Romănulŭ, ianuarie 1863 (Anul 7)
1863-01-28
RGVIRTA POLITICĂ. MK.ÜBKSCI, 1 Proiepturu de Adresi presintată Adunirii nóstre de d. Panu și susținuții de 32 de deputați, s’a zisü, de kitri unii, ki n’ar préfi pe deplină konstituționale. Kredemii ki nini unii responsu nu s’ar pute da mai bună anelora kari au vorbitu astfelu, de kit d’ar ruga a kompara anestă proieptü de adresi kur tea votati de Adunarea Prusiei. Spre a le pute înlesni anesti komparare, reprodunemü mai la vale, fatal ’n fanil., ateste doue Adresi: ku anestă mizlokü va pute vedea fii kare kitü de konstituționale, kitti de moderați și kitti de kurtonesi este Adresa d’ani, pe lingi Adresa tie se voti mai de ’ntrega Kamen a Prusiei si se trimise Monarhului, si nici unui Monarku kiriia Prusia datoreste mirirea iei. " Vorbind despre desbaterile ne s’au urmată în Kamera Prusiei, cu okasiunea anestei renumite Adrese, Independința Belgiei, dupi ne arați ki ele au fostă „d’o energii birbiteski44 zine: „Asemeni desbateri până pe actualele „Parlamentă prusiana, în rindulă ne„soră mai strilunite Aduniri desbizi„tórie: Se simpte si toti puterea, „toti inteligința țerei este konnentra,,zi în represintanții sei. Daki talen„tură și dreptul” ar fi d’ajunsă spre a „asigura triumfulu unei mari kause, „silințele deputaților” prusiană spre a „restabili domnirea konstituțiunii sus„penseară fi ’n kurindă încununate de „islemdi; însi kiară daki isbmda ar „pute intirzia, ea va veni de sikuru, „și deja nu este în Europa unü spi— „ritü liberale se nu fu pirtașiă ele„nunțiloră konvingeri ale adversarilor” „d-lui de Birsmark 44 (Primul ministru). Guvernul Prusianu însi s’a suporată tare, s’a sfituitü pe Rege a nu priimi deputațiunea Kamerei care trebuia se-î presinte Adresa. Adunarea și-a împlinită și divisa datoria prii ’n kapet ș’a otriba îndatina Adresa și se trimiți Regelui d’a dreptulu ka epistoli. Conforma unei vechie sisteme a anesteî redapțiuni, adoptați mai de suptă regimele nensurei și reluați supta regimele Ordinanțeloru, ș’apoi era de kmdü stimă cu legea Presei pe kapă și ’n fania ușieloră temniței, totădeauna grațiosă deschise pentru noi, neamă okupat în revista nóstri, mai mult de politika din afară dorită de nea din întru. De kită va timpă neamă ocupată și mai seriosă de Prussia, unde lupta între guvernulu și parlamentă a devenită o lupță pe fanii între regimele Konstituționale și netă monarcistă assolută, și care servește prin urmare de o mare instrucțiune pentru neisari nu kunoskü în toți întregimea loră drepturile unei Kamere Konstituționale. Toții din acestă puntă de vedere se mai dimă ami o skurti dară fidele dare de semi despre nele ne s’aă zisă în kamen, ku okasiunea desbaterii renumitei Adrese ne o publikimă astizi mici odati, în desbatere, ministrului zisă ki „daki artiklulă 99 ală konstituțiunii ar zine ki „Bugetulă este otirîtă de kamen, atunci represintații ară ave dreptă se reklame, dar îi ki artiklulă zine numai ki „Bugetulă este olirîtă pii o lege 44 și ki astfelü posițiunea guvernului este mai lesne în fanța trebuinței unei legi.441 Ună deputată, și mici din cei mai ultra moderați, d. Reichensperger, a demonstrată ki „guvernulă interpreți konstituțiunea fir’a dovedi cuvintele sale. Ki elă închide okiî spre a nu vedea de kită neaa ne este lesne. Proklami asolutismulă. Marele lordă Chatham a zisă: — Puterea asoluti runii penelă kare o posede și mai multă mici penelă kare n’o posede și voieșiie a o lua prin usurpare — Kivdă se naskă Konstituțiunile ? în timpi de skuciuiri. Ele suntă tratate de pane kari sfîrșeskă konflictele din întru. Și la ne figiduințe mai pote nine va da krezimîntii, kimlă figiduințe de felulă anosta sunt kilkate ? (aplause.)44 D. Syrel, (Raportatoriulu) a zisă: „Suntă 13 ani de bandă în Hessia, ministrulă Hasseupflug, a kunerilu Hessia prin oștiri austriane și bavarese, dară suntă kiteva septemme de kind fokurî de bukurii s’aă aprinsă pe munții Hessiei spre a serba Konstituțiunea și ministrulă Hasseupflug a kizată prin delirium tremens, (mișkare) „Suntă nime ani de limbă la Munich, ministeriulă voia se guverne firi și î pese de kamen întokmai ka ș’ală nostru; dară dupi sése lune miniștrii furi siliți a dekiara regelui, ki nu mai puteaă merge, ki maniția Statului ameninți d’a se sparge, și d’asti dați ministru nu muri, și regele zise:— „Voiiŭ se triieskă în pane ku poporulă meă44— și stabili astfelu cu soliditate tronulă, puindu-i o temelii poporarii.44 (Bravo). D. Sybel zise: „Administrațiunea se tîrește prin împrumuturi, în contra legii, legislațiunea se opresne, și ’n anesti antiteso se ziku kuvin tele deșerte de regime regale și regiune parlamentariă. Este multă mai lesne a ruina ună Stată prin asemeni formule de kitü alü fane se propiseski prin înțelegerea puterii regale cu puterea parlamentarii (Aplause).44 Vorbindă de politika din afari zine: ,,ki ’ntr’ună momentă în care toți Europa este înkirkati în elektricitate revoluționarii, în care, mai multă derită ori kindii, s’apliki ku temeiă cuvintele și armatele nu potă protege pe principî, s’aduni munți de ne’nțelegere în giurulă libertițiioră nóstre publine. Fii kare din noi, și poporulă întregă, vomă sau a suferi pentru convingerile nóstre ș’a astepta lasórele libertiții ș’ală dreptului se se ridice din noă, pentru noi și kopii noștirii, spre a numai apune nici odati.44 (Aplause). D. Komite Schwerin, (es-ministru) zine: ,,ki nu se póte esplika despre kausele retragerii sale, dară ki va spune ki Maiestatea sa de kiarase ki nu póte adere prinnipreloră ncală și kolegii sei rekunoskuseri neaperate spre a pute guverna ku isbîndi.44 Dup’anestia vorbi irenumitulă învețată d. Gneist, (care este, de uu neî nșelimă, profesoriul și amikală d-lui deputată de la noi Apostolianu) combita argumentările ministeriului și zise: „Eki adeverulă: Prussia posede o konstituțiune și ună dreptă publikă, dară guvernulu nu mai sune osebi între legalitate și injustiții.44 Atîti apoi ki teoria konstituționale a guvernului nu se razimi de mită pe autoritatea a optă miniștri, și zine: „nine di dreptă miniștri ioră d’a se pronunția nu numai asupra ne este legale în țări, dară d’a osîndi principiele și konvingerile funkționariloru ? Esistința clară a Konstituțiunii ș’a țereî ar depinde de opiniunea acestora opta domnitari se dă pe bainele ministeriali? (mișkare prelungiți). Neapirată In miniștrii au simplită grava respundere ne aă luată asuprire, și pentru a o skide, s’a acoperită cu persóna regelui! Aici dați miniștrii se’ngrijeaă a akoperi pe suveran pentru ka o osebire de plierî se nu degenere într’un ă konflictn între rege și țori. D.ică Miniștrii actualî au pusă pe moș nenitoriulu korónei lui Frederikă cel mare în acestă situațiune în ristă se voteze țara asupra konstituțiunii și se se numere nifrele anelora kari suntă pentru rege și anelora kari suntă contra lui! Anesta, domniloră, este nelă mai rea serviciu ne potă fane regelui! (viue aplause). Iași, domniloră , anesti stranii agitare așîțati de kitre ministeriu, n’a putută schimba ofiteri din konstituțiunea jurați. Nici o putere pe pimîntă nu póte deslega pe rege de jurimîntulă seu. (Bravo.) Heaa ne împutimă miniștriloră este kin’aă spusă regelui, ki nelă mai puterniciî monarhu ală pimîntuluî n’ar pute învinge într’o asemene lupți, și kii însuși Napoleone, în kapulă generaliloră soi, ar kidea.44 Oratoriulă esplikiki Adresa voiesne a spune regelui, ku respectă dar ku tirii, unde este dreptul și unde este nedreptul”. „Ori ne viblinți se sfirami contra konstituțiunii și sfitueskă pe miniștri a nu’nvoka violința ! „Nu suntemu noi kari amă atrasă persóna monarhului în desbaterile nóstre ; nu ministerială, kare s’a acoperită nekontenitu cu numele Maiestirii sele, ne-a silită, kumă a trebuită se falii aici dați în mii de okasiuni niste supuși germani, a zine Regelui. Grațiă se senioriu și Domnu, ești greșitul (sensațiune prelungiți.) Adresa nóstri este espresiunea fidele a opiniuniî țerei. Declararea d’alaltierî a președintelui konsiliului, anelă manifestă absolutista arunkatü Kamerei, în fanța Europei atentive (aplause), a agravată multă konflikturi și a fikată adresa nenesarii.44 „Kunesnemü fórte bine respunderea nóstri. Fii ka și miniștrii se poti ave konstiinții despre respunderea kare apeasi asupri le! (Aplause vine și prelungite). Se vorbi mai susü de mikuță Stată Hessia și kredemă ki publikulu n’a uitată relațiunea ne amă dată despre cele întimplate în anelă mikă Stată, în care Principele nu voia se de konstituțiunea ne o nerea poporulă, ba mici se înnerba a ajunge la diktaturi. Se sune apoi In marele Eleptoră silită se intre pe balea ne voră națiunea s’a înnerbată mereu se se strikare, se dlibineski, și se scape oară din mina Miniștriloră veniți la putere prin voința naționale. Akumă foiele striine ne spună ki s’a figură în Ministeriă o schimbare parțiale. Anunțin dă acesti schimbare ziarială l’Europe publiki urmitoarele reflecțiuni: „Nici o kom„binare nu va pute nici odati ajunge „la kapetă, de nu se va adopta o sistemi kare se serve de reguli tutoră „aktelor” kabinetului. Schimbirile persanelor” nu potu nimica. Acesta este „opiniunea tutoră omenilorü luminați „din anea țări kare, de douisprezece „ani, a trekută prin atitea kriși de„sustróse.44 Suntă kiteva zile de kmdă ni se spusese ki d. ministru ală instrucțiunii publice, avîndu a numi ună reptoră la Akademia nostri, a fostă invitată pe dd. profesori ală numi d-loră prin alegere, și ki dd. profesori și numiren pe onorabilele profesoriă d. Cernitescu. Eramă atunci ku pena în mini spre a saluta pe d. Ministru ki rekunosne ki numai prin alegere se potă numi funkționariî neî mai buni, și ki, pîni nu se va întrobuce acestă salutariă principlă în skóle, nu vomă ave o adeverati instrucțiune publiki. Alegerea ne se filuse în persona d-lui Cernitesku, ne da o autoritate mai multă spre a susține anestă mare principsă ș’a areta niki kumă meritele și virtutea suntă adesea recunoscute ș’aprețuite. însi, kmnd^ra se skriem, ni se spuse despre ore kare ne’nțelegeri, ba luară konslikte, ne s’aă fi ivită în anesti nestiune, și furime siliți a tinea pîni s’afirmă întregă adeverulă. Astăzi, onorabile nostru amikud. Temitesku ne trimite dorita esplikare, pe care o publikimă mai la vale și o recomandimă cititorilor noștri. Adunarea va ține ședinți Mierkuri,țiunii publice, a venită apoi asupra unor desordini comise de elevii din unele klase superiorie, a recunoscută ki aktualele loku-țiitorii de rektoră la anelă gimnastă, numită de predenesoriulă d-lui, este ku totulă nekompetinte ku anelă postă, a nerută ka dd. profesori se-i desemne sau se alegi pe vro unulă dintre dînșii pentru acestă poștă și d-sală va recunoște pe dați. Mai nainte de anestea ku kite-va minute unii dintre kolegii mei me întrebasem daki m’așî însirmina că ku anestă poștă și le-amü respunsu ki, daki me voră onora ku alegerea d-loră și d. Ministru va konsimpți, voiă anepta ku plmere pentru kită-va timpă ; ori de m’ar numi d. Ministru direktă, nu potă. Prin urmare fiindu ki propunerea d-lui Ministru a fostă konformi ku declararea mea, îi fikuri kunoskuta ki me alegă pe mine. Atunci d. Ministru se apropii de mine și ku multi familiaritate, în presența nu numai a d-loră profesori, ni și a unora dintre funkționarii ministeriului, îmi pune mina pe kapă, și-mi zice „te boteză și eu.44 La aneste vorbe că, retrigîndumi kapulă, îi respundă ki deklarasemă mai ’nainte d-lor profesori ki, „daki m’ai numi d-ta direktă, nu potă priimi.44 D. Tell, luindu-me de mini, repliki ku aneluași tonă „ești kirkorosă; nu teamă alesă că, însi te voteză și că,44 și ne despirțimu firi ka d-lui se aîbi aeră a fi superată milară, kini i ași fi esplikată pe lokü, ki anele vorbe, departe de a fi zise spre a Iă supera, au fostă diktate numai de konstiinți și de sentimentulă demnitiții mele. Doue zile trebusem la mizilokă și mai multe persone mi spusen ki d. Ten s’a prinsă kitre dînsele și kitre altele ki că l’ași fi insultată! Surprinsă și pirîndumi fórte rea, fiindu gelosă de demnitatea tutoră ómeniloru, m’am gribită a me dune akasi la d-sa, unde, neaflindu-lă, i-am lisată karta ku numele meu, și apoi l’am găsită la ministeriă. îndati i-am declarată, în toti sinceritatea, ki n’am avută de Iokă intențiunea mai miliară de a lă supera, pentru ki „mie nu-mi plane se ofenseză persone pentru kari n’am de lokă stimi, ku atita mai puaina po d-Iuî, kare sună ki a fikutu sakrifmie, are merite etc, și ki singur d-Iuî a provocată anele vorbe din parte-mi prin multa d-sale familiaritate.44 D. Tell, firi se se arate deplină mulțimită, a respunsu ki pentru autoritatea postului ne okupi, de arece personele kari erau fanii aă putută se le iea asta-felu, ar fi bine ka dintre doi. profesori se vini la ministeriu și se-i de kiaro ki nini d-loră n’aă luată anestea ka o insulți. într’adeveră, kiară a doua zi, mai mulți dintre doi. profesori aă avută buni-voinți a se dune la ministeriă, însi d. Ministru lipsia, dară mai în urmi s’aă informată despre anésta. Akumă se revenim« punmnă asupra acestora. Cuvîntulă pentru care n’asi fi priimită o numire direkti, este bineî mai mulți dintre doi. Miniștri, la numirile fikute în posturile skolastine și mai alesă în cele de natura administrativi, au avută rare ori în vedere interesulu publikă sau ridikarea și desvotarea instrucțiunii publice, și acesta este șansa principale a știrii prnmnă mulțumitorie a skelelor și a direcțiunii spiritului nu pre multă promilitarisială studiațiloră. Kstă despre raporturile mele personali ku d. Tell, înainte de a veni d-lui la guvernă, de mai multă timpă în kua, erau indiferenți. De kite ori se întîmpla a ne vedea, d-lui începea ku glume familiare, însă kam muskitare, zise ku aeră de frameți; une ori îi respundi'amu, nu kiară ku anelași tonă, kimi framtieta mea era fórte reservată. Noronire ki la noi, nelă punină în acestă puntă, Konvențiunea este mai klari, kini zine kurată ki „bugetele nu voră fi definitive de „kită dupine se voră fi votată „ne totă anulu de kini o Adunare.44 Domnule Redactoriu! Nini o dați nu mi-a venită nini nu-mi vine a lisa nimită obscură de kite ori este vorba de mine, nelă punină în lucrurile de domeniulă publikă, fiindu convinsa ki limuririle prin publicitate nu potă adune de kita folose moralitiții publice, pentru ki póte inkare judeka și preția la lumina adeverului, de aneaa ve rogă, domnule Redaktorii, se bine-voiți a insera în balanele ziariului „Rommulă44 uimitoria relațiune. Priimiți, ve rogă, încredințarea distinctei mele konsiderațiuni. P. I. Cernitescu. O înțelegere degenerată in neînțelegere. Suntă doue septemini de lundă d. Tell, aktualele Ministru ale Kulteloră și ală instrucțiunii publice, a invitată la ministeriă pe toți doi profesori ai Kolegiului Sivitu Sava, și, după ne a vorbită ki d-lui va face totă ne îi va sta în putinți spre înaintarea instruk