Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)

1862-09-26 / nr. 269

MIERCURI. VOIESCE Va cși iu­lele d­ele aiara de Lunia și a.dona-iji Adonarea pentru Bucuresci pe ura.si anii 128 lei Seáe lune............................................................. 64 —­­trei lune............................................................ 32 — Pe lună.............................................................. 11 — Unu esemplanü............. .... ...a .......... 24 par înșciințârile linia de 30 litere. * ........... 1 lefi luserțiunî și reolivni» linii» «...ai...... 3 lei grar. 260. Altul VI. (ARTIGLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE. RE VOR RELE.j Direptoriulü griului: C. A. Rosetti. — Gerantü respung etoriü: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariului d. C. P. Ancescu, Pas. Roman No. 13. 26 Septembre 1862. I . TIMITE SP­A­TE ȘI VEI FI. Abonar­ea pentru districte pe anu..............152 lei Șase lune............................................................... 76 — Trei lune................................................................ 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fle­cării lune. Ele se fac și în districte la corespondinții pa­riului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de l’ancienr Comédie, 5; pe trimestru 20 franci. în Austria la direcțiunile poștale și la agin­­țele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii valută austriacă. ST VES ECITÉS, după Serbătoriă. BIABIU POLITICU, COMERCIALE, LITERARUL „Darea socotelelor“ este o „regulă la care urmeza a fi sa-. „puse TOTE stabilimentele de „bine-facex­e dintr’unu Statu.“ (Exportu alu Minist­ Kultelorn catra M. S. Domnulu, 1 Sept confirmații la 4 Sept.). DEPEȘIĂ TELEGRAFICĂ. (Serifiulu •particulariă alu „Romănulu“J Belgrad, 6 Oktobre. Demolirea baricadeloră a început și. Agitațiunea poporului este mare. Torino, 6 Oktobre. S’a publi­­katu amnestia pentru Garibaldi,s.­i care a petrecutu o napte rea. London, 6 Oktobre. Ieri. Du­­miniki, s’a ținută unu Meeting pentru Garibaldi la Hydepark’. Garibaldianii și Irlandesii s’aă bitută. REVISTA POLITICĂ. Bucuimi, 25 Rapciune, 7 Brumarelu. Ziariele streine urmezi a se o­­cupa cu dokumentele publikate de M­o­­nitoriu și impresiunea este totü fa­vorabile. Opiniunea publiki, deși nu este firi pre­ kari temeri despre o noui schimbare a timpului politikii, kare în urma notei Monitoriului pare a se lumina a senină, totuși spere kt în kurîndă o soluțiune va veni a pune kapeta știrii prekarie aktuale. Se a­­sigure ki Principele Napoleone n’ar fi voita a merge la Torino pentru hisi­­toria Principesei Pia, care s’a cele­­bratu la 27 Septembre, debită cu con­­dițiunea d’a fi purtitoriu de nesue síiri favorabili hausei unitățiî italiane. Imperatulu ar fi iesut stiruingeloru prin­cipelui și Ministrilorü­sei Thouvenel, Persigny și Fould, kare fire aiesta pireau demiși a-șî da demisiunile. Re­­sultatul­ acestei vederi a fostit publi­­karea in Monitoriu a ziselor­ do­­cumente, pe care d. Thouvenel o fe­­rea de multă miri. O scrisorii a lui Vittorio­ Emmanuele ar fi contribuită asemene la acesta publikare. în fine se zice la manifestările entusiaste bu kari a fostă primită în Italia aperito­­riumü unitițiî italiane, Principele Na­poleone, nu voră fi și d’asti dați ur­mate d’o desilusiune, n­­ici din kon­tra guvernală francese s’ar fi prepa­­rinda a lua mesuje spre a da satis­­facere simprmîntului generale alu Ita­liei. Deja s’asiluri ki s’ar fi și tri­misă o noti guvernului papale, prin care guvernarii imperiale îi declare ki, în fața eternului seu non possu­­m­u­s, renunți la ori d­e politika de împliniune. Apoi plecarea d-lui Lavalette din Roma si skomptură akreditatü ki nu se va mai intarne acolo, din kausi ki a filiată îndestule fericiri spre a a­­duce pe Smtulu-Skaună la o consi­­liare, di și mai multi valóre vorbe­­loru despre o soluțiune kurîndi a ie­­stiunii romane. Fiindă ki vorbirimă de d. Lavalette, se spune că ki la 30 Septembre ajunsese la Marsilia, de unde a pornită îndati spre Paris. Pe lingi tote aceste știri se pară de bună augura, se adauge o concen­­trare de oștiri italiane spre fruntariele papali, la Rieti, Spoleto și Perugia, care este interpretați într’una modă favorabile. Apoi komandantele fran­cese din Roma, de Montebello, a des­mințită știrea despre o murire a gar­­nisorii franțese, pe care ne aduse să aminte ki o anunți să nu triumfă ga­zetele austriace. Uil în timpul­­aiestu-a la Torino a­­semenea lucruri se pară a porni pe o cale mai liberale. Se asiguri ki în kurîndă se va publika amnisia pentru Garibaldi și ai sei. Apoi în Consiliulu regelui partita liberale pare a fi triumfat „Potă garanta formale, zise p­­o­­respondinții din Torino, ki s’a re­nunțată la formarea unui ministeriu militariă, s’a renunțată la starea de încongiurare, la suprimerea tarie­lorii, etc. s.TH njlunini.rl­aiCI, ,,Treî miniștri erau ot­rîțî a-șî da demisiunea daki partita militarii ar fi predominată. Astizi, acești trei miniștri, d-lî Sella, Pepoli și Depretis, remină în funcțiuniie loră. „Azi despinogi s’a oferită d-lui Pepoli ministerială de interne și a pri­mită. Se șiie k’ar fi primită numai ku kondițiuțnea ka înainte de 6 luni se se pronunție amnistia.,a[HI­ rr, as „D. Rattazzi, konservi președinția konsiliului și ie portofoliulă de esterne. ..Asti kombinare­a konsternată pe partita militarii. Amnistia mai alesă îi pare monstruosi.“ în fine, ka resumatu ală tutoră sim­­­iloră se avemă, putemu zise ki as­tizi orizontere spre Italia e spre se­nină ; faici ierulă ka se nu se înnou­reze carist! » Kisitoria pisiniipesei Pia s”a ce­­lebrată la 27 în kapela regale. Regele Portugaliei era represintatu de princi­pele de Carignan. Patru archipistorî st­nkțonâă. Regele , familia regale , Principele Napoleone, principesele Clo­­tilda și Matilda asistent. Sora a fostă mare serbitorii la curte. A doua zi noua regim, însoțiți de regele Italiei și de familia sa, de Principele și prin­­cipesa Napoleone, au plecată la Genova, unde au fost­ priimiți cu mare entu­­siasmu. Regina Portugaliei, însoțiți de principele Humbert, s’a îmbarcată pe corabia B­a­r­tolom­e­o-D­i­a­z, care care merge dreptă la Lisabona. Prin­cipele Napoleone și sora sea s’aă îm­­­birkată pe vaporea Principele­ Jerome pentru Marsilia. Rele se ziseamă noi despre noulă ministeriu, sau mai bine despre refor­­m­atulă m­inisteriă prussiană, se confir­­mi akumă de kiírt mai tdte ziariele streine: „în Prussia, zise l’O­pinion Na­tionale, ministeriulă remine real­­ijionaiiă, cu tóté modifikbrile ie­a su­ferită. D. de Bismark, noulă președinte ală consiliului, împirtișește, se asigu­­re, tóte ideiele regelui asupra neiesi­­tițî reorganisirii militarie. „O kredemu firi anevoingii, de óre ie nu e vorbi, în fondu, de kita d’a da o ultimi lovituri landwehreî, adiki militjiei poporarie, spre a asigura armatei regularie, ai kirii ofițikrî suntu togi lungi din sînulu nobilimii, o in­­fluinjiii preponderante în beneficiulu reakijiuniî. „D. de Bismark, in adeveră, era în 1857 din fraciunea cea mai retro­­gradi a partitei konservatorie; eră sus­ținea acele­ași idee în 1849 la Kîm­ e­­ra deputațiloru. De atunci înkua și ■u schimbată opiniunile, ieră puțină asta s’afirmi și noi nu ne îndoimă ; dară în­­tr’ună omă se simple totă de ana lap­tele se a­suptă în kopiliria sea și prin­­lipiele se a priimitu în juneta sea și a profesată în etatea sea mature. Gazetta nationale nu se spirii de politika kabinetuluî. Ea pune în poporă toti încrederea se a­ spe­ri în energia lui spre a skipa Konsti­­tuțiunea de perikluin se a ameninți, și nu recunoste guvernului destule ka­­patitiți aktive , spre a triumfa de ju­stele cerințe ale națiunii, represintati de majoritatea Adunirii. Dorimă la a­­ceste speranție se țu fii amigite. Dară o imense strigare se ridici din tabera feudale;-se arati regelui Guilelmu ună adeverată naufragiuu ală drepturiloru­sele constituționali, de nu va ține peplu pretensiuniloru insolinți și proiectelor­ subversive ale partitei liberale. „O pretinsă soțietate poporarii (Volks ver­ein) a trimisă Kamereî senioriloră o adresi redaktati în a­­ceste sensă. Tendințele demokratice ale Kamerei sunt­ formale denunțate. A­­dunarea represintangiloră , dup’aiestă Volks­vere­in, n’are debită unu skopă d’a muta în profitală seă lentru de gravitate ală puterii, și d’a lipi re­gelui puteree militarii ka și dispun­ ea de dînsa dupi voii­î. Asemeni ar­gumente, de­și nu suntu în realitate de lokă seriose, potă din nefericire ritui spiritulă regelui Guilemă. Este tem­i­ka Maiestatea sea Prusiaus, spre a abate periklulă io plaie unora a­lă­turi în ochii sei, se in anine Kamera pentru o luni, ka s’o disolve în a­­cestă intervale. Gazeta Stelei pre­­zite kiară o asemenea resoluțiune.“ Opiniunea publici spere totuși ki aieste preziteri nu se vor­ realisa, ki regele va vede ki voinția națio­nale nu este pentru mesurele ie­ să konsiliezi reakțiunea a lua, și ki, vi­­zîndă aiesta, va reintra pe calea lea buni. Manifestările întregului poporă germană, recunostința votati la Wei­mar Kamereî prusiane, cântă fapte kari aru trebui si deskizi okiî puternici­­loră terrei ; ei ară trebui si vezi ki voinția poporarii se pronunții kontra armateloră permaninți, kari kosti atită de multă pe națiuni, prin întreținerea loru, prin ripirea a mii de bran­e de la lukralu pămîntului și prin alte mulțimi de neajunsuri; ki ea voiește miliția poporarii, singura in­­stituțune militarii, liberale și care nu este o suriim pentru națiune. Si sperimu daru ki iei la putere voră înțelege în fine ki nu e vidții pen­tru dînșii, debită de se voră rizima în voinția națunale, pe bran­ele vî­­nose și robuste ale poporului ; ki gu­vernele aielea ie­se kulki la umbra os­­tiritoră permaninți numai și kare spe­re a se minține numai prin supu­nera loru orbeski, pițesku și voră piți totă de una ka aieî óm­eni im­prudințî kari se kulii la umbra aie­­lui arbure amerikanü, a kirui aparin ți e așia de miruți și pomposi și a kirui adepostire de mortea. „Nu trebue, zise Victor Hugo, a adormi nii­ la um­­bra unui mancevillier, nici la um­bra unei armate!“ Singura umbre supt care ună guvernă se póte adeposti ku siguranți este iubirea, este încrede­rea, este în rusiasmulu națiunii. Vai de guvernele se n’o înțelegă! Sfir­ie din Amerika ui­mezi acum a fi favorabili uniunii. După viktoria de la Hagerstown, unionistic a mai repurtată lnte-va fuiese, între­bari trebue se însemnamă reluarea orașiu­­lui Harpers-Ferg, care se predase se­­paratiștiioră. Guvernul­ federale (unionistă) a dată ordini de a se konfiska, în Mi­­souri, averile leleră kompromisi ka partisan­ ai Sudului. Konfiskarea se prețueste la o valore de 50 milione de dolari. Se spere însi ki aiestu resbelu neferiit, kare de la începutulu seu pîm la Augustă a costatu numai pe Sudu 347 de milione de dolari adici 5,066,000,000 de lei. Congresulu de la Sudu a și a­­doptată o moțiune care are de scopu a propune guvernului unionistă o în­țelegere asupra mesujeloră se trebu­­escă luate spre a îndulci ororile res­­beluluî. Le sperima ka acesti înțele­gere se va faie și ki ororile resbe­­lului voru înceta. Berlin, 29 Septembre. Ședința ko­­misiunii budgetului. Miniștrii Bismarck și Roon asistă. La întrebarea, dari­ noulă periodă de sesiune începe niki în anulă acesta, a declaratu domnulu Bismarck ki guvernulă n’a luată nici nici o den­siune, și konsideri termi­­nulă ca ună felă de a­r­m­i­s­t­i­ț­i­u, ka o formare de împi­iuire a konflictului. înfu­șiarea bud­getului în anulă acestu­a va fi pute ku putinți, lipsarea lui însi nu. La obiek­­țiunea, ki o prelucrare a budgetu­lui militariă pentru 1863 va fi ku pu­tinți pini la 1 Noembre, a declaratu domnu Roon, ki intervalele de la miză­­locală lui Oktobre, kindă, dupe pro­babilitate, se va termina sesiunea ak­tuale, pini la îneputur­ lui Noembre, n’ar fi de ajunsă pentru înfu­șiarea budgetului și proiectului de lege. D. Bismarck a repetită: Scopul­ guvernu­lui în retragerea budgetului pentru 1863 este d’a face cu putinți o învoieli și o împruiuire. — Ședința viitórii s’a fi plata pentru mine (30)’ sord.­ Berlin, 1 Oktobre. în komisiu­­nea budgetului aă fostă presint Dom­nii de Bismarck si de Roon. în se­­dința de eri sére s’au luată urmitó­­rele den­siuni: 1. A invita guvernulă statului, se înfi­șeze budgetulu pentru 1863 Ka­­merei deputațioru, spre a­ lu pute dis­­kuta și resolve, dupi spiritulă konsti­­tuțiunii, atită de kurîndă în kiită se se poți urma lipsarea lui viki înainte de anulă 1863. 2. Este ună aktă antikonstituțo­­nale kmdu guvernulă Statului deiide o cheltuieli, kare a fostă refusati de kamera deputațioru. Puntulu mntîiu a fostă adoptată ku tóte voturile în kontra patru; puntulu alu douile a fostă assemenea adoptată ku tóte voturile în kontra doui. — Dom­nu Bismarck a kombitatu principiulu ki o lipsare prealabile a burgetului ar fi konstituționale neiesarii, și Ici e vorba aii d’o lupți pentru limitele intre puterea korónei și’ntre puterea perlamentarii. R­espres de mai multe ori dorința sinteri a unei înțelegeri, unei împl­iniri, în a­­ceiasi sensă a vorbită și domnu Boon, deklarindă, însi, ki înfi­șiarea unei legi și a statului nou, înainte de fini­­tulu anului, precumu dereste, kamera este inesekutabile. — Berlin, 2 Oktobre. Unu ar­­tiklu din Gazeta stelei (Sternzeitung) diskuti den­siunile komisiunii budgetu­lui și zise ki nu este cu putinți a se gândi la o adevirati fipsare a budge­tului înainte de intîiulu Ianuariu. Du­pe resoluțiunea komisiunii budgetului kare deklare de antikonstituțonali kel­­tuelele refusate de kamera deputațioru, gazeta zise si den­siunea kamereî, ori kitu de definitivi și espresi se­rii, totă nu póte ave nici o urm­are, prin kind nu dobîndeste, prin konsimpuimîntulu leloru lalte doue puteri ale statului, o forții legale. Refusulu kamereî de­putațiloru la budgetulu statului, dobîn­deste o semnifikațune praktiki numai atuniî kindu budgetulu prin aiestu re­­fusu ajunge lege. Daru aiesta nu pa­te fi do­rită kmdă treie prin kite tre­ce puterile konstituționale (kamera de­­putațioru, kamera senioriloră și sanc­­iunea regule). • — Berlin, 1 Oktobre, Ziariulü Kruin­ (Kreuzzeitung) de astăzi anun­ți : Ministrul­ de Stat­ în disponibi­litate, Baronele de Bodelschwingfi, a fostă numită Ministru de finanțe. — Newyork, 20 Septembre. Resul­­tatul­­loiziliei de la 17 nu este nici­ den­siva. Perderea trupelor­ uniunii este între 6000 și 10,000 ómeni. Trei­spre­zece generări au fost­ vulnerați, unulți omorîtă. Toți armia konfede­­rațioră (separatiștiloră) s’a retrasă peste rîul­ Potomac. Garnisonea de la Monfordsville, compuși de trupe ale Uniunii în numeră de 4500 omeni, s’a supusă separatiștilor­ la 17. Separa­tiștii s’au îndreptată spre Winchester. Separatiștii, concentrațî lingi Gold­­sborough, aă intențiunea d’antaka New­­bury în North­ Carolina. — Newyork, 22 Septembre. Unio­­niștii kalkun­ perderea konfederațiloră la 20,000 ómeni. Generaliulă Burn­side a ocupată Harpers — Ferry, după acesta a trebutu peste rîul­ Potomac și di ajutoră generaliuluî Mac­Clellan. Konfederațiî (separatiștii) s’afli în pu­tere la malură virginiană ale rîului Potomac. Trupele uniunii trebu Po­­tomaculă lîngi Sheppardstown și Wil­­liamspoint. Ziariulă „Movimento“ publiki ur­­mitoarele amenunte despre starea si­­ietiții lui Garibaldi. Generaliulă taie într’o posițiune ridicati în patură scă, cu spatele rizimată de perne împlute cu aeră. Piciorulă dreptă, vulnerată, e pusă pe ună aparată de bandage, și este forte su­bităă. Rana la glesni s’a­­rîti negri și este adînci kitu doue înkiiiiture ale degetului felă mică, s’afli într’o nekontemti esfub­erațiune. Partea superiorii a piciorului este mai înfiați, dar c­auită micimea kitu și izo­­larea îmiliturei dovedestă o progre­sivi diminuare. General culă porti mici kundși a roșii ie­a purtată la Aspro­­monte. Tresurele lui, ku este pruneal unei slibirî la tîmple și o palidegi ge­nerale, nu suntă schimbate. P’ună skaunu lîngi patură se­ amă gisitu analile lui­ Tan­tă, în care litesie adesea și’n par­­­tea rea laută a aperetorii de musie.l Noptea trekuti, generariulă a pututut dormi kită­ra. Sare a pute schimba po­r sțiunea sa și a-șî prokura are karei ușiurare, este atîrnati de tavană ci frînghie, pe care o póte apuka cu mi­nele; aiésta este singura mișcare ie este în stare se faki, îi plaie a vedea pe amilii sei împregiurară lui, dară ureste simple visite de politeți, ase­mene și visitele de mediui striini.­ „N’amă pe mediiiî mei,u zite, „și n potă se kuimă alții daki așia voi?‘ Profesoriulu Partridge a serută dreptă recompensi pentru visita lui la Varig­nano supskrierea autografi a genera­liului suptă unu mită portretă ală se fotografiază. Doritoriulă Prandina s’ însiriinatu a procura domnului Partrid­ge dorita semnituri; însu­șii genera­liului o peni și portretul ă și-i zi­se numai „supskine generare,“ lu ki ie elîi fiku îndati. Rana lui Garibald era ori kuină gravi și mici nu se pu­tea considera ki ori ie periklu a tre­cutu, dară în zilele dupi urmi s’a kon­statatu o schimbare notabile spre bine Kura va fi lungi, forte lungi, sperimî însi ki seninetatea spiritului seă ș kiutarea îngrijiți a mechuilor­ Iui, pri­­soniiri împreună ku dînsulă, voră vom tribui multă la vindekarea ranei. Tre-

Next