Romănulŭ, martie 1863 (Anul 7)
1863-03-31
DUMINECA. ANULI. VH. VOIJFISC.TG SI VEI PTITEI .*.<i in tot«*,lile,le alaiii «le I Irina și a «ioua-iji după Serbai:fiia. Abonaia pentru Bucuresci pe anu . 128 lei Șese lilie . . *...............................................64 — Trei Imne...................................................................32 — Pe linS..................................................— Unii exemplariü..........................................24 par IC solvit ‘t ile linia dt' 30 litere ... 1 lefi I« sorturi și reclame linia .... 3 lei MIAMI POLITICII, COMERCIALE, LITERARII. (ARBORELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VORU ARDE.) Dirept jriulu 4iariului: C. A. Rosetti. — Gerantă respundetoriă: M. Caladescu. Pentru abonare și reclamări se voru adresa la Administratorulă 4iariului D. C. D. Aricescu, Pos. Romănă No. 13. 31 MARTIU 1863. ANULU vni. LXI]VrNrEpATEA și vrF i fi. Abonarea pentru districte de . . . 152 Lei Șase lune.............................................76 — Trei lune . . . . ..........................38 — Abonamentele Încep la 1 și 16 ale fiecării lune. Ele se facă în districte la corespondinții pariului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, une de l’ancienr comédie, 5; pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agintele ie abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. Din causa serbătorilor și învierii, tipografia fiindi închiși. Luni și Marți, ziariul nu va eși Marți și Miercuri. Depeștele telegrafice se vori comunica îr suplimente. REVISTA POLITICA BUCURESCÎ, 30/u Mârlișioru. Prioru. Astizi una mie optă-sute sef-zeii și trei de ani, propagatoriulu dreptății și legalitiții, era restignitu. Inmormîntatu, patra dupe mormîntul ă seu era pecetluiți, soldații guvernului pizeau mormîntulă și numai era nici una oină, nici unii singurii oină care nu credea et guvernul ă a triumfală și pentru totudeuna. în momentul în care scriemi aceste linie, toti lumea ereseim postesce, este tristi, și plinge martea celui dreptu: bisericile suntă închise, clopotile ai amuțită și orașiele, intregi lumea ereseim pare înveluiti în doliu, în giulgiulii morții. însi astizise in toți, și cu cea mai deplini asigurare, c’acésti mórte nu este de cită aparinte; astizi solii toți ci triumfulu ceiorürei nu mai are de cild cne va ore și toți sa pregătescă ca la mie*zulă nopțiî se evite c’o cinguri voce: „Christu a ’nvintu!“- Putem dara și noi, cari scriemii în acest momentu de doi 5, de triumfă aparinte ală guvernului, au zeului asupra binelui, ale celora firi de lege asupra celorfi sfinte, puterniî cu cea mai deplini asigurare se zicemü d’acumă publicului Românii care va priimi mine fóia nóstri — „Christu a ’imate ! — Salutare daru poporu Rominii ! Salutare și voite ín parte, sutora cititorilor acestei foie, și permiteține a vi saluta și prin acea sfinți salutare de „Christu a ’nvivatul“ E! Cine mai bine de citit Rominii înțelegi! puterea acestei salutări! Ați suferită toți, ați fostă felurită chinuiți, crucificați și sute de mii de baionete striine aă pizită ceaa ce credeaă ci va fi vecîniculă nostru mormîntă. Și cu tote acestea ar fi învinsă, pentru că ațî crezută în voi, și veți învinge și mai sigură și mai pe deplină A pe cită timpă veți iubi, veți crede, veți voi. Salutare dlară, în ci odată, și ițî încredințați ci de veți voi, învinarea martirului dreptuții, ce serbimă acumă, va fi buna vestire și pentru deplina învinare, chiară în anulă acesta, a celuilaltă martiră ce se numesce națiunea rommî! Din întru n’avemă pentru astăzi nici o sclie, de cită dureresele și scand;,lasele scene ce se petrecă în tóte serile la unele din bisericile din Bucurescî și mai cu s«'mi la Sfintulă Gheorghe celă noă. Nu vomă întrista astăzi inimile Rominiloră raportindă scandalurile prin care guvernulă nă voită se scrchimă în anulă acesta patimile Domnului; vomă zice numai, ci și d’asti dați, și duci acumă mai multă de cită ori cindă, daci scandalulă nu s’a transformată în tragedie, o datorită înțeliginței și dibiciei politice a d-lui Prefectă alu Poliției. lift felicitimu daru din toti inima, îi stringemu nuna CI II ca cil iubire, și cu tóte ci, sciinüe b laudele acestei 1‘oie îi faci» zeu »»» linele locuri, suntemu datori însă, ca Rombnî, ai adresa aceste linie, si ci odemucb va fi mulțumită cu consciința sa care, cu toti modestia ce va avea, îi va fi spusă negreșită, sau îi va spune c’a facută unu mare servicii» Patriei sale, prin purtarea sa cea inteliginte și delicat». și t’a sorutu st rbdice în adevără densitatea autorității ne respunzîndă la provocarîle ce i s’a facută Vineri séra, pe cîndu își împlinea datoria ce i-a impusă o situațiune false. Respunderea este a celoră cari anere, atu acea situațiune ș’ondrea ce ea n’a devenit ă, pîn’acumă celă puțină, gravă, ci n’a produsă fatalele iei consecințe, este a poporului românn , tri genere vorbindă, și’n partea d–lui Prefectu alu Poliției. Face cerulă ca guvernulă se voiască a merge totă pe calea pe care a mersă pîn’acumă d. Prefectă ală Poliției. Publicimu mai ,la vale o adresă a onorabilului colonelă Adrianu către d. Președinte ală Municipalității, și paternii zice către domnii deputați de suburbie. Onorabilele osteană, pusă de guvernă in disponibilitate, arată alegătorilor ă sei c’aprețuiesce în totb valorea sa aciual u iora pontică, alegerea cu c are ei aă resplictită purtarea sa ca represintante ală națiunii și—î ragb a priimi cele mai sincere ale sale espresiuni de gratitudine. Arab însă ce nu pate întră și’n funcțiunea cea frumósă ce i-a oferită represintanții comunei Capitalei, fiindu că nu possedb în Capitalb o casă, conformă prescrierilor legii. Negreșitu ce ne pareă c’afară d. colonelă Adriana, Crită și onorabilele profesore d. Cernetescu nu potă d’o cam datb să intre în Municipalitate din causb de n’are proprietatea ce se cere de regulamentă. însă peste 2 luni vor fi alegerile generale ale tutoră membrilor. Municipalității și prin urmare, neputinția acestora onorabili patrioți d’a ocupa fotoliurile ce li s’a oferită nu póte fi în nimică aicsamblerie intereseleră generale. Acestă alegere este destulă de ’nvederată de n’a fostă de cbtii curată o alegere politică. Represintanții comunei nă voită a areta și guvernului și Europei, ci este în România o opiniune enblică și cb cei cari nu se pitulescă suptă voința guvernului ci urmezi cu onore și stbruință pe calea cea mare a națiunii, n’aă a se teme de loviri, dbcî națiunea, sorgintea cea mare vinerei, este aci spre a veghia ș’a plăti libelrui-a dupe faptele și meritele sale. Tu ncb câte-va acte, bncb câte-va asemeni manifestări și toți vor recunosce cl este o opiniune publică în România. Scirile ce ne-a trimisă corespondința nostră telegrafică, și care seamă reprodusă în No. de eri, suntă, precum« ai« înțeleși» toți , de mare însemnătate. Dacă Russia este silitb ,va pune pe picioră de resbelă totă armata iei și a arma băcle și cela mai puterică bulevardă ală iei din partea mării, renumita cetate de mare, Kronstadt, apoi este ’nvederată că ea se vede tare strîmptoratb, amenințatb, sugrumatb. Acestă cetate se scie că este întemeiată de Petru celă mare, în golfură Finlandiei, ca una bulevardă ș’nuu portă pentru St. Petrisburg. Se scie asemene cu Finlandia a fostă totă d’auna cu baima pentru Suedia și cu Russia a smulsu-o d’acolo farb voiaici, prin trei împărțiri, la 1721, 1743 și 1809. Finlandia a fostă și este ca tóte poporele ținute cu sila cu ochii și cu baima Intersb spre Suedia, și prin urmare urmarea cetății Kronstadt, manifestările facute în Suedia în favorea Poloniei, intrarea Suediei în alianțib cu celelalte puteri, dar o mare însemnetate sciiitară publicate prin depeșia de ori, între cari se nu aitimă esplicările cerute guvernului de ambassatorele rusesescă de la Stockholm. Acumă spre mai buna înțelegere, se pune mă chiară aci câte-va linie dintr’o corespondințile din Posen publicată în ziariul L’Europe de la 6 Aprile. „Amă vezută doar Finlandeiî veniți de câte-va zile. Ei m’aă asigurată de Curlandia și Filandia voră da insurelțiunii polone 3,000 ómen? bine armați și cb d’acumă 300 am intrată în companie. Ei adaogb cb comitatul ă din capitala Suadiei (Stockholm) db îníiÁCmul ••eecurtMÎli nnnȘ 0_. plrbtori ai Poloniei și se ’nsarcină cu cheltuelile întreținerii soră.“ Acesta dară pate se fib una din căușele ce aă provocată acele esplicări ce cere a»nb.»sadorele rusă, însă ! cine nu scie dbesplicările suntă cuvinte și cl faptele, și mai cu semb faptele în favorea libertății ș’a naționalității suntă a Iotă putinte! Astăfelăclară dacă în adevără se va face în a treila alianțil despre care se vorbesce de mulți» și despre care ne vorbi și depeșta noștru de ieri; dacă Englitera, Francia, Austria, și negreșită și Suedia și Italia se voră întruni spre a sili pe Russia a reda libertatea Poloniei, apoi nu mai este ’ndoialb ce vomă avea resbelulă, și resbelulă celă mai mare. Dovada că Rusia nu va cede suntă cruzimile ce se facă în Polonia, numirea generareluî Berg ca ajutoriu alu Ducelui Constantin și ’n sfîrșită respîinsură ce dă Rusia invităriloră de concesiuni ce i se facă prin armarea generale ue a ordinală, posițiune ce facemă noi! Și’n acesta Crede are guvernulă ce deschizindu-se ună asemene mare resbelă, puterile occidentale a se sufere ci Dunărea se file în »nbita unei națiuni care nu s’afirmb prin fapte și care nu dă nici ună felă de ajutor să puterilor, cari luptaț pentru independinția unei națiuni eroice, cu Polonia! Și sllind noi cu brațele góle și încrucișate și cu capulă plecata, pe etnda Austria efecte Poloniei Cracovia si Galicia si iei ’ ’ ^ parte la resbelulă independinței cu celelalte puteri, póte intra în mintea cuiva că va mai fi în totă Europa ună singură guvernă, ună singuri» omi care nu va fi contra nostru? Ce felă? Nici inșine ne desprețuimă prin nemericia nóstrb și putemu pretinde ca sirbinii se nu ne trate ca p’o marfa de vilendată? Rombui, desceptați-ob, crcî în adevără vb zhemă pentru a mia orb, stjarea politică a Europei și posițiunea nóstră geografică cere imperiosă ca se finul o mare națiune la Dunăre sau se perimit. „Nu mai încape nici o ilusiune. Sau guvernul îșî va schimba din capă pînd ’n piciure politica sa rusofila, sau va trebui se s’ascepte la ună resbelă ce națiunea nu lă voiesce. Insași armata nu va contribui de erită cu disgustă pentru a apbca o causă rea și’n folosulă Rusiei.“ Rugbmă pe cititorii noștrii se nu se sprie, dacî aceste suntă cuvintele ce se scriu din Prusia, pentru Prusia, și care se publică la Francfort de către ziariulă Europa de la 6 Aprile. Asia dară guvernulă Prusiei respinsă de națiunea sa, respinsă de totă Europa, va fi aliatulă Rusiei, și acea alianțib saă va aduce de sicură o mare catastrofa în Prusia sau va provoca ună mare resbelă europeană ală ebruia sfîrșită va fi refacerea cartei Europei, restabilirea Poloniei, redarea provinciilor și Rinului Franciei, și Austriei . . darea negreșită a aceloră popore ce nu voră dovedi că suntă vine! Rușii au fostăbătuți la Skala. Comunicările între Ethan și Kowno sunt întrerupte. Se scrie din Posen Europei. în acestă momentă cele mai multe puteri din ambele părți (poloni și ruși) sunt adunate in pakitinatulă Lublin. Rușii sunt în mare nevolinb: aprovisionilorie fară se sfirsescă și calea Wars•> * zawei, pe care s’aă aprovisionată pri’aci, este periculosă pentru convoiuri. Din Voihinia, nu mai cutori atrage provisiuni și munițiunî. Sbtianiî iușii prindă carele și le daă insurginților și cari le plătescu. S’ash curb db totă astfelă este cu aprovisionările în Warszawa, unde d’acumă se siliscă a reduce porțiunile garnisonei din cansa osciriloră concentrate acolo. Pe malul rîului Prosna, ce curge lîngăotarele ducatului Warszawie și Silesieî, era la 28 mă rîă de sînge, 100 bravi Polonia luptată cu bbribție contra 2000 Ruși și 65 din 100 au fostă prinși prisonibri. Rușii i-i dusă pe malulă rîuluî și i-a ajunghiați mnulă cîte un ulii; apoi i-aă dumicată și i-aă aruncată în apri. Prosnia două zile aăebrată trunchiuri omenesci, ș le aădusă se spue Prusiei cumă amiciî guvernului înțelegă triumfală cause Ioră. Ziariul Posen publică următoriulă raportă ală Colonelului Cieszkowski către comitatulă centrală din Warszawa: „La 27 Martiă, amă dată o bvblie lîngă Radoszowice, în contra maiorului rusă Pisanco, care comanda doue regimente de infanterie, și o sotnie de casaci. Lupta a ținută trei ori și jumetate. Atunci amă alungată p Ruși si i-amă urmbrită pînd ’n bblul de la Rronsuia: „Inimiculă atașată pe câmpuri de bbtblie 28 morți și 3 trisure di rbnițî. 9 rbnițî. Noi amă avută 8 morți . Vinbtorii noștri, comandat de către căpitanulu Skalski aă ofarită biruința. Eroina acestei zile a fostă Domna Niemojowska, care a scăpată drapelului nostru puindă mâna pe dînsultî în momentul ă cbtidă cosașiulă celă purta eb dea rbnită de marte. Colonelă T. Cieszkowski. Totă din Posen se scrie. Insurecțiunea in Lituania a luată mari proporțiuni. Totă districtulă Nowo- Alexandrow este în insurecțiune. In sferele oficiale desorganisarea este deplină. Autoritațile civile numai fonc;loneze. Polonia. Archiepiscopulu Warszawei a avută cu Duca Constantin următoria convorbire: — Așia dată, Eminenția ta, îi zice Ducele, sfaruiesci în demisiunea ce ai dată? — Pe deplină, respunse Archiepiscopală Felinski. — Ei bine, monseniiore, n’au dreptură, dicî demnitatea consiliariuluî de Stată i’ste ierinte cu aceaa de archiepiscopă. — în acestă casă, suntă gata a demisiona și din demnitatea de archipăstoru ș’a me închide intr’o monastire spre a cere ertare Ihî Dumnezeu, cic’ am crezutu, câtă-va timpu, în fagbduința vóștii, ș’amu cugetată altă fetă dupe cumă cug^e de națiunea mea, plină de mânie, sciî că taci unu actă de rebelă? îți ordină se remirî archipbstoică și consiliariă de Stata.— Ună plostoică trebue se sib acolo unde suntă turmele sale, și nu potă lasa p’ale mele cari se retragă de guvernul n vostru. — A a! striga fiulă lui Nicolae, cu furie, și lovindă cu pumnulă în ma Sb, ne declarați ună resbelă de religiune? Ei bine! îlă veți avea; dară farb mill, ună resbelă de sterminare ! Rusia este destulă de puternib spre a te răsturna și pe dumniata și catolici»mulă dumitale! Karăși Imdgctului aiului 1863. n. (A vede No. de la 29 Martie. După ce am recitită cu atențiune legea presei, potă continua studiulu meu asupra bugetulă anului corinte, precumă a găsită cu cale domnulă ministru financelară ad-interim a numi acea lipsi totale de bugetă. Dup’acea citire interesanți (a legii de presi) și neaperată trebuitorie pentru oricare omu roiesce a esprime ideiele sale în publică, amă recitită nici și convențiunea, care prin acum ne ține locă de constituțiune. în acești carte citescă, la al douilea alineată al articlului 13, următoarele cuvinte: „Miniștrii vor fi respunzători de „violarea legiloră și mai cu semă de „orice risipire a baniloră publici Alineatură următoriă zice, ci: „Voră fi supuși judeciții înaltei curți de justiție și de casație.“ înțelegemă forte bine dificultăți a posițiunii în care se afla un ministru de financie in facia unui bugetă nevolată, in facia goliciunii caseloru tesaurului și mai cu semi în facia discreditului generale ?i forte naturale, triști moștenire ce î a remasa de la predecesorele seă, care constatase și — trebue s’o mirturimă, dovedise — in facia națiunii, starea deplorabile a