Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)
1862-09-15 / nr. 258-259
Í ? Mr. 258 25« Amil VI. - --gaiet SMaA ® 4.y DUMINECĂ. pî 15, 16 Septembre 186S ‘'J'| VOIEec?'3S' ' X.TJM K>rfep jji f*Sw‘8 'n$AaT-r.V^ib'PF^Éi: r'm^í’^Bi fcÚuVS ViTeSi in tot*1 dible »fanta to L«siu ai a domed1 Abonarea pentru districts pe on«... ... 152 &! •> ' ' . ’ ' SGSP lUOG ^ .* .£ « PIARII POLITICO, COMERCIALE, LITERARII . Abonamentele începi !«1 si 16 ale ■ [UNK]SS&Sfii' Li-ae.. ..» Lttuo .i.................... ..... 64 _____________ Ele se facü în diatri.'te la cerekpoedm^î Și fie ....................... ........ 32— _ «■» • 1~. rulul și prin jipste. B./*TM«,,....... uz îartkjud.r tbamibb și nbpublicatk «® vma$>k. . h.«diuarU* sud«, sc SO íiiere............... 1 lea »■, 1.... ..... .in Austria la direcțiunile postaii și ia 4gta~ 1 sivtrrjiuțprî și nläw lisă* ». ..V;........... 3 lei . ^ _ țlele de abonare, pe trimestru .10 fiorin!afcgiat B. Direptoriulu 4iariului: C. A. Rosetti. — Gerantü respunti etorin: 1. Albescu, valută austriacă. v Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul fianului d. O. D. Aricescu, Pas, Romăn No. 13. 9 km VXSIA 3POX.ITICA. 1.' - 1 ill'i 'ji'iJ? 11 lt ’ i’r* .170'S ; 1 i ' liff! * Mttetumî. »7 Răpeziute. în moment riu d’a pune supți tipuriu, primiroft MinitwmM de astă-zi few« R oprinde Jiurnalele Consiliului de miniștri și deseretură Domnescă pentru livrea raonascritorii Brankoviinesci. Lipsindu-ne spațiul«, publikvuă ku tea wai marș» feri‘lire pentru astăzi dekre V hiti Domneskă, si deklanmfl kt vonnit fórt* mulțimiți ka Ministerială se jid baVte ia t4fe Alei# prin asemeni akte. ALESSANDRU IOAN, etc. Vii,itidfi jmnalulii Konsiniulm MilligH îppfl de -astezi, 14 Septembre, jj^ba,a$ex*i»u»tele Bunikovenesci.; Am dak Mate și dekreti.ftiü ne ifimezi.: Art 1. Awrealulu Kousuiului Mi,wis.tótopu mai sasu&ísü, este aprobată dt^HotPol Bvn ts fid <rebw$iv ob msuj Art â. Așezamintele Bratikove * »es,fi vom fi administrate pe viitoria ii*. .aseartnare cu tele-l-alte Monastiri; Iși din IV. Bibesku Brankovianu, icon- sjatiidu-și legalmente titlurile sale de ktiteril, se va bukura de dreptulil abordatje ktitorilorö pri art. 12 alii Legiuirii , viipra Organisagiei monastiriloru Odaki trate. Art C. Ministrulu Mostra Sekrabrii de Stâto la Departamentulu Kuffelorö 4i J'strukjiiniî Publice este în AvntH^î ka adunrea la îndeplinire a '•■jrt^fer HefUrS _ katfi fii Bukuresti la 14 Septemfire anul 1862. Dup?, kuffie ni se spune, profesulu lepanitorii, ft ku sași de împotrivire kontra stifțiî kirmtti tortului, se va înfigi sa bani la firtirea kriminale. La 18 ale «sesteî-a atiu isteriulii MacOleki-Kostaki (îepuureanu) S« tamnfjigisîa Ia curtea de Kasagiune, Anostii ne atrage negreșit« atențiunea futulori» mai are una interesă și d’o alt> șatun». Se sine k* Adunarea n*a voită a trimite ui și unu membru din sînulît iei pantru a susține akusațiunea sV stelel și dítrobarea este akumă daki. d. Prokuratorii generale va vois’akuse? Și dakii vom« presupune ku va voi, vine apoi întrebarea despre «e se va fan# kind it vrumiîti din foștii junini- 4 sirii va întreba pe doi judekitori: „'Cine este akusatoriulfi nostru? Noi suntem fi dați íu judekat de kAtri Adunare erü nu de kf.trr. dowmö. Prokuratoriule este esklusivii represintantele Dom- Hunul, pe in temeiít daru si pe care drepții represintantele domnului devine akusatoriule troieni dați în judekatf. dentrî Adunare .și numai de kitri Adunare ? Síímbatu-sau are lucrurile si și suntem«, ba> ka se stim«, puși în judekatf. de kf.fi’?. Maria-sa Domnului erit tru de Adunare fu Și ia o asemene întrebare, mc are va zise înalte curte și d. Prokuratoriu ? nu ssimți negreșitu, dară pe listă putem« înțelege și »el îakrurile, asestat profesii, astefelft pFchirarti Patikluitu Adunarea este peste putința și foștii miniștrii nu potu fi judecațî pentru k* nu mai suntu abuzați. Adunarea prin nesusținerea abusațiunii înaintea Kurții a fi kutu prosesiulu peste putințî, și putem« zise ka ’nli’nuu modu tastifi șî a retrașii akusakari Douiliulu nu i-a trimisă înaintea Kurții ș'a stufel îi prosesulu este peste putinți., este sfîrșituî mai sui iute tJit ■’Eidlife 910 al 9q fOloda'h ini im ! Fiindu lu. vorbirtrii de Curtea de Kasagiune se faiemil kunoskutü d-lui Prokuratoriii generale și d-hi t’kimi- Președinte k% lumen vede ku mirare și părere de rîsu ki lipsesku mai mulgi din onorații membrii ai Kurgii și ki nu se iau mesujele kuvenite spre al invita a veni la posturile dumnialoru. Obiseiulu d'a lipsi de la funkțiunea sa se devenise mai o reguli. Ia Komisiunea Centrale pare k'ar tinde a se introduse ii la Kurtea de Kasauiune. Noi kredemur însi. ki sea a se se pute fase la Boksianî este peste putinus d’a se fase și în Bukuressi kisi asi lumea vede, și suntu ziarie kari potu gî>și mizTokuhi a publika buletinul« îipselorii, și ku tóte kite se va putea zise contra opiniiunii publise, noi stăruim« a crede ku ea este si la noi, si unice ku mai nimene nu pote lupta mulții limpu kontra manifestăriloruiei. Marginindu-ne daru pentru astăzi la asestu avertisment, mai fasem« numai kunoskut publikului k%, de 25 de zile de kindi s’a redeschisu curtea de Kasauiune, lip—sele suntu atâtu de mult« în listu nu suntu nikis nisi khiar« asei 17 membrii serum de lege pentru a se putea ține ședințt plenarii, ki nu potu niki lukra 3 sekțiunî și kt rekusindu-se douî trei judekutori nu potu lukra nisi doue sekțiunî, iar astafelu lumea sufere pentru ka doi. membrii se se plimbe. Mai fusem« nikt kunoskut« kt artiklulu 56 al« legii aselei kurți zise: ,,în fiecare zi de ședințt grefi’Miulu va ține registru despre judekttorii absințî sau supuși globirii. Acest« registru s’adeverezi, de Președinte la 11 ore și renume nemodificatu. „Jumetate din sala rîulu judekttoriloru inscriși în registru globirii, fii ei abamfî m congtuiny mu fără congedius se va scide de la mirare din ei, pre fit kare zi de absinți, sau de întirziare și se va împirți între bel— 1-alți judekttorî A4 Astu-felu vorbesse legea și ku tóté asestea ea sta. mórit kiar« pe masa seleî mai înalte Kurțî a ijereî. în numele darb a selorü mai vitali im terese rugtmb, konjurimu pe onorații membrii ai seleî mai înalte Kurți a nu lisa în neapliknre nisi sei« mai mikü artiklu alü légii, ktsi la din kontra ktndfi legea nu va ti pedeplinü respektált s’aplikatt de sei mari și pentru sei mari, suntem« în adeverii perdnți ku toții. Tie se petrese în România de peste Milkova, se se petresc ’n Iași, este întrebarea se ni se lase pe tóte zilele și la care ne a roștii și ne este peste putinți a respunde. Norespondintele nostru din Iași a lipsitu în aseste din urmt doue lune și ferisirea și mulțumirea Româniloru de peste Milkovu este se vede atttu de mare în kttti nimîtie n’a simpuitii trebuința d’a da guvernului, prin banalul« Presei, notiție despre pesurile și trebuințele aselei părți a Romtuiei. într’altufelii kumo ne amu putea esplika asésli lungi, ș’asoluti ftiere a tutulorii, a sclorb kari suferii kttu ș’aselorb kari, deși nu suferă dînșii, dară se interesezi, multe de orice suferințe pentru kt ssiu kt ele sunt« forte vetemttorie intereselor« politise și naționali? Póte inst kt. ne va fi skrisă sineva și scrisorile se vor« li perdul« ; ascista ssirafi sei« puțină, kt s-a ’ntîmplatat în septemba trekutt. Kt ți va Hettumî din Iași au trimisă în ziua de Vineri 7 Septembre, unu într’admsu kuritzisi, anume George Vasiliu, ku o epistoli kttrt direptoriulu asesteî foie d. C. A. Rosetti. Trimisulu a tkută aseslt kale in 27 de ore, și Știibtli pe la 4 ore a sositu la kanselaria Poștei din Bukuressi, A sestu kururiu nekunoskundu ulițele Bukuressiiora și lisată singură în voia intîmplirii veni la pasagiu lu- Romtnă, finde eista administrațiiuiea zlăririîui și kare pe la orfi 5 este in kist. Akolo îi eși sminte un« bine fr.ktloriu kore-î zise hi d. fi. A. Rosetti era în gndina Bișmegiu, îlu duse acolo, îi aruti pe siheva kare asikórt pe kurieriu ktelu este asela kttre kare #*ra adresați epistola, și dupe se o lut prin asesti anngire din inmna trimisului îi zise s’aștepte la porta grădinei spre a-î da respuns și ș’asttifelu dispiru ku epistola. Asestea le a desfăram, fații cu douî martorî, kubieriulă din Iași George Vasiliu și publikum« a sesifi fapt« pentru a areta starea de imoralitate în care suntă afundați la noi unii omeni, și pentru a esplima publikului pentru se nu-i putem« da știri positive despre sele se se petrecu în România de peste Mildovă. Ziarul« Reforma a publikat« o epistoli din Iași în care se zisea kipartita trekutuluî susținuți, zise Reforma, de kițiva boieri israeliți si Lipoveni, ar fi supsicriindu o potițiune prin care ar sere, nu ssimă de la sine, sfbșiarea, truncierea, uciderea Asolduvicî și Valachiei, adikt desunirou. Nu ssiiii« piuit sa se punți) informările Reformei pot« fi sikuro și dasea-a pe apiiiiiurtimiliară d’a le reproduse. Este dureros« a krede kt se potu gtsi Romunî kari se fii atâtu de vorbiți de una interesă cu totulă »migitoriă in kts,« se nu vézi kt revenindu la desinireii Prinsipatelor«, kiară dakt ar isbuti n’ar fase de kttă n uside națiunea ș’a se sinuside pe eî inșii, ktsî se ssie mkt de la Filipă, Regele Macedonieî kt toți ómenii și tusii regii „iubesku tridarea și ureskă pe truditorii’ ș’astulelă fiindă ne plase a spera kt subire asele suntu greșite și k’afart din ktți-va israeliți striini er« nu romtnî, toți Românii din toti Romtnia voiesku reforme, voieskră dreptate, dară nici anulă nu voiesse desinirea, ktsî nimine nu póte voi martea națiunii sale, sea-a sa aduse de sikuru și martea kiară a triditoriloră. Cu tóte asestea piit se priimimă epistole din Iași se punemă supta okiî publikului o epîsîoit se ziariulu Botschafter o publiki ka trimiși lui din Iași, 10 Septembre: „Tóte semnele ne fakă a krede kt prima și pri’akuină singura opere politiki se nă voită afundă pe basca prinsipiului naționalității, millit statul« se lepiase u 1 ó numi Romania, va oferi un burîndii proba kumn äsest« prinsîpiu este puțin« propri» a naște state. Supuindu-se unoru tendinție naționali s’a imit« ku sila într’unu singur« Stată sele doue prinsipate ale Dunării, furt a se întreba nisi de kumst daktasti kombinare înfrunia tóte kendițiunile naturali. Kon* sesinția a foștii, spră puțină în Moldavia, o nemulțumire asta degenerat« în kit tu ori se s Limbare. poli tiki, searski,pa țara de sturensea, aktijaie ar fi bine primul,. J Mue pursue s’an formală dej«, a kuroții programe este, de nu o totale disoluțiune a unirii, sei« puțin« o komplett dessentralisare. Le genért d’a se pronunția pe fații pentru discipțiunea unirii, din kaust k’abia au trebut« douî ani de kundfi an lukratu kt a Itta ardóre pentru unire. Prima frakțiune avîndă o nuanțit mai demokratiku(??) reșede mai prinsipale in Iașșî și are aderințî între industrii Iii din aseste orașist (??) kari a foștii o dați kapitale roședințiale ș’a ktzutu akume în rtr.duiu orașieloru de proviniit. Desea-lalii partiti maî moderați se ținu mulți boieri kurî,au pusu în «trikuiare în distriktele dekiorai ale țerei o adrest intri prinsipele Kuza av'ndu do skopîi a reklama konvokarea konsiliei oră pro- vinsiali se li s’a premian (de kttre firman). In kapui« asesteî partite de boueri se aflu marele boitiiă și generări« Teodoră Enîși», persant fórte influintil și jk’o mare reputințiune. Altă motivă de nezmilțtmire n’a produsă prin ssirea kr konsesionariulu drumului de fer# ruiutu proiektatu, D. Mavrogheni, n’a reușită a guși în Erghtera kapitalilenesesane la construkțiune.u Asesta este corespondinsia uneia din foile nustriase și părerea noștri este k’aseste ssimi nu potă fi adeverate. Nemuluumirea, o ssimă, trebuie se fii mare în Moldavia, nu pentru kt sufere mai multă derittă mai ’nainte, kitsl asesta este peste putințt, și pentru kt sufere ka mai ’nainte. Speranța, asigurarea unui viitoriu mai ferisit, și-a fostă pusu-o. Romanii d’akolo ka și sei d’asi, in Unire, ș’asea speranțt nerealisindu-se tnkt, reală devine mai nesuferită și pare tkt și mai mare. Aceste suferințe s’au constatatu de d-nu Panu in Consiliulă Miniștrilor, ’naintea unirii depline, și s’a propusă și lékurile; s’a konstatatu în Kamen de kttre dd. Kogdnisianu, Panu și toți deputații din stinga și s’au propusă lokurile și totă nimică nu s’au sukatu. Dară a kuî este kulpa? A Unirii? Nu, ktsî tóte aseste suferințe au fostă și mai ’nainte, tóte aceste rele, kumu a recunoscutu-o însuși guvernulă transese in ciricularia sa de la 1858, „suntă atâtă de numerose pre kttă suntu și ’nvetezate“ invektite; kulpa (vina) clară este a domnilor« alegători, kari trmită în Adunare totă p’aser kari „au fostă „afundată țara în desordinile ș’abusurile sele mai numeróse și mai învechite.u Dumnialoru și-au așternută astă felă și prin urmare kati. se se kulse grekumă și-au așternut«. S’a zisă adesea și s’a demustrată în aseste kólene kilit-kare națiune are guvernul« se voiesse, se meriți a ave , s’a demonstrat« ki guvernul« este oglinda știrii unei națțiuni pentru se darn ne plingemú de guvernă lirnda el« nu fase de kttă a ne areta astfelü prekuma suntem« ? Și darii sai înseput șt a ne spuria noi înșine de kipul ă sei« urît« se ne arîti oglinda, ei bine, n’avemii de kttă se ne sperimă, se ne tundera«, se ne fasemu mai puifină urijă, ș’atuns* și oglinda ne va areta mai frumoși Puterea asolutista In mina alegătoriloră, și guvernulă, oglinda, nu va restringe ni’il odatt de kttă adeverata loră voinut, adeverata loru ikunz. Aii dar« sti tot« reuni, asi sti tot« lokul«, știi trebue se punem« toui , umeruln dakt voimu vindekare. Obiektul« kare okupi așttzi, mai spesiale preș« ștrșifii.este o mrkularii a d-lui Durando. kilet «ginții diplomatici ai Italiei în sti.tiio late. Asestă afet» este consacrarea cea mai puternici se se putea da întreprinderii lui Garibaldi. Mintatrota italarie dokian kt:"„scovînturi de ordine ».18 voluntarííore « fost« d’astri dali espresiunea uneî trebuiniie mai imperióse de kttfi ori kt MUU. „ „Națiunea Întregi, adauge ele, reklama bapilarease»; eu n’a resistat ® ia avîntul« nokonsider«tij ale lui ’Garibaldi de kttn pentru kt era koșViâs* kt guvernulă regelui vasei a împlini mandatul« ce a primi»« de la Parlamentu în priviția Romei. Problema și-a putută schimba faci«,, dar arginția mici splutUlii n’a fikuțit de kttă a deveni mai puririst, . „Iuprestația skuduiriloru din se înse mai grave ne ;se rekunosku în Peninsult, puterile voru înțelege kit de iresistibile esti: pilskarea' se dune națiunea íntregi «pro Rom: . Ele vor« înțelege ki. Italia a stkutit o supremi si ultimi siiignib trainndu de iitainîkă pe unu umil se stknse ku tote astennesse servilie asia d’ eklaiangi, și susținuse unu principiu se este în konsființiiî tutorii Italianilor«. „Dup' tiseVt viktorii, repurtatii are kumit kontra sine și, Italia nu ma are nevoit a proba kt iausa sca este kausa ordinii europiane; ea a presat si îndestulă sa: se sakrifiuia ssie a se oftrî spre a ține oblogimintele sele, și Europa ssie mai alesă kv.. ea va ține pe ulele se gluaiii și de care este gata a le mai lua relative la libertatea ritutului Shauna. Puterile deși trebue se ne ajute s risipi prevențiu*nile se s’opună nici la găsirea repausului pentru Italia și la asigurar’pa Europei. „O asemene stare ar iubnirî, tor mint d. Durando, nu mai póte uita ea ar ave în fine pentru guvernulă regelui consesinlle estreme, a kuroru respundere n’ar pute apela numai asupr nostru, și kariară kompromite grav interesele religióse aie kistolisttiții linistea Europei. Apoi o boți, publikari de Gazeta Officială a Regatului, delii art ..a Italia n’ar lua parte la mm «ongresă de In tu spre a refa ama terminarea unității sele și restituire« Romei. ► ți «ne«; Prokuratoriul« generale Ian.nfi«"« șeii, ks represintante alîi Domnului, mi póte akusa nîcin funkționari pe