Romănulŭ, aprilie 1862 (Anul 6, nr. 90-121)
1862-04-08 / nr. 97
311 — Warszawa, 11 Aprile. Eri studinaii au fikută ín katedralilerkare de o demonstrațiune, voindu a îndemna publikulu, prin turburiri, a priisi biserika. Arxiepiskopulü, kare pentru un momentu a fost turburată, a multjunitulelorüie au remasa ín biseriki prin kuvinte elefingt. 14 din turburitori s’au arestată la cunirea din biseriki. O ramură e linimtita. — Korfu, 8 Aprile. Adunarea legislativi a respinsă la cuvîntul ă Lordului-Komisariă superioriu ku orasiunea deschiderii adunirii ku o adresi prin care deklari si reunirea insulelor lomiane ar fi singurulu mijloku de îmbunitițire a strei sociale. Lordulü Komisară superioră a invitată adunarea a nu discuta gestiunea konstituțiunii. Engliteza, priimindă protektoratulu, a priimită cu dînsulă și drepturi mi datorie. — Kalkuta, 8 Martie. Komitele Eulenburg a sosită la 2 de la Bangkok cu vaporea „Arkona“ și aplecată astăzi pentru Europa. Vaporile „Arkona“ și „Thetis“ voră în Longiura Afrika trebîndă kapulă de buna sperapui: — Batavia, 1 Martie. Navele mai noue despre cutremurulă vulkanikă dela insulile Moluche spună și insula Maebian este cu totul devastați. Hinni spre zene lokurî suntă in ruine mi 320 omeni aă perdută viejia. — Hongkong, 1 Martie. Shanghai este necontenită amenințați de rebeli, karină ocupată toti provincia. O raniulă s’afi. suptă protecțiunea stmmilară mi operată de fortifikatliuni bune mi d’ună karpă de voluntari ce s’a formată. La Nanking domnesce a kumpliti femeie. Misionariul Roberts a sosită aici (Hangkong). La Ningpo Taepingii se condukă cu umanitate. Increderea începe a renascerii comercială a re’nflori. — Peking, 4 Fevruarie. Înrîurirea lui Kung s’afli într’o nekonteniti krescere. ROMANULU ,5 APRILIU. BASCELE. Amia vezuta prin liricularia Bancei otomane, publikati în acestu ziariu, ki o kasi de banki a venită a se stabili în oramiură nostru. Kredemi ki póte fi folositoriă publikuluî a afla în cehipă koukursulă iei ii póte fi avantagiosă. ca pentru parată, alergă de se privi din capü pina ’n plecere într’una din oglinzile cele mari ale salonului, jumetate mulțănută jumetate neodinitű de dînsulă. Octave nu trăgea vr’uă vanitate prostă din avantagiele persónei sale, dară avea motive destulă de seriose de a fi, în acea zii, plăcută și seductoriă: Hortence era sevilă! Hortence de Savigny, născută de Germandre, era fiica baronului, ală douile frate ale Marchisului, acelua care murise în emigrațiune, după ce se căsătorise in vitată de cincizeci de ani trecuți cu uă june Pelonese fără stare. Născută și crescută în Polonia, Hortence se măritase și ea in vîrstă de șese-spre-țece ani cu urnă emigrată avută și betrănă, cornitele de Sévigny, care n’o făcuse fericită. Văduvă În vîrstă de optăspre-țece ani, ea decise pe mamă-sa a veni se locuiesca acea patriă necunoscută pe care o visase totă d’auna. La 1808 era de douezeci de ani și era una din cele mai frumóse femeie ale epocei. Bărbatu seă Îi lăsase ună capitale care-i dauă rentă de vre doue deci de mii de livre. Acesta nu era d’ajunsă spre a ține uă casă mare intr’ună limpă de tasă dară ajungea spre a trăi după plăcerea sa și c’uă eleganță modestă. Grațiosă și spirituale, forte dulce și simplizără, Hortence nu era cădetă. Ea știa că era încântătorii și se simpția fericită că e admirată; dară vis ulă seQ era i’a fi iubită eq fidelitate și d’a se căsători Spre a konvinge pe toti lumea de cuviința mi de utilitatea, ie o sistemi de banki, astafelű prekumü se obiinaeskü ïn Englitera mi’n tote perele mari ale Europei, póte ave pentru oraciul nostru, nu numai pentru komercianți si mi pentru partikular! este necesariű a da kite-va deslumiri despre natura unei sisteme de banki despre maniera ku kare komeriianții mi partikularii tutuloru klasiloru se servesku în țerele streine de konkursulu bankiiriloru mi alți kaseloru de banki mi despre avantagiele se aieste stabilimente le potu oferi. Una bankii mă este unu komer’lante în kapitaluri, sau mai bine zikíndü în numerariu. Elű serveste de mitulo istoriu între klasile komunitiții kari posede unu prisosu de bani, se doresku a-mű întrebuința mi aielea, kari doresku a-mi procura fondurile neiesarie pentru komeriiulü sau industria lorű sau pentru orice alti trebuinți. Ela se ’mprumuti darü de la o klase a clienților sei mi împrumuți banii la lealalti klase. Diferința de dobindi se priimeste mi dobînda se pliteste alkimuesie în parte beneficiulu sei. Prin aceste operațiuni atrage o mulțime de sume miie de bani bari fin konkursulu sen, ar remme inaktive mi fin întrebuințare în mimele partikulariloru spre paguba komeriiului, pe kundü elü le pune in cirkulațiune spre folosulu lokalitiții unde s’afli stabilite, probuindű komeriianților, banii de kare au trebuinți mi îmmulțindu astafelu kapitalulu întrebuințată în transakțiunile lorű. Prin atesta operațiunile bankiiriului produku totu d’o dațiunu beneficia însemnată komeriiuluî mi unű profită legitimă atita imprumututoriului, kare firi alea mizi-toare i-ar lipsi, kita mi bankiiriului însumi. în Engliteza kasete de banks se împartă în două klass: Bandele partikularie și bandele prin akțiuni (Stock Banks). Bandele partikularie se compuna de una sau mai multe persone (ale căroră numere nu póte trece peste după înclinațiune. Era gata a sacrifica adeverate fericiri tpte succesele sale și tóte plăcerile lumii. Era entusiastă de romanurile domnei de Stael, și fără a pretinde la gloria d’a fi că femeia superioră ca Corinne sau Delphine, purta în anima sa tóte simptimintele generose, ce autoriulü de geniu luase din sînulă seu spre a orna eroinele sale. Acestea era ideiele care căndă cusese lune înaintea morții Marchisului, veruh” seu Octave veni în concediu la Paris unde se înstărise ea. Era prezumă în reacțiune în contra ideieloru înderetnice ale reposatului seu soțu, dar ii iubia pe francesii timpului seu, adică gloria poema victorielor de resbelü, împărtășia îmbetarea Franței. Octave îi părea forte interesante, săracă și mîndru supta uniforma sa c’uă mică cicatrice la frunte și cu unu braciu în scarpă. Aci nu era una camaradă perfida ca se iplică că, dacă una din rănele sele fusese priimită in Spania pe cămpulă de onore, cealaltă era consecința unei rele batjocure. Ea se găndi îndată că ar fi uă acțiune frumosă a da măna sa, inima sa și lei doveșteci mii livre de rentă acestui verit nenorocite și demnü, spirituale și frumose. Ea vorbi de acesta proiectă mamei sale care era amica sa cea mai bună. — fiű îubeșci? îi response amabilea Polonese, care, deși vorbia de adeverata autore cu multă entusiasma, fusese totă forte positivă în fundul mălumeluiese, asociate, mi sunt de ordinariă administrate de mulți s’au de mai mulți din aiți asociați. Bannele prin akțiuni sunt kompuse d’unii numerű , nemirginitű de akționari, kari alegű kiarű din sinula lorű pe membrii direcțiunii, îndatorați a administra afacerile soiietiții, a da sokoteli akționarilor, mi a îngriji de interesele loru. Spre a forma o asemene soiietate în Englitera, se cere unu akta de incorporațiune sancționată de kim parlamentă, mi, spre a pute dobîndi aiesta akta, trebue mai intiiti ka direktori! întreprinderii se fii indivizi d’o respektabilitate recunoskuti, mi pe urmi o parte proporționati a kapitalului se fii depuși in kasa sonetiții ie este a se krea; trebue iiki ka afacerile se voieste se întreprinzi sonietatea, mi despre kari are se înfimeze o programi, se nu fii d’unu karakteri perikulosu spekulativa. In alturi de incorporațiune ale tutorii sonetiților, prin akțiuni este specialmente previzuta ki direktorii trebue a fi alemt prin majoritatea voturiloru akționariloră mi ki aiemtî din urmi potü eserita dupi plakutu loru unu kontrolu ín administrațiunea afaceriloru sociali; este asemene specialmente ordinată ki direkțiunea este datorii a da sokoteli akționariloră, la epoie tipsate, de starea soketiții mi a supune dirile de semi la esamenele unora esaminitori, numiți de kiri korpulü akționariloru. Aieste sokotele se infiimezi periodiceste la adunirile akționariloră in publiku, mi unű raportă alț aiestoru aduniri, precumu mi bilanțiul, sonetiții se publiki totu d’a ona prin presa periodiki. Dupi unii raporta, publikata într’una suplimentă alű ziariului London Gazette* pentru luna lui Ianuarie 1860, bunele prin akțiuni din London erau în numere de zere, înzestrate împreună k’un kapitalu de 5,399,195 livre sterling!, versată de 7856 akționari din tote klasile publikului Englitereí, m’avíndu împreuni unu fondu de reserve de 1,031,341 livre sterling!. Depositele acestora bănie se urbi împreuni la suma enormă de 47,547,823 livre sterling!, astfel, în kita ai este institute prin depositele de bani ale publikului, prin propriele lor kapitaluri uni prin fondurile de reservb se gbsiau în stare a facilita komeriiuíu k’o sumi de 54,008,359 livre sterlingi. Dividendele plitite akționarilor se urcau la zoro la suti peaua din suma totale a kapitalului acestora bănie, lukru se dovedeste limuritu ki sistema adoptați d’aceste institute este astfel: In kita se dea unu mare avantagiu, atita publikuluî depositariu, kit mi akționarilor; kiti daki publikulu nu gisea interesulü seű a depună banii sei la birnele în gestiune, negremitu n’amü esiste enorma diferinți între suma depositeloru publice In casele lorű, kare in anulu 1845 nu era de kita de 7,984,305 livre Sterling! mi suma depositoru ii amjivezutu la imeditulu anului 1860. Este ïnvederabű, mi n’avemu trebuinți se demonstrimu prin argumente, ki biniele prin akțiuni oferesku mai multi garanți publikului prin numerulü akționariloru, prin suma kapitaluriloru loru, prin fondurile loru de reserviri prin publicitatea știrii aktuale a acestora Stabilimentele nu potu oferi nici odati biniele partikularie. Nu ne remine dară de kitű a esplika mi a demonstra posițiunea aiestorü bănie în fața publikului în sininitate, mi avantagiulu se aiestü a póte trage din konkursulu finanțiariă le-i ofereskű, aretíndu mi kontrastulu ku oramiulă nostru unde fiikare este propriulű seu bankuriű. Banii suntu totu d’auna rari komerliulu adesea paralisatü prin lipsa numerariului; toti lumea alergi a încisa polite mi alte titluri mi sumele se are a priimi; d’au resulti ierte pentru lipsarea agiului asupra diferitelorüspene de moneti, diskusiuni pentru a nu priimi sfanțiki sau ikosari din causa nekuviinței transportului; toti lumea este derangiati, superati; afari d’aiesta temerea d’a fi furatii sau înmelatű de impiegații sei sau de slugile sale, Intr’una kuvinta, konfertele posesiunii avuțieloru sau prosperitiții este mai totu deauna contrabalanțiată prin grijele neiesarie spre a păstra averea sa. în Englitera mai fiecare individu kare posede bani, are pe bankiăriulu seu, mi fiă kare kasă de komeniu, spre a evita kheltuelele nefolositorie mi a garanta regularitatea mi ordinea în afacerile sale, găseștie în avantagiulu seu a deschide unu komptu k’unu banki'sru s’au k’o kasă de banki. Se vorbimu de klasea komordante. in ’se kipu negou,tătorii jeloru lalte oramie se servesku de bankurii loru, mi pentru >ie se servesku de diurnii? Negoiiiătoriulu, deschizîndu unu komptu la unu bankieriO de respektabilitate mi de kreditu, depune banii sei le o persónă la kare krede kt voru fi mai siguri de bătil la d ĭnsulü fiindu kt aiestü bankeriu are kasele sale de feră mi lokurî sikure de păstrare, mi fiindu kt, kiaru în kasulű d’a fi furatu bankieriulu, elű are totu d’auna miziló ie d’a înapoia depositulu klientului seu, pe kindu, furinduse însumi negoijiatoriului, se póte lesne se perdb tótB starea lui. Bankierulü posedă alte mizilóne spre a întîmpina perderile, banii ne-i se potu fura n’ar însăipinna de ritt ű o forte mică parte a mizilóielorű ac suntű In disposijsiunea sa. Ori »ie komeniante kare saie mari daraveri are neapărată pe totă ziua mai multe polițerii komturi de înkasata, 'jelű obligă nu numai [spre a avea unu kasieriu spre a-i ^inea kasami komtabilitatea, dacă n’o face singura, ui ănkă mai multi impiegați spre încasare; pViestia trebue se-i plăteskă, — minică trebue se se okupe necontenitü a numera bani, pe kinda ară putea se ’ntrebuinu,eze timpulu seu mai fu folosit ingrijindu de afacerile sale. Dacă komernantele are bankiă mulă sen, nare de bătă se trămigă lui polițele sale, pe kari le va încasa credităndă-i komptulă, mi băndy komeraiantele are a plăti, în loku d’a numera speciele de monetă n’are de katu se subscrie unu bon (fie se numește cheque în Englitera) bătră bankuriulu sen, kare la va plăte acestea vulnerară pe Hortence fără ca ela se fi bagata de semă; și fiindul că ea rîdea de sarcasmele sale, ele își închipuia că-i place prin trista sa veseliă și astfeliu apucaseră cale greșită: în momentul în care luam veșnilă terminăndu-și toaleta, Hortence sosi în caretă de poștie cu mama sa, și fiindu că abatele nu intărșiră d’a veni, moștenitorii legitimi și direcțî s’aflau renunțî la noue ore diminața în castelu. Abatele era unu omu frumosu, grasu, lucitorie, pudratu, superbă la veslută. Privată de beneficiulü seu și ne Hindu intratü în nici uă ordine religiosä, elü lăpedase cu plăcere titlului seu spre a nu fi superătoriă libertatea limbagiului seu și moravurilor sale. Era ună perfecta egoistă, fórte amabile, destulă de iscusită, seiindă a pluti, cumă se ptice, în doue luntri; vorbia reă de revoluțiune cu acei cari aveau a se plănge de dînsa, și reă de vechiulă regime cu acei cari, ca dînsulă, n’aveaă a lă regreta. Trăia de mai mulți ani în Normandia și nu cunoscea nici pe Hortence, nici pe Octave. ÍÍ acostă insă trișlîndu-le bradele cu ună aeră de desinteresare și de amicițiă, care, póte, nu era forte sinceră, dară care avea totă farmeculă aparinței. (Urmare într’ună No. viitoră). — Dacă-să iubescă? respunse Hortence, care nu se întrebase ăncă pe sine înainte d’a consulta pe o raclută seă. Așteptă manii -că, nu scă nu-lă cunoscă, dară mi se pare că așiă dorise-să iubescu, spre a pute lua ună bărbată nenorocită și se fă ăngerulă scăpăștitoriă. Domna de Germandre nu simpuia multă simpatiă pentru Octave. El lăsase pró multă se se vâdă in șlina d’ăntîiă, că in ochii lui uă fcmesă de patru șleci de ani nu mai era june, și domna de Germandre pretindea, dacă nu omagiul, celă puțină pre care considerațiune pentru farmecele sele ăfică reali. Afară de acestă ea auzise că Octave era duelistă și chiară camă jucătoriă de cărți. Cunoscîndă bine inima femeiască, nu voia se contrazică pe fiia sa pentru acestă măritiștă. Din contra o filia a se găndi la dînsa ceva mai multă de cătă se simpuia ea dispusă. Se prefăcea că ie la serios fantasia unul momenta și încuragia visitele verului, în loc d’a se teme de ele. Acesta era ună jocă mare și perielusă, căci Octave avea precari părți seducătorie, dară domna de Germandre cunoscea delicateța gusturilor și impresiunilorü fiiei sale. Hortence, după căteva întrevederi, începu a găsi pe verulă seă cam superăciosă și iritabile. Ea se spăriă și să vedu c’uă emoțiune de crescînte. Căndă, după trecere de căteva septemăne, elă pleca mai simpu pentru dînsulă uă solicitudine generosa, dară nu mai avea nici uă dorință d’a asocia esistința sa cu a lui, și căndă mama iei o întrebă unde s’afla cu ararea iei: „Așiă trebui trebui și așiă voise să iubescă, respinse, dară în deșertă făcu apelu la consciința mea de soră și de amică, nu me potă încă reconcesia cu defectele sale. Octave, cu totă spiritulă să, nu înțelesese bine situațiunea. El înțelesese în principia efectulă ce produsese figura sa și nenorocirile funeței sale asupra simpțitorei Hortence, se ’nfocase la ideia unui măritișiă arătă de cuviinciosă și arătă de avantagiosă, avusese pentru vara sa multă simpatie și recunoștință, și ea era îndestulă de frumosă spre a fi dorită cu vioiciune; dară töte acestea nu era amórea ce visase Hortence. Octave, obicinuită a judeca și a denigra pe toți omenii și tote lucrurile, ajunsese incapabile de entusiasmă, și obiceiul ă d’a-și bate jocă chiară de ce iubia mai multă era atătă de inrădăcinată într’insulă, în cătă nu putea cruța pe nimine. Iî scăpa căte uă dată cuvinte superătorie asupra frivolității femeielor, în genere, asupra puerilității gusturiloră soră, asupra disimulațiunii loră naturale, ai scăpa cuvinte pre spirituali asupra periclaforă măritișiului și asupra ridiculului bărbațiloru pre dociți. S’ar fi putută zice că moștenite de la vreună strămoșiă ura și U renîjunțului«ö, în țarnișosș la gloii, »au temerea leșitorîl conjuralș, Td*