 21 Oktobre. Komisarii s’au întors de la Damask, dsm ne s’a înțeles ki Fsad llama assura desmgsbirilor. Dasd llama ’mi a lsat loksinga la Boabda în demrtare de dostore d’aini. Torino 31 Oktobre. Ziarsl „Snita I- talia“ zine ki skrisori din Siuilia vorbesk de tsrbsrtri serioase ue ar fi isbsknit în insuli din kassa rekrstsrei. Milano 31 Oktobre. „ Perseveranza “ nsbliki o nsveli de la Neanole ks dati» de 30, dsni kare 47 inssrgingt lings Cancello mi Nola au oferit a se ssusne daki vor fi înrolați în garda mobili. Sunt citeva zile de kind Iskritorii diferitelor ramsre de industrie se nreambli fin Iskrs, ei serin adaos de simbrie lui o îmvarginare a orelor de Iskrs. O plare a Laviniei aduse vorba despre înconjurarea Romei, și ea spuse, între altele, că unula din cei mai geloși apărători ai cetății eterne, în 1849, fusese una englesă, una gentlemană numită Thorton. Alte cuvinte fure urmate de una din acele tăceri strîmpt orătorie, așia de penibili pentru tătă lumea, și anume, pentru persona ce le a causatű fără se vre. Astă pausă era cu atătă mai suprinslă tăriă căci convorbirea fusese prin acimal animată decătu de ordinariu. Miss Clara își veni mai ăntîiu în sine; deja silințele sele nu reușiră a risipi recela care coprinsese așia d'uă dată miculu cercu, și se despărțiră. Ora culcării sună la timp. Miss Clara însă urmă pe Lavinia în camera sea. — Am uă esplicare a-ți da și scuse a-ți cere, știse ea. — Scuse! și pentru ce? întrebă Lavinia mirată. _ Da, scuse, pentru că am remasă mută și împotrita, în locu d’a ave destula presință de spiritu spre a te opri d’a te nelinisci de schimbările misteriose produse în manierele fratelui și sorei mele. Ca se-ți explica trebue se scie că numele pronunțată de d-ta astă fără n’a fost audită de păreți! Oniscombe-lui de mai mulți ani, este unü nume care sună reă la urechiele tuturoră aici, afară d’ale mele. — De fatalitate că le-am alesű tocmai pe acestaa! strigă Lavinia. — Cum puteai sei? Ilise miss Clara, pare adause cu orecare agitare rea ascunsă, adause Lavinia. — 0! nu, atunci este altul”. D. RIWANUMI *8OUomlte. Noembre. FARIETAȚI. RțJSIAt. „J’y vois plus d’éclat que de réalité.“ L’empereur Joseph II. „Grattez le Kusse et vous touverez le „Tartare.“ L’empereur Napoléon „Triați jjeari teia snde ns mlis niil „mikar a sninzsra «n om.“ (PESTEL, In momentsl sninzsnril sale.) (BezI No. 291 292 293 294 295 296 297 mi 298—299) IX. Resbelele. .,Pour les Russes, aussi feroces „qu’ineptes ils ne meríteni pás „qu’on les nőmmé.“ Frederic II. (Srmare) üsgtaueief era sn simnls kazak kare slsjise mslt timn în armia rsseaski rn’anoí fsgise ín üolonia. Akolo 8n kilsgír zikmdsi kt seamini ks nenoromtsl Iletre al Ill-lea, îi Beni ideia d’a se da de Iletre skinat din minile suigamilor m’a se faue îmnirat. Urins odati lingi Kazan kimtigi ne soldagi mi fsve in nistie. Akolo în ieusse a’mi fane o nartiti kind afli revolta kazauilor de la Iaik. Ils— gatueief aleargi la drnmii mi eaki-i îndati în kansi a Br’o natri-snre zece mii în oramul Iaik. Bamrii, Kirgii, Titari, mii de alten miskali aleargi sibt steagsrile Isi mi mai milt d’osstt de mii îl amteanti in Moskaka se tea armele 'n mint. Imntrateasa fikis tot ue nsts ka se’l birsie. Figidsi amnistia tstilor rebelilor j nBse kansles belsisi la un siregim foarte mare. Trimise assinti o armie numeroasi komandati de venerals Bibikos, kitmat într’adins de la otajele Tsruiel. Agîgi aspirti toati nobleija Kazansisi mi a jideijelor din jur, mi toate furt în demert. IlBgatueief nainta ssina iei kambra lsi Iletie al III-lea Benind se’m! resbsne assura Buigttorilor stî. „ÜBgatueief zine d. Malet Disuan, „a aratat min avea repolti primejdia „în kare, in timn de resbelS sn om „ksterttor, maînsgin selbatik miks „mai milt kau de ktt dinssl, ar ns„ten s’afBnde Hesia."1 în adevtr Ilsgatueief era sn om amu avută uă cin fără de vecină și de amică ună gentleman anume Thornton; el era proprietariul acelui Cypress-Hall pe care lă admirai atătă ziua trecută, într’ună momenta fatale că neînțelegere se întîmplă între elă și familia mea din greșela mea, iea aminte, da din greșala mea. Elă plecă și nu se mai aușli vorbindă de dînsulă d’atunci. Aparințele era contra lui; și în iubirea loră pentru mine, Georgia și Nelly îl încărcară cu tóte imputările. Cătă despre mine, care sciam mai bine adeverulu, trebui se iea apărarea sea, și astă diferință de opiniune aduserăuș fără definire în familia. D’aceea, spre a evita repetirea iei, fiă care din noi se decise a nu mai vorbi d’acestă subiectă, nici chiară d’a pronunța numele ce se atingea de dînsulă. — îmi pare forte rea, strigă Lavinia, c’am deșteptată fără voiă-mi în spiritură d-strănesce suvenir amare. — Nu așia de amare cuiă creții, suntă și unele dulci. Décâ e ceva bună în mine, îlăsum dă tămă mai alesă cugetăriloră ce mi-a inspirată evenimentulă de care-ți vorbii. Din bătăiele unei inime nobile ofensată de mine am trasă la timpără presclintare salutană. Deri se nu mai vorbimă de mine. Acelă Thornton ce m-ai întîlnită la Roma era înaltă și cu ună aeră distinsă ? — Da, mă omă ca de 50 de ani, barbar în toată întinderea nea rea a kBB ÎntslBi; în datu ne se bezb în astere ktzs în toate krizimile mi desfrinirile Bnsî gar. mi kind mokis ma ks Ba BSrsa nsns la nea dsne arms nikstsrs de ssnție nrißelegeat, da el însămi titluri de noblegi kreaturilor sale. Ile Isng’anestea üsgatneief qb mtis nini ksm se nrofite de nozigisnea Ibî. în lók d’a merne îndats Ia Moska 8nde reBolta kolksia, mi, ksro am mai zis, mai mslt d’osBts de mii desklaBi îl amtentaS ks nertbdare, nerds timnsl nel maî nregios m’o narte din armiei a ’nksnysra OrembBrgBl, kare ns’i era de mare folos. Imnsratsl Frederik reksnoamte toats nstetea Ibî ÜBgatneief mi zine. „Ks noroksl nsmaî la „onrit d’a restsrna imnerisl Rssiei.“ Ks toate anestea IlBgatneief tot birsia daks nanea de la Kainardji ns da mijlok Katerinei a retrane omtirea din Tsrnia m'a nSBSli asBnrs-i ks toats nsterea imnerislsi. Dar ne Bor zine oare nel karii se ’ukins în nsterea armiilor Rssieí kind le voî arsta ks nini asfel, ks toats nsterea Bnsî imneriS, n’a nstst sdrobi rebelia Bnsî simnls kazak, asars, barbar, korsmnt mi ue’nBSgat ka sn IJar? Ns! Rssia ns nsts birsi nini kiar ne Hsgatneief de kst nsmaî nrin arma iei nea faBorits, nrin trsdare. Trei lokoteningî aî ssi fsis ksmnsrajji. önsl din trsnmil ansme Tnogoroi, imnens aî Borbi d’anere ertarea lsi de la îmnsunteasa. üsgameief skoate ksgusl ka se dea în tridistor, neî Talgi dosi îl ias ne la snate, îl leagi mi asfel armia Asseasks sfîrmi ks birsinn,s m’aneasta o snsne înss mî Katerina într’o skrisoare kstre Voltaire. „Markizsi de üsgalnier 4 — Ama’i zinea în bstaie de jos — „mi a dat milt fsior de tors in ansi anesta. Am fost silils maî milt de mase ssntsmsnî a ms oksna fsrs meksimare nsmaî d’aneasis minins.“ fili maî la Bale. „Este o Isns de ksnd este mins „sas ka se zik mai mai bine de ksnd „las legat în mii oamenii lui între Vol„ga mi Iaik.u Ka se mteargs aneasts trists si Benire de rebelie a schimbat numele rislsî m’al mingilor în anela de Stal. Dar siBenirile smmilor, nimirite mi fantele aneloa care se stins în snimije nonoarelor ksm care le vor mterge? Thornton de la Cypress Hall nu păte fi decătă, — se vedemă, — celă multă de 37 de ani. — Acelua pe care l-am cunoscută că este de sicură mai mare, deși, acumă căndă cugetă la asta, păre că barba și perulă seă mai albă îlă arătă asta. Apoi numele de bote și ală d-lui Thornton era Mortimer. — Atunci elă este, șlise miss Clara. Păru albă! și la 28 de ani nu lă-ar fi socotită cineva mai mare de 20. — Mai albă, repeți ére și Lavinia. Trebue se fiă suferită multă. O și seă acesta, căci mi-a spusă elă singură , —■ nu la Roma, atunci nu lă puteam înțelege, — era așia de gravă, așia de rece, lua tote așia de în seriosă, și că eram așia de nebună, așia de smintită! Abia mai tărată, căndă țiua încercării veni, s-am putută aprețui. A! este unul din omenii cei mai nobili și cei mai buni ce păte vede cineva. Fără dînsulă, credă că miaș să fi perdută mintea, și cu tóte astea elă suferia tare în acea epocă, și din causa ușiurinței mele. Să-ți spuiü cumă s’a întîmplată acesta? O! da, — de-mi permitî, — măcară ca se sclî cătă ii sum de tăriă, cătă de culpabile sum! Și, miss Clara primindă cu mulțămire astă încredere, căita Laviniă ii spuse durerăse peripeție ale primei sele șederi la Paris, începîndă de la împregiurările în cari sosise junele pictoria romană, pînă la fatala fără a balului de la Ospelu la ora* 1777. Ka se’mî deskizi sn drsm în kotronirile qe nreksgeta mi nreksțieti în Románia, fané ka üoarta se dea Asstriei Eskoßma. Aksm ne Ba. mai nstea ziue Asstria kind mine Rssia Ba Here Basarabia? üli de uine se se mai teami ea kind bizs ki Rominii ssferiri si le smslgi o koasti firi si se reßolte, firi ka uel nsgin se iași din nentsl lor sn strigit de dsrere? 1780. învoire între Iosif mi Katerina, se mai iea fi kare kite o parte din Polonia. Iosif se iea Inki Eaßaria mi gsra Eskilsi, mi snijji amindoi se kombati ne Tsrui mi se’margi jassi. 1783. Intrigi nosî, în Bazisne nosi în Krimea, nimerite sn Xan aniei. Ilin banî, dekoragit mi felsh de figidseli trage în Assia mslgi din boiiü Menteni, Moldapi mi Basarabeni, mi dobíndemte de la Tsinia reksnoamterea Xansisi uimit de dinsa. Franga Boindi se desnargine Assia de Englitera o ajsti în toate acestea, tot asfel meksm aksm se zine k’o ajsti la nimirea Isi Fsad Efendi. 1785-86 mi 87. Skadrele se nresmbli ne girmsrile mirii negre mi Kasniane, seminind dißizisnile mi reBolta. Intrigile nntrind nîni In versia: ia ssnt motelgisnea ieine mingiî Iilorgieî, ai Kamatsisî, mi Imeretsisî. Snre miazizi lskreazi în Mediterania mi ’n Arminëi; aningiî fsrniki în imiuginate, în Morea, in Eninet, în Sermia, în Bulgaria, oriunde gisemte domnia Otomani. 1787. Doarta pierde ribdarea mi încide ne ambasadoril Rss. üotemkin, alt amant al Katerinei kare snera a fi usmit reye al Daniei, iea komanda. în netresbsrg Rominîa îmi iea Bekisl nime de Danie. Astria di ontzeci de mii de soldati. Englitera mi Franga eras naralizate de riBalitatea intereselor komer niale. Danimarnel ii daseri Xolstensl. űrssia nssi între dosi îrnnerisrî aliate, mi snerînd ki Ba nika mi ’n gsra iei Br’o Imbskitsn, tinea. Deni nine mai noate onri aksm Rssia d’a ajsnge la sfmta Sofia? Nimik, nini o staßili ns mai este: nregltirile se fiksri d’atlgea ani, asrsl s’a Birsat, Tsrnia sti n’sn Bslkan, oastea este nsmiroasi, s'a sflrmit aksm. șiului, furia lui Paolo și dispărerea sea băla mistress-ei Jones, și terminăndu narațiunea sea printr’uă violente crise de lacrime. Miss Clara păru că se interesezle forte la astă tristă istoriă, și nu cruță consolările pentru bieta întristată. Ai fostă mai nefericită de cătă culpabile, șlise ea. Ori cătă de crudă este d’a fi în vr’ună modă pre care causa suferinței altuia, este uă consolare celă puțină căndă are cineva consciința că n’a fostă de bună voiă. — O! reală făcută tota reă remăne, șlise Lavinia.. — Vai! este forte adevărată, Ilise miss Clara, ală cării aceată are tată durerăsa speriință personale; totu ce putemă face este se cereămu d’a lă espiâ. N’ai mai auziită nici uă dată vorbindă d’acelă luna Italiană? — Nici uă dată, nici eă nici d. Thornton, pînă la data ultimei scrisărie ce mi-a scrisă în luna lui Masă. D’atunci tóte scrisoriele mele cătră d. Thornton dă remasă fără respunsu; și, căndă cpru a-mi explica astă tăcere, mă spăriă. — Se nu luăm lucrurile cu totulă în reă, urmă miss Clara; căndă vomă trece prin Paris, ne vomă pute informa de d. Thornton, și vomă căpăta probabile ceva informări cari să ne pună pe urma rea. De vomă reuși, — și ceva îmi spune că vomă reuși, — el îți va da, séu înscrisă seă venale, despre amiculă seă romană Danie, nleakigî fruntea ka s’ajsngi notem kin la koroana ta! Tsrn al sfintei Sofiei kazî ka se neati nimta Rssia steagsl iei ne ksimea ta, km! într’altfel degi sta în ninoare nimik ni se pa fane, în adeBlr rezsltatsl fs ki în lok d’assa Dania mi Konstantinonolslîmi skini monarnia nsmaî min gremalele regelui Sfediei mi nemernia tsrnilor. Rețele Sfediei se ridiki ks resbel assnra Assiei, mi ni’l onremte d’a deveni stinînsi Ile tres bsrgslsi de kit o singgri griniati. Aneea d’ans amterita nlekarea skadrelor nentri Oriinte mi snunea clutirilor kare mat eras niki în oridintele Moskopiei ks armia snedigionali. Ul’ani ka mi metstindinî, mal adsk aminte cititorilor, mi-î rog se pazi bine ki ns das nimaî o m mnisnea mea sas a altor repoligionari de teana mea, nn afirmirnile îmbragilor m’ale aminilor Assiei. Frederik cel mare a jidekat asfel desine resbelsi d’atsini a lsi GistaB al III. Eaki anoî ne zine mi Bestitsl Englez Took ‘). „Daki Englitera s’ar fi declarat „atsun”, regele Suediei de Benia foarte „primejdios. ass în nsntsl cel mai „slab al Imnerists“, aringul anesta ar „fi astst nlimba fersi mi folisl în inima „Rssiei, mi noate k’ar fi onerat sna „din anele Repolsgisii atit denste„Knessings Bernsla nela. nonorsli„rea nregitit nentrs aneasta.“* Dar ne d’o narte mina lsi Gisstaß d’a innene resbelsl ne kind o mare parte din omurile Katerinei erau mici în Rusia; ba înkinsts retrage în intri m’o parte din nele kare trebisemiotarele; întlrziirea Engliteriî, m’sn komnlot al ofigurilor aristokragî din armia sa, siliri ne Gisstaß al III a se retrage tokmai kind era setea Orembsrgsl. 1789. Moare Ssltansl Abdsl-Xamet mi se sse ne trón íSelim. Resbelsl anesta al Assiei snntiks Asstria kontra Tsiniei gins nini la sfirmitslansist 1791. Assia nerds Br’o trei sste de mii de oameni, Asstria snassti ninni zeni de miíi Tsinia trei sute de mii, Suedia trei sure zene mii, mi togi ssme mari dintre kare nsmaî Rssia sn miliard, mi slr’a dobindi nimik prin armele iei, nini khiar sn fakt militar glorios. ]). The life of Catherine II, seiii cari te vorü finisei. Căile Provedinței sunt nepătrunse, scumpa mea miss Holywell. Cine ar fi credută că prin d-ta, prin d-ta care, acumă căte-va septemăne mi-erai cu totulă străină, voiă primi, dup’ună intervale de năue ani, nesce seiii așia de consplătărie despre scumpulă amică ală juneței mele? Consolătărie, voiă să ștică, pentru că, cu tóte schimbările produse în persona sea este măriă în urma suferințeloră sele, sufletul ă scă nu s’a schimbată elă este totă acelă omă tăneră, nobile ș leale pe care le-am cunoscută și pe care lă-am tată revelată pîn’acumă. Avea defecte, negreșită; — cine nu are ? era d’uă susceptibilitate morbidivă, esiginte, esclusivă în tote; de la generositatea ărimei sele compensa totă. Avuse din copilărie a suferi multă de la nedreptatea și asprimea altorva. Mamă sea vitregă îlă urma, epitropul ă seă îl înșela, și spre a recăpăta averea lui, avu a susține în timpă de mai mulți ani uă luptă din cele mai grele. Ce e de mirare ca ună omă în asemenea posițiune se deviiă d’ună caracteriă înăsprită și se privescá natura omenăscă mai pugină din partea luminăsă decătă din cea umbrăsă. Astă-feliă conduse de nesce fire nevăzute, aste dăue suflete dulci și bune se apropiaă din ce în ce mai multă unulă de altul, și, mulțămită unei noue comunități de interese și de simțiminte, semânța semănată de îndurare și simpatie se desvolta răpede și putinte spre a produce uă flore binecuvântată: uă sântă amidă de surori. y (Urmare pe mâne.)