Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)

1862-10-26 / nr. 298

► VINERI. VOIE8CE 81 VEI PUTE, Abonarea pentru București pe urse anii 128 lei Seae­­uue ........................... ........... Trei iune ......................................... Pe lună .................................................... IJnn esomplariu............................. ..... insciințările linia de 30 litere........ inserțiunî și redaTM © linia »...1­..... 64 — 32 - 11 — 24 par­­­ leu 3 lei (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriulu 4iacular: C. A. Rosetti. —. Gerantu respim^etoriu: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cercului d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. •ti­.-? Hr. 298. Anal VI. pi A 111 IJ POLITICO, COMERCIALE, LITERARII). 26 Oktombre 1862. f w l uminei^-te £ ȘI VEI FI, Abonarea pentru districte pe 8nv ........152 i*r Șase lune ............................................... 76 _ Trei lune .................................................... 3g __ Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiișcarii lune. Ele se fac­ în districte la corespondenții Vio­riului și prin poște. La tr’aris la d. Hallegrain, rue de l’ancienr comódie, 5; pe trimestru 20 franci. în Austria la direcțiunile postale și la agin­­tele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintű valută austriacă. Va așî interc ijih­ic afară de Simia și a doua­ zi după Sărbătoriă. „Dar..a socoteleloru este o „regulă la care uimeza a fi su­­„paco TOTE stabilim antale de „bine-facer­e dintr’unu Statu.“ (Raporta alu Minist. Kusteleni catra M. S. Domnulu,­­ 1 Sept confirmatu la 4 Sept ). Din causa serbãtoriei de azi a Sfântului Dimitru, ziariulu nu va eși mine. REVISTA POLITICA. ...W««V ’*■ J­ i ; • al i­ilDl'CrI DULUKLOLI, 25 Brumtrelu. 6 Brumariu. Gestiunea Gresiei este și va fi pentru kextu­ra timpu 'iea d’xntîiu la ordinea zilei, în toti Europa, în tóte Staturile. Kiaru la noi are acumu­ xn­­tîitatea iei, ku singura osebire ki la noi ea se pu­n la ordinea zilei prin prosese, atakuri și ’nkisori, prekumü se vede, a selorü kari kutézx se suspie dreptulu națiunilor, d’a păstra neex­­timate legile lorii konstitutive, d’a lovi pe iei kari le-au­ kxlkatu, și se zikx, kume au zisu tóté foile, din tóté Sfa­turile kx fxkindü asésta Elenii au „s­u­­kratü în deplinitatea dreptu­­riloru lorn, s’au împlinită o datorix n­a­ț­i­o­n­a 1­e, și uimine n’are dreptu d’a interveni.“ Sun­­temu inkredin pagi kx d. Arisesku, ka ori kare R­o­m­a n­u este ferisitc kx guvernulu­­i dă okasiunea a suferi, pentru o națjiune eroikx, ka asea­ a a Gresiei, și din punktulü asesta noi multumimi guvernului de nedreptele și ne’nțelesele pentru noi loviri. Gu­vernulü apoi, puindu în desbatere ’na­­intea Kurții Kriminale, „dreptulu Na­ üiuniloru și datoriele loru“ atrage prin asestü siudatü, unikü póte in felulü seü profesü, atenßiunea tutuloru asupra a­­cestuĭ mare și sfânta dreptü, și ne si­­lesse astü­ felu pe topi se kugetxmü, se desbatemü în női insi­ne, se ne lu­­minxmü, și se dobxndim­ü kunossinpe și kredinpe temeínise. Hestiunea Gre­siei darü ziserxmü kx este și va fi pentru multu timpu sea intiiü la ordi­nea zilei. kxsi națiunile i­u lokulü xn­­tiiü nu atxta prin proporțiunea nume­­rului lorü kxta prin proporțiunea pu­terii de vine­ jx ne este într’insele, prin proporțiunea kunossinßei se au­de drepturile și datoriele loru națjio­­nali. Gresii sunt­ numai unu milioan de ómeni, și ckx kx tóte puterile îi respectx, îi kurteneskü, se ’nkinx ’naintea dreptului loru naționale, și xnkx Europa întreg x tremurx ka nu kum­va se sérx ei astxzî mai multu de kxta Europa póte da astxzî. l­ea a se avema mai însemnată astxzî în a­­séstx sestiune, și kare esplikx și kon­­firmx zisele nóstre este una însemnată artiklu alii marelui ziariu alț serxßii London, Times, și pe care la repro­­dusema­in estrasü mai la vale. Ast­­­felü se va vedea kx Times akorda Gresiloru Tesalia, și khiarü insulile om­ane, se suntu în posesiunea Engli­­terei, și—i kurtenesse spre a putea do­­bîndi a lora amisie în favorea Engli­­terei,­ s’ai opri d’a nu merge astxzi mai departe. Acestea zise, pentru lu­minarea nóstră, — de mai este speran­t,ix se ne. luminxiiu în aceste mari și de vieraQX sau de multe sestiuni — se urmămă darea nóstră de sérix, despre feluritele opiniuni ale celor­ mai în­semnate ziarie din serxinătate. Morning Post, arxtarxma în No. de ieri kx kombate întinderea re­­gatului Gresiei și zise kx nu ’nțelege kuma ea va eși din starea aptuale de lucruri. Dakx va problema republika, zise elü, kade în anarsie. Dakx va restabili monarchia are trebuin kx d’unu rege, și nu este lesne d’a găsi unulü. Tratatulu de la 1832 esklude de la Tronü fam­iliele suverane ale Englite­rei, ale Fransiei și ale Rusiei, apoi konstituțiunea elenx sere una suverană de religiunea grekx, sen­a se nu se póte găsi de kxtü in Rusia. Kumu darü se esx Grecii din asestü impasu ? Morning-Post deklarx kx nu suie. Independinya Belgikx respunde asta­felu: „Revolutiunile nu se oprescu la asele sestiuni de forme se au atetii de mare gravitate in ochii diplomatiilorü; și kundu revolutiiunile au ceva din acela karakterig seriosa ne siles­te totu­deu­­na pe Europa a le recunostie, atunci puterile rele mari. Englitera­rea d’xn­­txin, trebu forte repede peste tóte pie­­dinile mari, la uea d’xntxin vedere, păreau iele mai nebiruite.“ Asta­felu, ku tólx sburlirea gu­vernului nostru aceste cuvinte ale I­n­­d­epe­n din yet suntu konsfinaiie de tóte faptele împlinite in Serbia, în Ro­­mânia, în Italia, în zilele nóstre, și akumă kiara Times araix kx Englitera pri­­imesuo ori ue suverană , și kiara pe Ipsilante. Independinija mai ada­oge: „Dakx, prekumü totulu pare ane faue a krede, ideiele de mărire teri­toriale au o mare parte în mișcarea de a resturnatü dinastia bavarese, s’ur­­raezx a domni pre­ kumü viitoriulu re­­volutiiunii , trebue să mãrturimă k’a­­legerea unui uriusipo englesu ar fi di­­bane din partea greuiloru, kxui ar fi singurulu kare ar putea permite En­­glitereî a prim­ui prefaceri de teritoriu. A­iésix alegere însx ar ridica neapă­­ratu o mare oposițiune din partea ce­­loru-lalte puteri, și nu este probabile ka Englitera Sb vojaskx sx-și atrage greutătjile rele mari se ară putea de­­ccurge din acesta. „Se sustjine kx guvernulu provi­­soriu alu Gre­ciei ară fi deja recunos­­cutu de represintanții puterilor­ în A­­thena, și gazetta La France spune kx Legațiîunea eleni din Paris, a fostă confirmată ku titlulu de „L­e­g­a­ț­î­u­n­e naționale Eleni fu.“ A­ acesta nu s’ar fi i­ xkutu dakx guvernulă fran­­sese ar fi suiutu kx guvernulu nostru numeșue asemeni fapte „apologie a revoluțiiunii.“ O flotă a Austriei s’alta a Italiei s’au dusu la Pireu, prekumu s’a dusu ș’auele ale Engliterei ș’a Franției , s’asta­ felu și’n acesta — se nu fix ku supărare d—lui Prokuratoriu — se’m­­­plinește zisele nóstre kx tóte puterile voră trimite flotele lorü, spre a se menține dreptulu se are Greuia, ka tóte îlagîmnile , a nu se mesteka ni­­mine în trebile loru din întru. ZiarmJin Ost-Deutch-Post publik, urinătóriele linie se trebueskii pusse luptă ochii publikului. „Flota englese s’apropio în acestü momentu de Pireu. Este vorba da lui dakx d. Drouyn de Lhuys va profita de uea d’xntxiü gestiune insemnată ue la surprinde la intrarea sa în ministe­­ria, spre a consolida p’anestx base a­­lianuia ku Englitera, sau de se va ser­vi de dînsa pentru a da mxna Russiei ș’a se întruni ku dînsa în oposijiiune kontra Mai’ii­ Britanii.“ Zisa faix, ziue kx Franuia fxkxnd konfesiunî Engliterei în Grecia, îi va face și Englitera konfesiuni în Italia, și apoi urmezx: „Atitudinea Engliterei în Italia va determina p’a Franței în Grecia, și pe d’altă parte se voru proporțiuna kon­­­fesiunile ie Franuia va face în Gre­­cia, după konfesiunile ue Englitera îi va face în Italia. Nu credemu dar ex­unitatea Italiei va profita din revolu­­­țiunea elenă.“ Regele Othon, prekuma ziserxmü și erí, se pregătește a protesta con­tra resturnării sale. Noi sixtuimat pe fostulü Rege se ié, pentru aperarea sa și akusaisiunea se ne face noue guver­nulu pentru kx susjtinemu dreptulü din întru alü m­isiuniloru, sine știe daka auésta nu Par servi póte la neva? L’amu sixtui sx­ié și aklulü de akusa­­re alü d-lui prokuratorü, dar konsta­­tarxmü ín dosariu kx nu esiste unü a­­semene aktü; kx amulü a învinsă pe Prokuratorii, i-a aretatu kx nu suie pe ne se­razime akularea sa, și astüfelű, omulü retrasu^ku onorea sa neatinsu, a remasa bietulü Prokuratorii a se ïn­­txiji și a naintea judekxtoriloru ș’a publi­­kuluĭ fūrx „Inskrisu de pírciiune“ de­­klarxndü astüfelű singură, ne­ziserxmü alaltx­ieri, kx „jurima pe sfintele sfin­­telorü kx prokuratorium­ nu suie ue se­zikx spre a sustjine unü deliktü ue nu esistx. Independinija spune kx „Re­gele era atxta de nepoporaru ín kxta pe fregata Amalia afix kx sei 2000 soV daiji aî generaliuluî Hahn, sea dupa urma a sa speranifix, trebuierx ku Re­­voluijiunea, și kx marinarii strikaserx masina korabier ka sx nu mai potx sta pe dînsa prinsipele nepoporari. Ajunsi Regele și Regina s’au refugiaa pe ko­­rabia Scyla. “ S’afirma asemene kx fostulu Re­ge ș’amisiî sei ară fi serutü la Paris unit ajutorii! și kx i s’a­r fi respunsu kx Imperatulu are alte trebi mai se­­rióse de kxta asésta. Se mai konteste d. Prokuratoriu, de mai póte, dreptulu naijiuniloru în­sele din întru rekunos­­kutu de tótu Europa. Ziariulu “Times,, publikx unu ar­tiklu lungu asupra Gresiei, din care estragemu următorreie: „Gresia a fostu totü d’anna ka­­lomniatx și denigratx, mulnxmitx óme­­niloru de statu, kare tremurx pentru mxnijinerea Tursiei. Fxrx a mikșora fixul de pu­­jinu Tursia, treime Se kön­­konvenimü kx Gresia n’are a se teme d’o komparassiutte onestx, în se stare s’afix astxzî Tursia? Lokuitorii străin! nu voieskü se ssie despre justijjia tur­­uóskx, si serü a fi judekajjí de tribu­­ nalurile loru proprii și dupe legile loru. Pentru Tursi justijjia este unu­m­i­t ű (basnü) și este atxta de koruptx. In kxta se komita krime spre a dobíndi 0 naturalisare strxi­ix. Tursia n’are nici una așezămîntă postala. Romani­­katiunea poștale se ’ntrejjine de func­­t­ionarii unora guverne străine, kari lokuieska ín kasé strxine, la Pera. Iluminatjiunea stradelorü la Pera, pre­­cum și a orașiului Smirna, se lase de kxtre­misse kapitalist­ englesi. Politsia este organisată de Fransia. Finantjele sunt­ basate pe nișse împrumuturi cu dobîndx de 20 la sutx și pe kredituri strxina de kxte 10 la sutx; ele sunt­ supuse priveghierii guvernelor­ străine și administrate de komptabili străini. Armia, fxrx în kxljfx minte, fxrx nutri­­mento și fxrx lefx, e kom­mdatx d’una renegata. Flota s’aflx supta unü a­­mirale englese. Kxile ferate se ’ntre­prindü de spekulanjii englesi. Minele nu se sploată, podurile remenü delx­­sate și pustiite. Tursia nu póte birui resicula unei provinsii fxr’a fase apela la ajutoriul­ aliajjilorü soi și fxix a aksepta kondijjiunile lorü. Ambasadorii suntü legiuitorii iei; kongresurile sti­­puleză konstituijiunea iei și protokolele diplomatise sjinü lokii de decrete im­periale. „Care este din kontra situajjiu­­nea Gresiei? Se zise kx’i lipsesku lipseie. Ore nu lipsesku și ’n Spania? Kx polijjia nu este bunx. Ore in Ita­lia polijjia este m­ai bunx? Ex konsti­­tugiunea iei nu merge bine. Ore nu s’a aretata nisi o altx konstitujjiune vr’o datx defektuosx ? Nu suntü ase­­ste deferite o urmare a elementului se ’lu­am într’odusii noi înșine in Gresia, și puteraii privi konstitutjiunea nóstră, a insulilor­ ioniane, ka una modelă, kare ne póte da dreptulü a kritika gre­șelile altora? Dar, dakx Gresia, ka multe alte­geri are părgile sale slabe, dakx komite greșeli și nu fase kxta póte fi de dorita, n’a fxkuta are ni­­ mikü kare póte kumpxni aseste defekte? Nu este represintali în fie­care orașă de komersia prin komersianiji avussi? Nu are o universitate la Atena, skoli primare și secundarie în totx întinde­rea teritoriului seu? Nu s’a indouitat poporațsiunea sa de la independingx ? Nu posede vre­o navigațjiune, ș’am putea zise monopolulu transportului pe mare ín tota Levantulu? Nu are kuriji judekxteressî pe kari strxinulu le vi­­sitx ku plxsere? N’a produsu autori, kari potü rivalisa ku cei mai buni kon­­timporani: Trikupis, Paparchepopulos, Asopios, Rhegos și alijiî? Nu posede ómeni de statu ai Europei? Nu are propriile sale bxnsi, așezăminte de a­­sigurare, kompanii de vapóre ș’ună servisiu postale? N*a ínfrumusețiatu fii sei kapitala lorü prin keltuielile lorü partikulare? Nu are o arraix și o flotx? Nu administră afacerile fxrx vr’una amesteka străină, și afară de kasulü kundü regele sau regina au esersitatü o íarturimie, Intr’una kipu, kare a cisti­­gatü încrederea poporului?“.... Dupx asésta artiklulü aratx kx simpatiele pentru Englitera suntü fórte mari în Grecia. Dovada este kx una din kausele evenimentelorü trekute a fostü ideia kx Englitera va vedea ku plasere pe Prinsipele Alfred pe tro­­nulu unei Gresie mărite. „Intre majo­ritatea Gresiloru este unu articlu de kredinjix politikx, kx visita se Inxlpi­­ mea Sa Regéskx a fxkutű aliumü a­­ prope trei ani în Gresia, a fostă pro­­logulu dominațiunii elene asupra Te­­saliei, a Epiruluî și a insulilor­ io­niane și kx Prinsipele Alfred este de­stinată a se sui pe tronulü asta­felü înxljjam­. De­și asestx speranjix a fost o amxgitare, totuși Englitera nu póte remxnea strxinx alegerii care tre­bue se se falix akuma. Krisa aktuale va fi puntula desisiva în viega națio­­nale a Greciei. Cestiunea nu se póte restringe pe limitele Greciei presinte. „TIM­­PULU STATURILORU Mici A TRECUTU­LRI GRECIA, ORÎ TURCIA TREBUE SE CRESCA.“ Dupx asésta artiklulü ennmerx kandidaßii la tronulü Gresiei: 1. Prin­sipele Alfred ; 2. Dusele de Leuchten­ berg; 3. Prinsipele Ypsilanti; 4. U- nulü din Prinsipii orleanisti; 5. Fiulu regelui Leopold al­ Belgiei, și termi­­­ nx, zikxndü: „Ori kare va fi alesü, a­­ tâtea remâne sikuru,că Grecia trebue­a­u mărită și CĂ ACEA MĂRIRE TREBUE se FIE OPEREA ENGLITEREI! — Warszawa, 30 Oktobre.',Ziariulü „Dziennik“ de astxzî publikx unelti­rile komitatului senlrale revolußionarü, alü kxrui președinte estejMieroslawski. — Kassel, 30 Oktobre. Adunarea na­­ßionale s’a deskisü astxzî de kxtre domni de Stiernberg în numele prin­­sipelui elektorali. In cuvintulü seü de deschidere deklarx kx se va infxsișa sfaturilorü numai noua lege elektorala și cele­lalte li se vor­ reserva. După sevîrșitului jurămîntului komisarulu die­tei înfxșiși proiektulu legii elektorale, după asesta se ’nchise adunarea publikx. — Kassel, 31 Oktobre. In ședinția konfidentialx de ieri­sori, adunarea Staturilorü alese komisiunea permanin­­te a Staturilorü, compusă de domnii Neberthau, Frederik Oetker, Henke, Zuschlag și Hartwig, prekumü și o komisiune de unu­spre­zece membrii spre a respunde la cuvîntulu tronului*

Next