Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)
1862-10-26 / nr. 298
► VINERI. VOIE8CE 81 VEI PUTE, Abonarea pentru București pe urse anii 128 lei Seaeuue ........................... ........... Trei iune ......................................... Pe lună .................................................... IJnn esomplariu............................. ..... insciințările linia de 30 litere........ inserțiunî și redaTM © linia »...1..... 64 — 32 - 11 — 24 par leu 3 lei (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriulu 4iacular: C. A. Rosetti. —. Gerantu respim^etoriu: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cercului d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. •ti.-? Hr. 298. Anal VI. pi A 111 IJ POLITICO, COMERCIALE, LITERARII). 26 Oktombre 1862. f w l uminei^-te £ ȘI VEI FI, Abonarea pentru districte pe 8nv ........152 i*r Șase lune ............................................... 76 _ Trei lune .................................................... 3g __ Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiișcarii lune. Ele se fac în districte la corespondenții Vioriului și prin poște. La tr’aris la d. Hallegrain, rue de l’ancienr comódie, 5; pe trimestru 20 franci. în Austria la direcțiunile postale și la agintele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintű valută austriacă. Va așî interc ijihic afară de Simia și a doua zi după Sărbătoriă. „Dar..a socoteleloru este o „regulă la care uimeza a fi su„paco TOTE stabilim antale de „bine-facere dintr’unu Statu.“ (Raporta alu Minist. Kusteleni catra M. S. Domnulu, 1 Sept confirmatu la 4 Sept ). Din causa serbãtoriei de azi a Sfântului Dimitru, ziariulu nu va eși mine. REVISTA POLITICA. ...W««V ’*■ J i ; • al iilDl'CrI DULUKLOLI, 25 Brumtrelu. 6 Brumariu. Gestiunea Gresiei este și va fi pentru kextura timpu 'iea d’xntîiu la ordinea zilei, în toti Europa, în tóte Staturile. Kiaru la noi are acumu xntîitatea iei, ku singura osebire ki la noi ea se pun la ordinea zilei prin prosese, atakuri și ’nkisori, prekumü se vede, a selorü kari kutézx se suspie dreptulu națiunilor, d’a păstra neextimate legile lorii konstitutive, d’a lovi pe iei kari le-au kxlkatu, și se zikx, kume au zisu tóté foile, din tóté Sfaturile kx fxkindü asésta Elenii au „sukratü în deplinitatea drepturiloru lorn, s’au împlinită o datorix naționa 1e, și uimine n’are dreptu d’a interveni.“ Suntemu inkredin pagi kx d. Arisesku, ka ori kare Roma nu este ferisitc kx guvernului dă okasiunea a suferi, pentru o națjiune eroikx, ka asea a a Gresiei, și din punktulü asesta noi multumimi guvernului de nedreptele și ne’nțelesele pentru noi loviri. Guvernulü apoi, puindu în desbatere ’naintea Kurții Kriminale, „dreptulu Na üiuniloru și datoriele loru“ atrage prin asestü siudatü, unikü póte in felulü seü profesü, atenßiunea tutuloru asupra acestuĭ mare și sfânta dreptü, și ne silesse astü felu pe topi se kugetxmü, se desbatemü în női insine, se ne luminxmü, și se dobxndimü kunossinpe și kredinpe temeínise. Hestiunea Gresiei darü ziserxmü kx este și va fi pentru multu timpu sea intiiü la ordinea zilei. kxsi națiunile iu lokulü xntiiü nu atxta prin proporțiunea numerului lorü kxta prin proporțiunea puterii de vine jx ne este într’insele, prin proporțiunea kunossinßei se aude drepturile și datoriele loru națjionali. Gresii sunt numai unu milioan de ómeni, și ckx kx tóte puterile îi respectx, îi kurteneskü, se ’nkinx ’naintea dreptului loru naționale, și xnkx Europa întreg x tremurx ka nu kumva se sérx ei astxzî mai multu de kxta Europa póte da astxzî. lea a se avema mai însemnată astxzî în aséstx sestiune, și kare esplikx și konfirmx zisele nóstre este una însemnată artiklu alii marelui ziariu alț serxßii London, Times, și pe care la reprodusemain estrasü mai la vale. Astfelü se va vedea kx Times akorda Gresiloru Tesalia, și khiarü insulile omane, se suntu în posesiunea Engliterei, și—i kurtenesse spre a putea dobîndi a lora amisie în favorea Engliterei, s’ai opri d’a nu merge astxzi mai departe. Acestea zise, pentru luminarea nóstră, — de mai este sperant,ix se ne. luminxiiu în aceste mari și de vieraQX sau de multe sestiuni — se urmămă darea nóstră de sérix, despre feluritele opiniuni ale celor mai însemnate ziarie din serxinătate. Morning Post, arxtarxma în No. de ieri kx kombate întinderea regatului Gresiei și zise kx nu ’nțelege kuma ea va eși din starea aptuale de lucruri. Dakx va problema republika, zise elü, kade în anarsie. Dakx va restabili monarchia are trebuin kx d’unu rege, și nu este lesne d’a găsi unulü. Tratatulu de la 1832 esklude de la Tronü familiele suverane ale Engliterei, ale Fransiei și ale Rusiei, apoi konstituțiunea elenx sere una suverană de religiunea grekx, sena se nu se póte găsi de kxtü in Rusia. Kumu darü se esx Grecii din asestü impasu ? Morning-Post deklarx kx nu suie. Independinya Belgikx respunde astafelu: „Revolutiunile nu se oprescu la asele sestiuni de forme se au atetii de mare gravitate in ochii diplomatiilorü; și kundu revolutiiunile au ceva din acela karakterig seriosa ne sileste totudeuna pe Europa a le recunostie, atunci puterile rele mari. Engliterarea d’xntxin, trebu forte repede peste tóte piedinile mari, la uea d’xntxin vedere, păreau iele mai nebiruite.“ Astafelu, ku tólx sburlirea guvernului nostru aceste cuvinte ale Indepen din yet suntu konsfinaiie de tóte faptele împlinite in Serbia, în România, în Italia, în zilele nóstre, și akumă kiara Times araix kx Englitera priimesuo ori ue suverană , și kiara pe Ipsilante. Independinija mai adaoge: „Dakx, prekumü totulu pare ane faue a krede, ideiele de mărire teritoriale au o mare parte în mișcarea de a resturnatü dinastia bavarese, s’urraezx a domni pre kumü viitoriulu revolutiiunii , trebue să mãrturimă k’alegerea unui uriusipo englesu ar fi dibane din partea greuiloru, kxui ar fi singurulu kare ar putea permite Englitereî a primui prefaceri de teritoriu. Aiésix alegere însx ar ridica neapăratu o mare oposițiune din partea celoru-lalte puteri, și nu este probabile ka Englitera Sb vojaskx sx-și atrage greutătjile rele mari se ară putea deccurge din acesta. „Se sustjine kx guvernulu provisoriu alu Greciei ară fi deja recunoscutu de represintanții puterilor în Athena, și gazetta La France spune kx Legațiîunea eleni din Paris, a fostă confirmată ku titlulu de „Legațîune naționale Eleni fu.“ A acesta nu s’ar fi i xkutu dakx guvernulă fransese ar fi suiutu kx guvernulu nostru numeșue asemeni fapte „apologie a revoluțiiunii.“ O flotă a Austriei s’alta a Italiei s’au dusu la Pireu, prekumu s’a dusu ș’auele ale Engliterei ș’a Franției , s’asta felu și’n acesta — se nu fix ku supărare d—lui Prokuratoriu — se’mplinește zisele nóstre kx tóte puterile voră trimite flotele lorü, spre a se menține dreptulu se are Greuia, ka tóte îlagîmnile , a nu se mesteka nimine în trebile loru din întru. ZiarmJin Ost-Deutch-Post publik, urinătóriele linie se trebueskii pusse luptă ochii publikului. „Flota englese s’apropio în acestü momentu de Pireu. Este vorba da lui dakx d. Drouyn de Lhuys va profita de uea d’xntxiü gestiune insemnată ue la surprinde la intrarea sa în ministeria, spre a consolida p’anestx base alianuia ku Englitera, sau de se va servi de dînsa pentru a da mxna Russiei ș’a se întruni ku dînsa în oposijiiune kontra Mai’ii Britanii.“ Zisa faix, ziue kx Franuia fxkxnd konfesiunî Engliterei în Grecia, îi va face și Englitera konfesiuni în Italia, și apoi urmezx: „Atitudinea Engliterei în Italia va determina p’a Franței în Grecia, și pe d’altă parte se voru proporțiuna konfesiunile ie Franuia va face în Grecia, după konfesiunile ue Englitera îi va face în Italia. Nu credemu dar exunitatea Italiei va profita din revoluțiunea elenă.“ Regele Othon, prekuma ziserxmü și erí, se pregătește a protesta contra resturnării sale. Noi sixtuimat pe fostulü Rege se ié, pentru aperarea sa și akusaisiunea se ne face noue guvernulu pentru kx susjtinemu dreptulü din întru alü misiuniloru, sine știe daka auésta nu Par servi póte la neva? L’amu sixtui sxié și aklulü de akusare alü d-lui prokuratorü, dar konstatarxmü ín dosariu kx nu esiste unü asemene aktü; kx amulü a învinsă pe Prokuratorii, i-a aretatu kx nu suie pe ne serazime akularea sa, și astüfelű, omulü retrasu^ku onorea sa neatinsu, a remasa bietulü Prokuratorii a se ïntxiji și a naintea judekxtoriloru ș’a publikuluĭ fūrx „Inskrisu de pírciiune“ deklarxndü astüfelű singură, neziserxmü alaltxieri, kx „jurima pe sfintele sfintelorü kx prokuratorium nu suie ue sezikx spre a sustjine unü deliktü ue nu esistx. Independinija spune kx „Regele era atxta de nepoporaru ín kxta pe fregata Amalia afix kx sei 2000 soV daiji aî generaliuluî Hahn, sea dupa urma a sa speranifix, trebuierx ku Revoluijiunea, și kx marinarii strikaserx masina korabier ka sx nu mai potx sta pe dînsa prinsipele nepoporari. Ajunsi Regele și Regina s’au refugiaa pe korabia Scyla. “ S’afirma asemene kx fostulu Rege ș’amisiî sei ară fi serutü la Paris unit ajutorii! și kx i s’ar fi respunsu kx Imperatulu are alte trebi mai serióse de kxta asésta. Se mai konteste d. Prokuratoriu, de mai póte, dreptulu naijiuniloru însele din întru rekunoskutu de tótu Europa. Ziariulu “Times,, publikx unu artiklu lungu asupra Gresiei, din care estragemu următorreie: „Gresia a fostu totü d’anna kalomniatx și denigratx, mulnxmitx ómeniloru de statu, kare tremurx pentru mxnijinerea Tursiei. Fxrx a mikșora fixul de pujinu Tursia, treime Se könkonvenimü kx Gresia n’are a se teme d’o komparassiutte onestx, în se stare s’afix astxzî Tursia? Lokuitorii străin! nu voieskü se ssie despre justijjia turuóskx, si serü a fi judekajjí de tribu nalurile loru proprii și dupe legile loru. Pentru Tursi justijjia este unumit ű (basnü) și este atxta de koruptx. In kxta se komita krime spre a dobíndi 0 naturalisare strxiix. Tursia n’are nici una așezămîntă postala. Romanikatiunea poștale se ’ntrejjine de functionarii unora guverne străine, kari lokuieska ín kasé strxine, la Pera. Iluminatjiunea stradelorü la Pera, precum și a orașiului Smirna, se lase de kxtremisse kapitalist englesi. Politsia este organisată de Fransia. Finantjele sunt basate pe nișse împrumuturi cu dobîndx de 20 la sutx și pe kredituri strxina de kxte 10 la sutx; ele sunt supuse priveghierii guvernelor străine și administrate de komptabili străini. Armia, fxrx în kxljfx minte, fxrx nutrimento și fxrx lefx, e kommdatx d’una renegata. Flota s’aflx supta unü amirale englese. Kxile ferate se ’ntreprindü de spekulanjii englesi. Minele nu se sploată, podurile remenü delxsate și pustiite. Tursia nu póte birui resicula unei provinsii fxr’a fase apela la ajutoriul aliajjilorü soi și fxix a aksepta kondijjiunile lorü. Ambasadorii suntü legiuitorii iei; kongresurile stipuleză konstituijiunea iei și protokolele diplomatise sjinü lokii de decrete imperiale. „Care este din kontra situajjiunea Gresiei? Se zise kx’i lipsesku lipseie. Ore nu lipsesku și ’n Spania? Kx polijjia nu este bunx. Ore in Italia polijjia este mai bunx? Ex konstitugiunea iei nu merge bine. Ore nu s’a aretata nisi o altx konstitujjiune vr’o datx defektuosx ? Nu suntü aseste deferite o urmare a elementului se ’luam într’odusii noi înșine in Gresia, și puteraii privi konstitutjiunea nóstră, a insulilor ioniane, ka una modelă, kare ne póte da dreptulü a kritika greșelile altora? Dar, dakx Gresia, ka multe altegeri are părgile sale slabe, dakx komite greșeli și nu fase kxta póte fi de dorita, n’a fxkuta are ni mikü kare póte kumpxni aseste defekte? Nu este represintali în fiecare orașă de komersia prin komersianiji avussi? Nu are o universitate la Atena, skoli primare și secundarie în totx întinderea teritoriului seu? Nu s’a indouitat poporațsiunea sa de la independingx ? Nu posede vreo navigațjiune, ș’am putea zise monopolulu transportului pe mare ín tota Levantulu? Nu are kuriji judekxteressî pe kari strxinulu le visitx ku plxsere? N’a produsu autori, kari potü rivalisa ku cei mai buni kontimporani: Trikupis, Paparchepopulos, Asopios, Rhegos și alijiî? Nu posede ómeni de statu ai Europei? Nu are propriile sale bxnsi, așezăminte de asigurare, kompanii de vapóre ș’ună servisiu postale? N*a ínfrumusețiatu fii sei kapitala lorü prin keltuielile lorü partikulare? Nu are o arraix și o flotx? Nu administră afacerile fxrx vr’una amesteka străină, și afară de kasulü kundü regele sau regina au esersitatü o íarturimie, Intr’una kipu, kare a cistigatü încrederea poporului?“.... Dupx asésta artiklulü aratx kx simpatiele pentru Englitera suntü fórte mari în Grecia. Dovada este kx una din kausele evenimentelorü trekute a fostü ideia kx Englitera va vedea ku plasere pe Prinsipele Alfred pe tronulu unei Gresie mărite. „Intre majoritatea Gresiloru este unu articlu de kredinjix politikx, kx visita se Inxlpi mea Sa Regéskx a fxkutű aliumü a prope trei ani în Gresia, a fostă prologulu dominațiunii elene asupra Tesaliei, a Epiruluî și a insulilor ioniane și kx Prinsipele Alfred este destinată a se sui pe tronulü astafelü înxljjam. Deși asestx speranjix a fost o amxgitare, totuși Englitera nu póte remxnea strxinx alegerii care trebue se se falix akuma. Krisa aktuale va fi puntula desisiva în viega naționale a Greciei. Cestiunea nu se póte restringe pe limitele Greciei presinte. „TIMPULU STATURILORU Mici A TRECUTULRI GRECIA, ORÎ TURCIA TREBUE SE CRESCA.“ Dupx asésta artiklulü ennmerx kandidaßii la tronulü Gresiei: 1. Prinsipele Alfred ; 2. Dusele de Leuchten berg; 3. Prinsipele Ypsilanti; 4. U- nulü din Prinsipii orleanisti; 5. Fiulu regelui Leopold al Belgiei, și termi nx, zikxndü: „Ori kare va fi alesü, a tâtea remâne sikuru,că Grecia trebueau mărită și CĂ ACEA MĂRIRE TREBUE se FIE OPEREA ENGLITEREI! — Warszawa, 30 Oktobre.',Ziariulü „Dziennik“ de astxzî publikx uneltirile komitatului senlrale revolußionarü, alü kxrui președinte estejMieroslawski. — Kassel, 30 Oktobre. Adunarea naßionale s’a deskisü astxzî de kxtre domni de Stiernberg în numele prinsipelui elektorali. In cuvintulü seü de deschidere deklarx kx se va infxsișa sfaturilorü numai noua lege elektorala și celelalte li se vor reserva. După sevîrșitului jurămîntului komisarulu dietei înfxșiși proiektulu legii elektorale, după asesta se ’nchise adunarea publikx. — Kassel, 31 Oktobre. In ședinția konfidentialx de ierisori, adunarea Staturilorü alese komisiunea permaninte a Staturilorü, compusă de domnii Neberthau, Frederik Oetker, Henke, Zuschlag și Hartwig, prekumü și o komisiune de unusprezece membrii spre a respunde la cuvîntulu tronului*