Romănulŭ, iunie 1862 (Anul 6, nr. 152-180)
1862-06-25 / nr. 176-177
550 ROMANULÜ26 JUNIU. 7 IULIU. Daru fiindü ki karakteruii onorabile lui pamniku a lui Said Efendi nu se potribea pentru o misiune atită de envota, fu numită în lokulu lui Mexemed Ali- Bi, komisaru imperială pentru Serbia, sekretariulu partikulariă alu lui Mexemed Ali, unu june fin, sperierii. Noulă komisară însi trebuia s’astepte prin ie Omer Pama va anuniia figuduita sumissiune a Muntenegriniloru. Caradanin însi, care petrunse jokulu Turiilor, lui care kunostea fórte bine pe domnii miniștri de la Konstantinopole, vezu în numirea lui Mehemed An Bei o insulii a națiunii serbe mi Kapu-Kexaia protesti în contra numirii lui, mi nefolosindă nici acesta, zise în gura mare în ministeriulu de esterne: „Ve-ai vedea ie se va ’ntîmpla.“ Supunerea Muntenegrului nu s’a efectuată, dară biaa se prezise Kapu-Kexaia ală Serbiei s’a împlinită. A kui e vina? Negremitu nu a Serbiloră, ui a Miniștriloră Sultanului. — Ritimă -n ziarulă ,,Wanderer 41 de la 1 Iulie. Nu ne-a sosită ,nici nici o suire, ki diferința între Serbia și Parti se va putea deslega pe calea pauifiki. Se "tațelege ki intervenirea diplomatiki a konsuliloră striini s’a terminată cu sosirea represintantelui Poruii la Belgrad mi ki akumă negoțiațiunile urmezi direptă între dînsulă și guvernulă Serbă. S’asikuri ki Komisariulă Portiei Achinet Vefik Efendi a luat-o în genere p’a kérdi forte dulue mi ki a declarată ki Porta ar fi akumă dispuși a aborda tote acele pretensiiuni ale Serbiei, a kirora împlinire o ueruse nu de multă domnu Garaschanin la Konstantinopole ku atitea stirumiji mi firi sukuesă. Dară se vede ki Sultanulă va trebui se ’mvoije la rîndul ă seă însemnetatea cuvîntului ,,prea tirziă“, se mveue ue va se zili a respinge dreptele verșri ale unui poporă, pe astă timpă ele se ’nfiuiuiezi suptătorii de rugiuiunî modeste, mi a se decide la împlinirea loră numai atunuî, kîndă întirîtarea pentru nesobotita loră respingere s’a ’midiuinată adînkă în inima poporului uii kîndă în urma evenimintelor ivite în intervalulă trecută sau împinsă multă mai înainte Ținta dorinielor populare. Ku cîte-va luni mai ’nainte Serbia s’ară fi mulțumită cu abordarea cereriloră fikute Poriții de domnu Garaschanin; astizi s’aă schimbată lucrurile, astizi Serbii zikă: o asemene konfesiune în momentulă uktuali e etvalinte ka niii una, iui trebue neapirată se se ridice Turuiloră, o dați pentru totă d’auna, dreptulu d’a ulea garnisóne în fortereuele Serbiei. Se póte obiekta în kontra ki Serbia, daki voieste o rupturi ku Porta ar fi gisită totă atită de bine, mai kurîndă sau mai tirziă ună ori kare altă protestă; s’asikuri kiară — mi din sorginui sikure — ki Principele Michail înki pe la sfîrmitul anului trecută ară fi adresată uă memoranda împiratului Napoleone mi împiratului Aleksandru, în kare a aretată ka singurulă mijlokă de împrliuire, era evacuarea fortereseloră de citre garnisónele otomane. Dar tokmai^kxnd nine* va voieste a respinge pretențiuni prea mari, ar trebui si se gribesti a înplini kurîndă mi într’uă kipă prevenitoră cererile nele drepte mi legitime, manesta Porta n’a făkut-o. In veia ue s’atinge de conduita puterilor mari europene în privința konfliktului serbo-turkă, s’as'kuri ki Rusia posedi cea mai mare înrîurire asupra Kurjiî Belgradului, se zine kiară ki Garaschinin s’ar fi aruncată desi virmită în brațele acestei puteri, vizînduse desamigită în amtepurile sale din partea Franței. Este însi ui mare întrebare mici daki avea reținere a Franței nu este de tată momentane mi Ista to rosmentolft prostot iutaurice nu voră lua ui lipede prefacere. 9elă puțină și asikun positivă, ci la susă vorbitură memorandă a Principelui Mixailu ar fi respinsă nu numai Rusia, uicigranuia într’una semă forte favorabile pentru Serbia. Kstă despre konduita Austriei se zice ki n’ară fi tokmaî în contra demolirei fortereijelor ueruti de Principele Mixail, dar ki Austria nu voieste a da konsi muj ka întulă sau la o asemenea mifisuri, de kită atuncî kinde se voră gisită alte garanție pentru asigurarea suzeranităyii Porției asupra Serbiei; —* în ce ar putea konsta aceste garanție, nu póte sus %uta nimeni în momentulă aktuale mi nu este probabile ki va fi ku putinjji a se realisa acestă compromisă propusă de Austria. Cu acestă prilejă nu ne putemă popri d’a fane menuiune d’ună sgomotă, kare se respîndise d’o dați de doue pírjai diferite. Pe d’o parte intimă în ziarul „Borsenhalle 44 de la Hambourg despre o spedițiune de voluntari italiani la Serbia mi pe d’alti parte gisimă în Independance“ o korespondingx de la Paris, kare zine ta, Iohî Garibaldianii, or unde s’ară afla că fostă konvokați a veni în grăbi la Torino mi ki se vorbește despre o spedigiune noui ce ar avea și întreprinzi mi a kirei-a unntx ar fi Serbia. Korespondintele uiți a ne spune pe ce cale voră merge garibaldianii în Serbia mi kumă se póte aborda o asemenea spedițiune ku declarațiunile pauifine ale ministrului Ratazi. Ne pare niici semnifikativă ki Garibaldi, kare dupi tóte ziarele se’ntorcea la Kaprera, se vede akumă d’o dațialitarea cu principele körenei ală Italiei la Palermo asistmdă la o serbare de purikami, a kiora aduniri se poprise de mi zi din partea guvernului mi kari nu se tolerase în urmi de mită suptă ére kari restrikuiunî. Recunostierea Italiei din partea Rusiei s’amtepu la Torino din on’n ori mi noură ambasadoră italiană la curtea Petersburgului s’a mi desemnată iu persóna markisului Pepoli, alegere, kireia s’atribue o deosebiti semnifikare, fiindă-ki markisulă se rudeste d’aprópe ku împiratulu franzesiloru lui ku principele de Hohenzollen. Esksrusii, Isniă 23 1862. Domnule fíedactorii. Vineri la 8 luni, pe la 1 ori dupi meziulă vopjjii, amă fostă arestată de d-nii Komisarî de Galbenămi de Romiu, însoțiți de gendarmi, firi uiui o ordine skrisi a d-luî Prokuratorii, amăj protestată contra acestei ilegale arestiri, cu tóte astea amă fostă ridicată mi dusă la Prefektura Poliției, unde amă fostă pusă la sekretă cu sentinela lungi mine. Duminiki spre Luni 11 luniă, pe la 1/„ ori dupi mezulă nopgîl, amă fostu luată din vigiséria mea mi, insouită de d. supstitută ală Prokuratoriu lui sekuimnea I korekuionale mi de d. Komisariă de Romiu, amu fostă adusă asasi la mine, unde biutîndu-se prin tóte mobiiile mele s’aă ridicată tóte hirtiile mele, prekumă mi uu revalveră mi stindardele ne servisemi la manifestarea din 11 luniă 1861, de pe kimpulu Libertinii mi altele italiinestii ne serviseri la manifesting pentru Unirea Italiei mi kari tóte se aflaă depuse la mine, apoi ne amă im*torsă la Prefektura Poliuieî, unde amă fostă reinternată în ínkiseria mea. Luni dupi amiazi-zi s’aă veruetată în presiuni’mi tóte bestiele mele, kari se compuneaă de skrisorie de la d. Cristofi, deosebite connepte, tradukuiuni etc. mi skrisorie de la familia mea, de la mama mea, de la surorile mele, de la fra* s’a tóte «skrisories ® «Kiwi Cristofi, una bite una, rindă ku rîndu; asemenea s’aă vetită mi cea mai mare parte din skrisoriele familiei mele. Dupine s’aă veruetată tóte, mi saă înapoiată, oprindu-ne numai mă conneptă ală meă (kiui skriptura avea, dupi zisa d-lui Prokuratoriă, asemenare cu are kare alti skripturi kompromisi), o skrisórii a d-lui deputată Italiană Vegezzi-Ruscala, doue din skrisoriele d-lui Cristofi, în kari înki vorbia, într’una de verbirile ue afilată spre a întruni în Craiova partitele pentru banketulu de la 24 Ianuariă, mi de nereunirea sea, în nealalti aprecia artiklele ziariului Unirea, în care d-lui vedea atacuri kontra Domnitoriului. Revolverulă mi stindariele au fostă oprite. Amă așteptată pîni Joui la 14 luni, mi vezîndă ki staă încisă fin se fiă veruetată, nevoită fundă a dormi pe nestie skaune în fórte prostistare, kiui n’aveamu pată, amă adresată d-lui Prokuratoriă alăturiloi Kriminale, urmitoria adresi Insoüiii k’ună protestă kitre d. Prokuratoriă alu kurzii de Kasaugine. Domnului Procuratoriu Crmninalii. Domnule Prokuratorii. Neputindű érni din închisoria mea, spre a da eu însumi alituratura protesti, kitre d. Prokuratoriă ală Kurij ii de Kasagiune kontra d-v. ve rogă a bine voi a-i să trimite d-v. în mi-ve ka unulă ne ve bukuran,i de libertatea individuale pe care mie mi-ai fi lipitu-o. Amă onore, d-le Prokuratorii, a ve presinta salutariele mele. Eugenie Carada. D. PROCURATORI ALÜ CURȚII DE CASAȚIUNE. Domnule Procuratoriu generale! Am fostă arestată Vineri noptea spre simbiui de kure d-ni Komisarî de Roiniă mi de Galbenă, însoțiat de geandarmi, am cerută d-loră Komisari mandatură d-lui Prokuratorii, în puterea kiruia atentaă la libertatea mea individuale. D-loră mi-aă respinsă ki n’aă altă mandată de kită persona d-loră. Am protestată contra unui arma de kuriosă mandată mi supuindumi forței majore am fostă ridikată mi adusă la Prefektura Poliției, unde am fostă închisă mi ținută în sekretu, pizită zi mi nopte de mă soldată ku purika în mim, ne sti kiază în camera mea. Acéstă arestare este ilegale, d-le Prokuratorii, kili legea penale nu di dreptă administraijiunii a aresta pe ună vetuijiană de kită in kasă de kulpi vegiati stă limbă svonulă publikă lă-ar denunța ka kulpabile de ai krime; la mine nu era ună asemene kasă. ProtesteZu daru kontra violirii libertinii mele individuale. In urma acestei arestiri, asteptu, de Vineri 8 luniü nóptea prin asti zî Joui si luniă, ka se mi se fata cunoscută kausa arestiri mele mi se fiă veruetată; așteptă inși in demeriui, kiuli n’amă vizută aici urmare din partea d-lui Prokuratoriă detată kifkarea dominitiului meă in nóptea de Duminica spre Luni mi ridikarea, fiindă că fanii, a xiritelor mele, au*nui revolver, mi a stindardeloră romi* nesul ue ne aă servită la serbarea naționale din 1861 11 luni, mi a unoră stindarde italiane nene aă ser* vită la manifestirnie pentru Unirea Italiei mi kari se aflaă depuse la mine spre pistrare. După ceruetarea fikuti xirtielor- mele de d - nii Prokuratori, mi s’aă înapoiată negisindu-se nimika în ele kari se poti adune asupra mea vreună prepusă. Cu tote astea, d-le Prokuratorii generale, că sum totă arestată mi totă neinterogată pu Pakumă. Art. 34 al konditiii penale la pag. S $m ||prin pirită 1« taină trebată în sorobă de 24 de ore dupi sosirea lui la kasa de propreți, etc.“ De la arestarea mea suntă 140 de ore vii că nu sum înci întrebată, vervetatu mi stau închisă fin a lui pentru uie. Acestă este înciui violare a legii, contra tarii protesteze. Pe lingi auestea, d-le Prokuratorii, mai am a adauge mi urmitoria însemnare : Kiară kriminalii kondamnaui ia lurrii forțiate să mi el mă pată mi o rogojini pe care se dormi noptea; eu, kare nu suiă moară de ne sum arestată, sum nevoită a mi tortura dormindă noptea pe nisue miserabili skaune, unulă mai înaltă de kită altulă. Ereză, d-le Prokuratoriu, ta avea-aml maltratare o suferă mi ueli- alți arestați, kiui nu voiă a presupune ta acésti amabile atențiune mi se acordi numai mie ka ui favore speciale pentru ta amânarea a fi colaboratoriă ală Ziarului Romănulu. Ori în ue lasă însi, fii favure speciale pentru mine, fii reguli generale pentru toți arestații, protesteză, d-le Prokuratorii, contra unei asemeni nedemne trairri. Terminindă, d-le Prokuratorii generale, mi-adună aminte ta la 1859, D. G. Știrbeiă a fostă arestată preventivă numai doue ore, în kasa sea, mi Adunarea elektivi a protestată ku energii contra acestei kilkiri a libertății individuale. Nu suiă data suntemă înki în timpurile acelea limbă uea a ue este ilegale pentr’uă omă ce se titulezi prinuipe devine legale pentr’uă omă ne nu se titulezi altă— feliă de tată vetițiană liberă ală unui stată konstituționale; kiui noi, d-le Prokuratorii, tată stiruimă a ne crede suptă regimele konstituționale. Data stiruinția nósta în acești kredinți este ui nituire, și aberațiune a spiritelor nóstre, bine-voiți, d-le Prokuratorii, a ne o spune ca se suimă; — saă data s’aă fikură legi de esuepțiune anume pentru noi, binevoiți a ne komunika buletinulă prin care s’aă promulgată anele legi ka se le cunosuemă. Daki înki, diu kontra, régiméié konstituționale este ui realitate, data legile suntă unele mi auele-ami pentru toți, asteptimă, d-le Prokuratorii generale, ku uea mai deplini încredere, ka d-v. a kirui misiune este a veghia respectarea legilor d in Rominia, informându-vi de negalitățile komise în privinți-ne, se protestau în favorea legii contra arbitrariului ală kirui obiectă suntemă. Am onore, d-le Prokuratorii generale, a vi presinta salutirile mele. Eugeniu Carada, Bukuresu! 1862 Íuniü 14. Ínkiséria Poliției Kapitale!. In urma acestui protestü, a doua zi Vineri^ni s’a datu nimieun vebru laiul arestau! paturi 5 éra protestulu kure kurtea de kasauiune mi s’a imn apoiatu ma în urmi de d. Prokuratoriu Kriminale, dindu-mi mizuieue spre a lu trimite unde era adresații, nea-a ue am mi fikutu. Kurtea de kasauiune a respinsă recomandândă Ministerialul protestulu meu spre a i se da urmari rea legale. Ministeriulu l’a înapoiată d-lui prokuratoriă kriminale spre a face uele de kummnul. De Sxmbiu 16 luni, am incepută a fi verietatu. In tóte întrebirile ne mi s’a fxkulu, afan de gestimnea adresei pentru 11 luni, asupra kimianiu! nu s’a insistată, n’am vezută aici akusare de kită k’am să fi zisă, intr’o zi óre kare, în tutungeria frajjilorfi Kaluces^ fegŭ ku traf nakutioikuțîmi unu serginte de polițin, vorbinduse despre nedreptiuile ue se komitu ku geranii de la Vikiemi!. .,bine ve fațe de ve sugrumi, kiui kindă s’a ridikată pinea de d. Dim. Gika la 23 de parale, nimine nu s’a skularu !“ Am respunsă d-luî prokuratoriă ki, kiară d’ar priimi k’am cea mai mare dorinții de reskuli, nu potă admite k’am putută vorbi d’anesti fații ku nimte nekunoskunî, mi mki, d-le Redaktore, uni k’ună serginteală Polițieî. Joui la 21 luniă a venită d. Konstantină Filipeskului a deklarată ki ar fi auzită din svonu (pîm în acelă momentă n’am suiută ki o instrucțiune a unui prokurator să póte deveni svonu publikă) kx d. Karada a deklarată ki a fostă în ziua atentatului la kamen pe la 2, mi pe la 4 ore, dupe care aplekamü fin a se mai intórne. Spre respunsă la anesti neinvelesi asigurare din partea unui omă cu perulă albă, am figută apelă la d. Radu Ionesku, ku kare am fostă în tribuna ziariuitiloră, la d. Al. Floresku ku kare împreună ku d. Androniku, în timpul suspendirii medinnei pentru propunerea de arginții fikuti în urma diskusiunii gestiunii 11 luni, amă kxutată în Monitoriă publikatiunea d-sale din anulă trekută, kmdă era prefekită ală Poliuieî. Am aminitită în ki kiteva kuvinte ne am schimbată ku d. Fioresku dupi terminarea medinnei, vii am fikută apelă la d-lui ka se mirturiseskx de era adeverulă de zilemă, însumi d. Prefektă aktuale ală Poliuiei a deklarată ki m’a vezută kiutind ku d. Floresku în o carte, dară nu-mii adune aminte de ori era. Am relatată apoi o convorbire a d-lui Dim. Gika ku d. Arion în momentul ă d’a emi din antikameri uii am fikutu apelă la avemti domnia se deklare daka aues* ti konvorbire a fostă séü n’a fostă, antindă ki că am fostă arestată nóptea firi se mai fi vizută pe vreunulă din do. susă numiții. Am spusu apoi persónele ne am vezută, în urma atentatului, pe daia la pórta Mitropoliei, mi posiuiunea unde se aflau, reî mxindă ka se se constate de spuneam adeverulă. Joui era se fiă liberată, după kumă zisese d. Prokuratoriu, fanii ku d-v. d-le Redaktoriu; în urma deposiuiunii d-lui Filipesku însi, arestarea mea au urmată. Numiră data d. Prokuratoriu a kumatu pe d-nii numiții de mine, dară a doua zi Vineri la 22 luni, pe la 2 ore am fost eliberată pe garanții, oprindu-mi-se înși revolverulă mi stindariele, pentru care am adresată astăzi o cerere d-lui Prokuratoriu reclamindu-le, dară mi-au fostă érimi retușate, nu sură pentru ie. Eki, d. Redaktoriu, istorikulă arestirii mele, kreză ta mai aiese-ami lucrurĭ s’a petrekutu mi nu mai toți iei lalui arestați. Vră dară a protesta la opiniunea publiki, nu pentru persóna mea, ci pentru legalitate, kare dupe pirerea mea, a forță violați prin aceste arestiri nebasate pe nici ună felă de kuvîntă. Nu voiă vorbi, d. Redaktoriu, de Îngrijirea iese di arestațiiloră, taii, de mira’ara nutrită în totă timpulu în a kiderîi mele ku keltuela mea numai, kaiui aJuiî din arestați, totă n’armă are de tată a mi plinge; Iasă dară aiesta altora kari, fiindu nevoiui a minkare li se da, dă mai multe de zisă în aiesti privingi. Terminindă, d. Redaktoriu, me kreză datoriă a mulțimi tutor nebrulalui funktionari, ku kari am avută a** fare, pentru omenia mi delikate da ku kare am miiută a se purta, îndeplinim* du-mi totă d’odati ku striktitate da*» tobele sariineî loră. Salutare mi frigii EUG. CARADA,