Romănulŭ, ianuarie 1863 (Anul 7)

1863-01-28

RGVIRTA POLITICĂ. MK.ÜBKSCI, 1 Proiepturu de Adresi presintată Adunirii nóstre de d. Panu și susți­nuții de 32 de deputați, s’a zisü, de kitri unii, ki n’ar pré­fi pe deplină konstituționale. Kredemii ki nini unii responsu nu s’ar pute da mai bună a­­nelora kari au vorbitu ast­felu, de kit d’ar ruga a kompara anestă proieptü de adresi ku­r tea votati de Adunarea Prusiei. Spre a le pute înlesni anesti komparare, reprodunemü mai la vale, fatal ’n fa­nil., ateste doue Adresi: ku anestă mizlokü va pute vedea fii kare kitü de konstituționale, kitti de mo­derați și kitti de kurtonesi este A­­dresa d’ani, pe lingi Adresa tie se voti mai de ’ntrega Kamen a Prusiei si se trimise Monarhului, si nici u­­nui Monarku kirii­a Prusia datores­te mirirea iei. "­­ Vorbind despre desbaterile ne s’au urmată în Kamera Prusiei, cu okasiu­­nea anestei renumite Adrese, Indepen­­dința Belgiei, dupi ne arați ki ele au fostă „d’o energii birbiteski44 zine: „Asemeni desbateri până pe actualele „Parlamentă prusiana, în rindulă ne­­„soră mai strilunite Aduniri desbizi­­„tórie: Se simpte si toti puterea, „toti inteligința țerei este konnentra­­,,zi în represintanții sei. Daki talen­­„tură și dreptul” ar fi d’ajunsă spre a „asigura triumfulu unei mari kause, „silințele deputaților” prusiană spre a „restabili domnirea konstituțiunii sus­­„pense­ară fi ’n kurindă încununate de „islemdi; însi kiară daki isbmda ar „pute intirzia, ea va veni de sikuru, „și deja nu este în Europa unü spi— „ritü liberale se nu fu pirtașiă ele­­„nunțiloră konvingeri ale adversarilor” „d-lui de Birsmark 44 (Primul ministru). Guvernul­ Prusianu însi s’a suporată tare, s’a sfituitü pe Rege a nu priimi deputațiunea Kamerei care trebuia se-î presinte Adresa. Adunarea și-a îm­plinită și divisa datoria prii ’n kapet ș’a otrib­a îndati­na Adresa și se tri­miți Regelui d’a dreptulu ka epistoli. Conforma unei vechie sisteme a a­­nesteî redapțiuni, adoptați mai de suptă regimele nensurei și reluați supta re­gimele Ordinanțeloru, ș’apoi era de kmdü stimă cu legea Presei pe kapă și ’n fania ușieloră temniței, totă­deau­­na grațiosă deschise pentru noi, ne­amă okupat în revista nóstri, mai mult de politika din afară do­rită de nea din întru. De kită va timpă ne­amă ocu­­pată și mai seriosă de Prussia, unde lupta între guvernulu și parlamentă a devenită o lupță pe fanii între regi­mele Konstituționale și netă monarc­istă assolută, și care servește prin urmare de o mare instrucțiune pentru nei­sa­ri nu kunoskü în toți întregimea loră drepturile unei Kamere Konstituționa­le. Toții din acestă puntă de vedere se mai dimă ami o skurti dară fidele dare de semi despre nele ne s’aă zisă în kamen, ku okasiunea desbaterii re­numitei Adrese ne o publikimă astizi mici odati, în desbatere, ministrulu­i zisă ki „daki artiklulă 99 ală konsti­tuțiunii ar zine ki „Bugetulă este o­­tirîtă de kamen, atunci represintații ară ave dreptă se reklame,­ dar îi ki artiklulă zine numai ki „Bugetulă este olirîtă pii o lege 44 și ki ast­felü po­­sițiunea guvernului este mai lesne în fanța trebuinței unei legi.441 Ună de­putată, și mici din cei mai ultra mo­derați, d. Reichensperger, a demon­strată ki „guvernulă interpreți kon­stituțiunea fir’a dovedi cuvintele sale. Ki elă închide okiî spre a nu vedea de kită nea­a ne este lesne. Prokla­­mi asolutismulă. Marele lordă Chatham a zisă: — Puterea asolu­­ti runii pe­nelă kare o posede și mai multă mici pe­nelă ka­­r­e n’o posede și voieșiie a o lua prin usurpare — Kivdă se naskă Konstituțiunile ? în timpi de skuciuiri. Ele suntă tratate de pane kari sfîrșeskă konflictele din întru. Și la ne figi­­duințe mai pote nine va da krezimîntii, kimlă figiduințe de felulă anosta sunt kilkate ? (aplause.)44 D. Syrel, (Raportatoriulu) a zisă: „Suntă 13 ani de bandă în Hessia, ministrulă Hasseupflug, a kunerilu Hes­sia prin oștiri austriane și bavarese, dară suntă kiteva septemme de kind fokurî de bukurii s’aă aprinsă pe mun­ții Hessiei spre a serba Konstituțiunea și ministrulă Hasseupflug a kizată prin delirium tremens, (mișkare) „Suntă nim­e ani de limbă la Munich, ministeriulă voia se guver­ne firi și­ î pese de kamen în­­tokmai ka ș’ală nostru; dară dupi sése lune miniștrii furi siliți a dekiara regelui, ki nu mai puteaă merge, ki maniția Statului ameninți d’a se sparge, și d’asti dați ministru nu muri, și re­gele zise:— „Voiiŭ se triieskă în pane ku poporulă meă44— și stabili ast­felu cu soliditate tronulă, puindu-i o teme­lii poporarii.44 (Bravo). D. Sybel zise: „Adm­inistrațiunea se tîrește prin împrumuturi, în con­tra legii, legislațiunea se opresne, și ’n anesti antiteso se ziku kuvin­ tele deșerte de regime regale și regiune parlamentariă. Este multă mai lesne a ruina ună Stată pr­in asemeni formule de kitü a­lü fane se propi­­seski prin înțelegerea puterii regale cu puterea parlamentarii (Aplause).44 Vorbindă de politika din afari zine: ,,ki ’ntr’ună momentă în care toți Eu­ropa este înkirkati în elektricitate re­voluționarii, în care, mai multă de­rită ori kindii, s’apliki ku temeiă cu­­vintele și armatele nu potă protege pe principî, s’aduni munți de ne’nțele­­gere în giurulă libertițiioră nóstre pu­­bline. Fii­ kare din noi, și poporulă în­­tregă, vomă sau a suferi pentru convin­­gerile nóstre ș’a astepta la­sórele li­­bertiții ș’ală dreptului se se ridice din noă, pentru noi și kopii noștirii, spre a numai apune nici odati.44 (A­­plause). D. Komite Schwerin, (es-ministru) zine: ,,ki nu se póte esplika despre kausele retragerii sale, dară ki va spune ki Maiestatea sa de kiarase ki nu póte adere prinnipreloră nc­ală și kolegii sei rekunoskuseri neaperate spre a pute guverna ku isbîndi.44 Dup’anestia vorbi irenumitulă în­­vețată d. Gneist, (care este, de uu ne­î nșelimă, profesoriul și amikală d-lui deputată de la noi Apostolianu) com­­bita argumentările ministeriului și zise: „Eki adeverulă: Prussia posede o kon­­stituțiune și ună dreptă publikă, dară gu­vernulu nu mai sune osebi între lega­litate și injustiții.44 Atîti apoi ki teoria konstituționale a guvernului nu se ra­­zimi de mită pe autoritatea a optă mi­niștri, și zine: „nine di dreptă mini­­ștri ioră d’a se pronunția nu numai a­­supra ne este legale în țări, dară d’a osîndi principiele și konvingerile funk­­ționariloru ? Esistința clară a Konstitu­­țiunii ș’a țereî ar depinde de opiniu­­nea acestora opta domni­tari se dă pe bainele ministeriali? (mișkare prelun­giți). Neapirată In miniștrii au simp­­lită grava respundere ne aă luată asu­­pri­re, și pentru a o skide, s’a acoperită cu persóna regelui! Aici dați miniștrii se’ngrijeaă a ak­operi pe suveran pentru ka o osebire de plierî se nu degenere într’un ă konflictn între rege și țori. D.ică Miniștrii actualî au pusă pe moș neni­­toriulu korónei lui Frederikă cel mare în acestă situațiune în ristă se voteze țara asupra konstituțiunii și se se nu­mere nifrele anelora kari suntă pen­tru rege și anelora kari suntă con­tra lui! Anesta, dom­niloră, este nelă mai rea serviciu ne potă fane regelui! (viue aplause). Iași, domniloră , a­­nesti stranii agitare așîțati de kitre ministeriu, n’a putută schimba o­fiteri din konstituțiunea jurați. Nici o pu­tere pe pimîntă nu póte deslega pe rege de jurimîntulă seu. (Bravo.) Hea­a ne împutimă miniștriloră este ki­n’aă spusă regelui, ki nelă mai puterniciî monarhu ală pimîntuluî n’ar pute învinge într’o asemene lup­ți, și kii însu­și Napoleone, în kapulă generaliloră soi, ar kidea.44 Oratoriulă espliki­ki Adresa vo­­iesne a spune regelui, ku respectă dar ku tirii, unde este dreptul și unde este ne­­dreptul”. „Ori ne viblinți se sfirami contra konstituțiunii și sfitueskă pe mi­niștri a nu’nvoka violința ! „Nu suntemu noi kari amă atrasă persóna monarh­ului în desbaterile nós­tre ; nu ministerială, kare s’a acoperită nekontenitu cu numele Maiestirii sele, ne-a silită, kumă a trebuită se falii aici dați în m­ii de okasiuni niste su­puși germani, a zine Regelui. Gra­­țiă se senioriu și Dom­nu, ești greșitul (sensațiune prelungiți.) A­­dresa nóstri este espresiunea fidele a opiniuniî țerei. Declararea d’alaltierî a președintelui konsiliului, anelă ma­nifestă absolutista arunkatü Kamerei, în fanța Europei atentive (aplause), a agravată multă konflikturi și a fikată adresa nenesarii.44 „Kunesnemü fórte bine respunde­­rea nóstri. Fii ka și miniștrii se poti ave konstiinții despre respunderea ka­re apeasi asupri­ le! (Aplause vine și prelungite). Se vorbi mai susü de mikuță Stată Hessia și kredemă ki publikulu n’a ui­tată relațiunea ne amă dată despre ce­­le întimplate în anelă mikă Stată, în care Principele nu voia se de kons­tituțiunea ne o nerea poporulă, ba m­­ici se înnerba a ajunge la diktaturi. Se sune apoi In marele Eleptoră silită se intre pe balea ne voră națiunea s’a înnerbată mereu se se strikare, se dli­­bineski, și se scape oară din mina Miniștriloră veniți la putere prin vo­ința naționale. Akumă foiele striine ne spună ki s’a figură în Ministeriă o schimbare parțiale. Anunțin dă acesti schimbare ziarială l’Europe publiki urmitoarele reflecțiuni: „Nici o kom­­„binare nu va pute nici odati ajunge „la kapetă, de nu se va adopta o sis­­­temi kare se serve de reguli tutoră „aktelor” kabinetului. Schimbirile per­­­sanelor” nu potu nimica. Acesta este „opiniunea tutoră omenilorü luminați „din anea țări kare, de doui­spre­zece „ani, a trekută prin atitea kriși de­­„sustróse.44 Suntă kite­va zile de kmdă ni se spusese ki d. ministru ală instrucțiunii publice, avîndu a numi ună reptor­ă la Akademia nostri, a fostă invitată pe dd. profesori a­lă numi d-loră prin a­­legere, și ki dd. profesori și numiren pe onorabilele profesoriă d. Cernitescu. Eramă atunci ku pena în mini spre a saluta pe d. Ministru ki rekunosne ki numai prin alegere se potă numi funk­­ționariî neî mai buni, și ki, pîni nu se va întrobuce acestă salutariă prin­­ciplă în skóle, nu vomă ave o adeve­­rati instrucțiune publiki. Alegerea ne se filuse în persona d-lui Cernitesku, ne da o autoritate mai m­ultă spre a susține anestă mare principsă ș’a areta niki kumă meritele și virtutea suntă adesea recunoscute ș’aprețuite. însi, kmnd^ra se skriem, ni se spuse despre ore­ kare ne’nțelegeri, ba luară kon­­slikte, ne s’aă fi ivită în anesti nes­­tiune, și furime siliți a tinea pîni s’a­­firmă întregă adeverulă. Astă­zi, o­­norabile nostru am­iku­d. Tem­itesku ne trimite dorita esplikare, pe care o publi­kimă mai la vale și o recomandimă cititorilor­ noștri. Adunarea va ține ședinți Mierkuri,­țiunii publice, a venită apoi asupra u­­nor­ desordini comise de elevii din u­­nele klase superiorie, a recunoscută ki aktualele loku-țiitorii de rektoră la anelă gimnastă, numită de predeneso­­riulă d-lui, este ku totulă nekompetinte ku anelă postă, a nerută ka dd. profe­sori se-i desemne sau se alegi pe vro unulă dintre dînșii pentru acestă poștă și d-sa­­lă va recunoște pe dați. Mai nainte de anestea ku kite-va minute unii dintre kolegii mei me întrebasem­ daki m’așî însirmina că ku anestă poștă și le-amü respunsu ki, daki me voră onora ku alegerea d-loră și d. Ministru va konsimpți, voiă anepta ku plmere pentru kită-va timpă ; ori de m’ar numi d. Ministru direktă, nu potă. Prin ur­mare fiindu ki propunerea d-lui Mini­stru a fostă konformi ku declararea mea, îi fikuri kunoskuta ki me alegă pe mine. Atunci d. Ministru se apropii de mine și ku multi familiaritate, în presența nu numai a d-loră profesori, ni și a unora dintre funkționarii mini­steriului, îmi pune mina pe kapă, și-mi zice „te boteză și eu.44 La aneste vorbe că, retrigîndumi kapulă, îi res­­pundă ki deklarasemă mai ’nainte d-lor profesori ki, „daki m’ai numi d-ta di­rektă, nu potă priimi.44 D. Tell, luin­­du-me de mini, repliki ku anelu­ași tonă „ești kirkorosă; nu te­amă alesă că, însi te voteză și că,44 și ne des­­pirțimu firi ka d-lui se aîbi aeră a fi superată milară, kini i ași fi espli­­kată pe lokü, ki anele vorbe, departe de a fi zise spre a­ Iă supera, au fostă diktate numai de konstiinți și de sen­­timentulă demnitiții mele. Doue zile trebusem­ la mizilokă și mai multe persone mi spusen ki d. Ten­ s’a prinsă kitre dînsele și kitre altele ki că l’ași fi insultată! Sur­prinsă și pirîndumi fórte rea, fiindu gelosă de demnitatea tutoră ómeniloru, m’am gribită a me dune akasi la d-sa, unde, neaflindu-lă, i-am lisată karta ku numele meu, și apoi l’am găsită la mi­nisteriă. îndati i-am declarată, în toti sinceritatea, ki n’am avută de Iokă in­­tențiunea m­ai miliară de a­ lă supera, pentru ki „mie nu-mi plane se ofen­­seză persone pentru kari n’am de lokă stimi, ku atita mai puaina po d-Iuî, kare sună ki a fikutu sakrifmie, are merite etc, și ki singur d-Iuî a provocată anele vorbe din parte-mi prin­­ multa d-sale familiaritate.44 D. Tell, firi se se arate deplină mulțimită, a respunsu ki pentru autoritatea postului ne okupi, de are­ce personele kari erau fanii aă putută se le iea asta-felu, ar fi bine ka dintre doi. profesori se vini la mi­nisteriu și se-i de kiaro ki nini d-loră n’aă luată anestea ka o insulți. într’a­­deveră, kiară a doua zi, mai mulți din­tre doi. profesori aă avută buni-voinți a se dune la ministeriă, însi d. Mini­stru lipsia, dară mai în urmi s’aă in­formată despre anésta. Akumă se revenim« punmnă asupra acestora. Cuvîntulă pentru care n’asi fi priimită o numire direkti, este bi­neî mai mulți dintre doi. Miniștri, la numi­rile fikute în posturile skolastine și mai alesă în cele de natura administrativi, au avută rare ori în vedere interesulu publikă sau ridikarea și desvo­tarea instrucțiunii publice, și acesta este șan­­sa principale a știrii prnmnă mulțumi­­torie a skelelor­ și a direcțiunii spiri­tului nu pre multă promilitarisi­ală stu­­diațiloră. Kstă despre raporturile mele personali ku d. Tell, înainte de a veni d-lui la guvernă, de mai multă timpă în kua, erau indiferenți. De kite ori se întîm­­pla a ne vedea, d-lui începea ku glu­me familiare, însă kam muskitare, zi­se ku aeră de fram­eți; une ori îi respundi'amu, nu kiară ku anelași tonă, kimi framtieta mea era fórte reservată. Noronire ki la noi, nelă punină în acestă puntă, Konvențiunea este mai klari, kini zine kurată ki „bugetele nu voră fi definitive de „kită dupi­ne se voră fi votată „ne totă anulu de kini o Adu­­­nare.44 Domnule Redactoriu! Nini o dați nu mi-a venită nini nu-mi vine a lisa nimită obscură de kite ori este vorba de mine, nelă pu­nină în lucrurile de domeniulă publikă, fiindu convinsa ki limuririle prin pu­­blicitate nu potă adune de kita folose moralitiții publice, pentru ki póte in­­­kare judeka și­­ preția la lumina ade­­verului, de anea­a ve rogă, domnule Redaktorii, se bine-voiți a insera în balanele ziariului „Rommulă44 uimi­­toria relațiune. Priimi­ți, ve rogă, încredințarea distinctei mele konsiderațiuni. P. I. Cernitescu. O înțelegere degenerată in neînțelegere. Suntă doue septemini de lundă d. Tell, aktualele Ministru ale Kulteloră și ală instrucțiunii publice, a invitată la ministeriă pe toți doi profesori ai Kolegiului Sivitu Sava, și, după ne a vorbită ki d-lui va face totă ne îi va sta în putinți spre înaintarea instruk­

Next