Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)

1862-10-27 / nr. 299-300

SAMBATA și DUMINECA VOIESCE si VEIENTE. Va eși iulesc ijilesc afară de Liroia și a doua^1 «lupă Serbătercă. Abonarea pentru Bucuresci pe mă ană 128 lei fieâe bine................................................. 64 — Troiiune................................................ 32 — l’e lună................................................... 11 — Unu exemplariu................. ......... 24 par subciințările linia de 30 litere............ 1 leii luserțiuni și recifwi ® linia ..................... 3 lei Hr. 209-300. Anul VI. (ARTIOLELE TERMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOE REDE.) Direptoriulu ^tonului: C. A. Rosetti. —■ Gerantü respun^etoriü: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul «Jianului d. C. D. Aricescu, Pos. Romăn No. 13 27, 28 Octombre 1862. LUMINEpATE ! ȘI VEI FI, Abonarea pentru districte pe aou..........152 le? Íése lnne............................................., 76 — 'reț lune............................................... 38 — Abonamentele începu la 1 si 16 ale flăcării lunu. Ele se fac în districte la corespondenții Cercului și prin poște. PIARIÜ POLITICO, COMERCIALE, LITERARIŰ. La iParis la d. Hallegrain, rue de I’ancietir^ comédie, 6; pe trimestru 20 franci. în Austria la direcțiunile poștali și la sfintele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii valută austriacă. „Darea socoteleloru este o „regulă la care urmeza a fi supusu TOTE stabilimentele de „bine facere dintr’unu Stătu.“ (Raporta alu Minist. Kulteloru catra M. S. Domnulu, 1 Sept confirmatu la 4 Sept). Kandidațiî recomandațî de ziariulă «gesta pentru Municipalitatea din Iași. V. Adamaki, V. Alessandresku, 1. Neguri, D. Miku, D. Zamfiresku. REVISTA POLITICĂ. III IPUPLICĂ, 27 Brumirelu. ILULI Un KOLII, 8 Brumari. Afirmă ki unii nimerii însemnată de studinți, de copii, sunt arestați. Ni se spune ki cî s’ar fi dusu la Sfinții Apostoli, unde se zice ki s’ar fi mendindă moșiele monastiresti zise Inkhinate, și privină mezatură. D. Prefektii alu Poliției ar fi venită și i-ar fi ’ntrebată, în satiri, dalii voră se ie moșie în arendi. Atungi, satiri pentru satiri, mă june ar fi respunsu ku unu ,,da , domnule Prefektă“ și domnia-sa ar fi ordinată arestarea studintelur kare și-a permisă a respunde kuglumi autoritijjii kare a glumită. Atunci studinții ar fi ’nkongiurată pe kamaradură soră arestată și poliția i-ar fi arestată pe toțiT. Daki suntemă bine informat, deklarimă și nu putemă înțelege kumăd. Prefektă a putută se-și implinesti misiunea sa, ordinile sale începîndă printr’o glumi, și mai ku semi ku niste kopii, karii sui domnia-sa ki nu potu fi periculoși pentru ordinea publiki, și nici kiară pentru kuvioșii kilugiri striini, din kari iiki unii aă zisă adesea și mai •> adesea de kită ar fi trebuită : „li sa-ți kopii se vii la mine.“ Suntemă departe d’a skusa pe kopii kari s’aă dusă în agelă Iokașiă striină, dară suntemă și mai departe d’a ’nțelege și temerea d-lui Prefeklă, și mai ku semi proiecterea sa d’a ’nepe ku satire, ș’a sfirși ku tragedie, ș’agestea mai ku nișue kopii. Spermă ki informirile nóstre au fostă greșite, și spermă niki ki kopii de 7, 8, 10 și 12 ani, nu vor kansa închiderea skoileloră agi, ka și ’n Iași, și ki nu vomă datori kilugiriloră striini s’aiesti mare nenorocire pentru noi. Fiindă ki vorbiamă de striini se fagemă kunoscută ki d. Konstantin Arigescu și de gerantă ale Rominului an priimită astăzi la 27 Okt. pe la ora 10 a dimineții, gitațiunea kurții kriminale, cu data 25 Okt. prin care îlă kiami ,,la 31 ale koringei la orele 10 dimineța, se mergi „la curte spre înfigișiare în procesul” „intentată de ministerială publikă pentru cele scrise despre Grecia.“ Artiklulă 138, din procedura kodheî Criminali, ziqe „sorokulă înfițișurii nu „va putea fi mai scurtă de gingizi„le deplină, sokotite din ziua prii— „mirii porungei. “ Ke insemnezi cuvîntulă „deplin“? deplină va se ziki, pentru toti lumea, întregă, și ’ntregă este qe nu este nici kiar știrbită, prin urmare qingi zile deplină vase ziki, qingi zile întrege, afari din ziua în care se prii— mește kiamarea s’afari din agea-a a ’a înfițișurii. Kiamarea d-lui Președinte s’a priimită la 27, qea-a qe faqe ki, pentru a nu se kilka legea, soroqirea nu putea fi derită la 2 Novembre, și gelă multă, de se va sokoti și ziua d’astizi de la 10 ore înainte, la 1 Noembre. Judege asumă origine agesti grăbi, agesti zorbe, agesti amețeli ce merge pîn’a se viola kiară legea; judege origine firi pritinire și apologia d-lui Arigesku ș’a Rominului este jikuti. Faki akumă qe voră voi d-nii judekitori; faptulă acesta este pledoaria cea mai puterniki în favorea noștri și nu mai avemă trebuinți de nici ună altă argumentă. Strmă bine ki legea este alită de învederată kilkati, înkită kurtea nu póte judeca progessulă Merkuri la 31. Inși d. Arigesku se nu proteste, qi se mergi ’nainte. Póte ki kiară Kurtea se voieski se respectte artiklulă kilkată și s’amine înfițișarea; faptulă inși s’a fikată, este vezută de toți, și vezută astăfelă înkită mai repetimă nici o pledoarii nu putea fi mai puternici pentru a lumina progessală. Priimimă a epistoli de la Spezzia cu data de 300kt.de la amilială Eroului Italiei, fiolonelulă Augusto Vecchi și din care estragemă urmitoarele linie: „Toți khirurgii au plecată. A sosită doktorială russă, care mi se spune ki este una din somințile Fakultigii printre conservatori. Astăzi va sosi Doktorială Partridge. Mine va pune în Movimento ai ideii a Generariului spre a eși din difiicultițile aktuali. Asta ve va suprinde póte. „El este voiosă kakumă n’ar fi finită. Ve mulțimește de iubirea vóstri și ve rógi a saluta în loku-i pe poporulă Romină.“ Poporulă Romină priimește ku fericire și mîndrii asemeni salutiri, karein ridikx înokii lui și—idi, singură lukru ce-î lipsește, respectulă de sine-șî și încrederea ’n sine-și. Kită despre noi, n’avemă nici ună mijlokă d’a saluta kumă simptimă pe ilustrulă eroă și mulțimimă d. consulă generale ală Italiei fiine di o pasiunea, lunea vii tórii, d’a merge ’naintea tribunalului kriminale pentru agelă se sufere, și pentru agela biruia . . . dară se aistină acestea pentru a le spune mai mulă în sanktuariul justiției, de unde apoi se trezi în presa Romini și striini, ba se poti astă-felă și lumea se se pronunțe între d. konsululă Strambio și noi, între represintantele regelui Galant’-uomo ală națiunii celei mai libere, și redacțiunea acestei fote, care póte va fi servită Italia ku ageluasi devotamentă ka si d. Strambio. Sqiri de zi din Gregia n’avemă; ziariele se okupi ku amenunte asupra fapteloru qe kunostemă deja și despre kari mai bună și noi mai la vale limuriri. „Trebue a konsidera lipsa de sqiri din Gregia, zise La France, ka o simptomi a ideiei oră pagifige și raționabilite predomneskă învederată în sînul guvernului provisorii, în ce privește komplikirile europiane kari ună momentă s’aă putută prevede ku óre kare kuvîntă. Daki, prezumă afirmi cea mai mare parte din korespondinie, mișkarea greki are ună karakteriă kurată naționale și monarchiktă; dalii, lucru qe pare demonstrată, patrioții eleni refusi d’a da mina la ageia qe aiure se numescă partita akțiunii, și se mirgineskă a înlocui prin ună principe mai simpatikă și mai dibage pe regele resturnată, este silinră și preokupirile congepute în primulu momentă trebue se dispari, ele trebue se dispari nu numai înaintea unei politice okupati a evita orice esqesă, dară niici și înnaintea resoluțiunilor identice ale puterilor, în ce privește principiul de neintervenire și manifinerea pigii generale.“ Stirile din Prusia ne spună ki supskrierile în favorea deputațiiloră persekutajji de guvernă, deși oprite, se propagi ku rpeziciune și se întinde pini peste otartă. Aqesta ne arîli niici odati kum o naijiune viui, ku tóte opririle qe i s’arü fage, sqie a susține pe acei de lupți pentru drepturile iei ș’a da semijiuni de cele mai mari guverneloră și națiuniloră! SIURI DIN URMĂT ORE SEARA. Afirmă ki n’a fostă d. Prefektă și ună ofiguru ală Poligiei, gelă ku gluma relatați la începutulă Revistei. D. Prefektă din kontra, a progesă ku qea mai stricti legalitate , și mici ka ună adevirată gentleman. Kopii aă venită singuri la polijiie, pe parohi , și la 4 ore au fostă toiji liberali. Feligitimă pe d. Prefektă , și’I qeremă ertare de gele zise mai susă. — Torino, 31 Oktobre. Gazeta oficiale de astăzi deminte aretarea ziariului „Morning Post,411 ki guvernul” italiană ar fi fostă dispusă în trebuta luni a lui Augustă a împuternici pe Garibaldi a duge k’o armii de voluntari insuremisiunea în Grecia. Asemenea deminte și skomotele despre întocmirea de regimente de voluntari, deklari inși ki nu pote popri emigrațiunea garibaldianiloră în Grecia spre a sprijini acolo lupta pentru civilisațiune și libertate. — Trieste, 31 Oktobre. Eu vapórea sosiți astăzi din Levante aă sosită aici vreo 80 de persone din kurtea regelui Otton, karipinsiseri Grecia. — Noulă vice-președinte ală autoritigii centrale—maritime, domnulă Becke, a intrată astăzi în mncusiune. La Volosca s’a alesă baronele Jos. Marenji pentru dieta Istriei. — Baronele Wendland a sosită aici. — Noua formulă de jurimîntă pentru aginjgiî diplomatici și konsularî a sosită asemene. Konsulă gregescă d’aigi, kompturută Gianichesi, a depusă funcțiunea sa. — Korfu, 28 Oktobre. Korabia de linii „Marlbourough“ ku vige-amiralele Martina plekată pentru Pircă , o șialupi kanomiakii englesea plekată ku de pește pentru Malta. Domnul H. Bulwer se afli mici aici. — Smirna, 25 Oktobre. Komunikațiunea telegrafiei mu Atene se va întocmi în zilele urmilorie. — Konstantinopole, 25 Oktobre. Omer Pașia a sosită aici la 19. Elita priimită de la Sultană dekorațiunea ordinii Osmanii și a săbii de onore. Suma de 25.000 lei, ne se retrase fieseră reposatului Sultană din remunerațiunea lor, lunarii, li s’a restituită crist Icamerariulă Kiamil Bei, care de mizî se esiliase la Kandia, a dobîndită voit pentru înternerea lui. Eu construicuiunea kasteluriloră (Blockhouses) în Muntenegru s’a însirqinată Mahmud Pașia. Destituitulă guvernitoriă de la Yemen Kurt Ahmed Pașia este trasă în judelati pentru prevaribiri. Ună inqendiă a qenusiază 500 kase. — Guvernatoriulă generale de la lanina a ordinată ka kombiile suspekte se se popreski și se se visiteze la trecerea loră prin strimptoria de la Prevesa spre a popri transportul de munițiune și de materiale de resbelă pentru insurginjiii din golfur de la Arta. — Damasku , 8 Oktobre. Mai mulți musulmani, kompromișî la evenimentele din Iulie 1860, kondamnatji în lipsi și kari fugiseri, s’au arestată aici în zilele trecute. — Principele de Metternich s’a întors la Paris la 29 Oktobre și la 30 a avută o lungi konferințsi ku d. Drouyn de Lhuys. Mai mulă principele nu trebuia se se interzb debită pe la începutul lui Noembre și era și sezibită va timpă la Vienna. Se presupune și revoluțiunea grelei i-a modificată disposițiunile oblogindulu a se interge ku grăbi la postulă seă. — Medicii kiimayi în consultare la Garibaldi, — erau septesprezece și printre ei mnlglóment de merită,— au emisă plierea bi glonjială este în ram și Iu va trebui a stabili lokulă ourîtă unde se afli spre a lă skate ku kită mai pujjine vetemiri se va putea. Ei au deqisu asemene ki starea aktuale a generariului era satisfikitórii și nu reklami operatiunea kirurgikale. în trecerea sa la Torino , d. Nelaton a declaratű ki skaterea rmii nu era grea, ki vindekarea erasikuri și ki nu va remmea mitului debitu óre-kareuepenie în artikulagiune. Eaki sqiri multă mai favorabili de kumă se spera zilele trecute. Viena 29 Oktobre. Imperatură, dividu audiirii unei deparagiuni de societatea kreditului sonziariu ală Ungariei, a pronungiată kite-va kuvinte ală kiroru sensu ékilu: „Am autori satu bukurosă întreprinderea d-stri pentru ki am pe inima totă ce are de obiectă binele gerei d-vóstre. Dară dorințele mele nu voră fi pe deplină îndeplinire de kstă kmnbă voiă vedea Ungaria satisfikati, nu numai în interesele mele materiali, dară și suptă tóte celelalte raporturi. Atîrni în parte de konkursula aktivă ală kompatriogilor, voștri ka agestu skopă se fi îndeplinită. Respindiji vorbele mele în sfera vostri pentru care simpliă o adeverati afektiune. — Berlin 30 Oktobre. Dupi skrisoarele din Warszawa, partita agitațiunii anogajată în sekretu pe patrioți a se impune straordinariă spre a forma ună sondă naționale. Kurînda pariere în vigore a konskripțiunii a produsă o mare agitare în orașiele din Polonia. Guvernul ă se teme de desordinî și se mesare în privinția agesta. Skomotulu s’a respindită ki municipalitatea Warszawei este deci si a-și da demisiunea, pentru ki nu s’a ținută sokoteli de oservațiunile sele relative la konskripțiune, pe care o priveste de a fi înainte ka esekutati într’unu modă ilegale. Fikurimu kunoscută In numerele trecuie qele întîmplate la Frankfortu; agesti gestiune fiindă mai meniți a ave, póte, konsegingie seriese, reproducemă agi uimitoarele aprețuri din Opinion Nationale de la 31 Oktobre. „Partita Marii Germanie a avutu la Frankfortu întrunirea sea solemne. Resoluțiunile sele nu voră produce o viui simpțiqiune. Asti partiti este condamnati dinainte pentru ki tendințiele sele suntă diametrale opuse spiritului și trebuințielor epoqei nóstre. Ke^represinti ea în adeveră? Ideiele reakționarie, katoligismul ultramontană, avea speții de politiki jiretinsi liberale din care Curtea de Hapsburgă] și-a filiută ună stindariă spre a domina mai bine poporele. „Trebue partitei Marii Germanie o Itaîii bukuțiti, kare se poti într’o zi fi supusi influințieî austriace; ea voiește asemenea o Germanii firimitati, ale kirii pirtiqele le-ară reapropia prin instituțiuni comuni și printr’unu guvernă gentrale ală kiruna Deus ex machina ar fi Imperatură Austriei. Ea urmirește umbre, într’unu cuvîntă, firi a se ocupa de realitate. „Marea Germanii este represintatu, la Frankfortă, de 453 membri și în prima sea întrunire, ce a fostă alaltieri, a adoptată în principiă o propunere a președintelui seă gerîndă reforma federale, deveniți marele kală de bitinlală tutoră partiteloră, integritatea Germaniei, o putere esekutiv energiki și komune, o represintațiune prin delegați și stabilirea unui tribunale federale.“ — Pentru ka publikulă romină se poti urmiri în tóte fosile sele gestiunea grelii, și totă de o dați spre a pute trage învețtimîntele se trebue striariulu italiană 11 Gommercio di Genova, vorbindu de esamele skalei komerciale din acelă orașiă, coprinde o notiții în provinția unuia din korapatrioții noștri d-nu Alesandru Verigianu, care a fost premiată kn medalie de argintă, pentru kursură de economii politiki-industriale și pentru chimica industriale. Insemnimă agiasti sqire ku cea mai mare mulțimire și fericire, și suntemă sikuri ki totă astăfeliă va fi primiți de toți Româniî. D. Alesandru Verigianu este cunoscută deja de cititorii noștri prin artiklele cea publikată In ziariulu agestu-a, d-sa, ka studinte, a furată din o* rele sele de odini, spre a le consacra diskusiunii întereseloră cele mai vitali ale Patriei, spre a se arunca cu energii pe arena publiquiții, unde a știută a-și atrage deja simpatiele omeniloră de bine. Tóte acestea suntă o dovadi ki venindă în țara sa d. Verigia nu va aduce ună putinte ajutoriă kausei progresului.