Romănulŭ, martie 1863 (Anul 7)

1863-03-31

DUMINECA. A­NULI. VH. VOIJFISC.TG SI VEI PTITE­­­I­ .*.<i in tot«*,­­lile,le alaiii «le I Irina și a «ioua-iji după Serbai:fiia. Abonai­a pentru Bucuresci pe anu . 128 lei Șese li­lie . . *...............................................64 — Trei Imn­e...................................................................32 — Pe linS..................................................— Unii exem­plariü..........................................24 par IC­ solvit ‘t ile linia dt' 30 litere ... 1 lefi I« sort­uri și reclame linia .... 3 lei MIAMI POLITICII, COMERCIALE, LITERARI­­I. (ARBORELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VORU ARDE.) Dirept­ jriulu 4iariului: C. A. Rosetti. — Gerantă respund­etoriă: M. Caladescu. Pentru abonare și reclamări se voru adresa la Administratorulă 4iariului D. C. D. Aricescu, Pos. Romănă No. 13. 31 MARTIU 1863. ANULU vni. LXI]Vr­NrEpA­TE­A și vrF­ i fi. Abonarea pentru districte de . . . 152 Lei Șase lune.............................................76 — Trei lune . . . . ..........................38 — Abonamentele Încep la 1 și 16 ale fie­cării lune. Ele se facă în districte la corespondinții pa­riului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, une de l’ancienr comédie, 5; pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agin­­tele i­e abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. Din causa serb­ătorilor și învierii, tipografia fiindi­ închiși. Luni și Marți, ziariul­ nu va eși Marți și Miercuri. Depeștele telegrafice se vor­i comunica îr­ suplimente. REVISTA POLITICA BUCURESCÎ, 30/u Mârlișioru. Prioru. Asti­zi una mie optă-sute sef-zeii și trei de ani, propagatoriulu dreptății și legalitiții, era restignitu. Inmormîn­­tatu, patra dupe mormîntul ă seu era pecetluiți, soldații guvernului pizeau mormîntulă și numai era nici una oină, nici unii singurii oină care nu credea et guvernul ă a triumfală și pentru totu­deuna. în momentul­ în care scriemi­ aceste linie, toti lumea ereseim pos­­tesce, este tristi, și plinge martea ce­lui dreptu: bisericile suntă închise, clo­­potile ai­ amuțită și orașiele, intregi lumea ereseim pare înveluiti în doliu, în giulgiulii morții. însi asti­zi­se in toți, și cu cea m­ai deplini asigurare, c’acésti mórte nu este de cită apa­­rinte; asti­zi solii toți ci triumfulu ceiorü­rei nu mai are de cild­ cne­ va ore și toți sa pregătescă ca la mie­­*zulă­ nopțiî se evite c’o cinguri voce: „Christu a ’nvintu!“- Putem­ dara și noi, cari scriemii în acest mo­­mentu­ de doi­ 5, de triumfă aparinte ală guvernului, au­ zeului asupra binelui, ale celora firi­ de lege asupra celorfi sfinte, puterniî cu cea mai deplini a­­sigurare se zicemü d’acumă publicului Românii care va priimi mine fóia nós­­tri — „Christu a ’im­­ate ! — Salutare daru poporu Rominii ! Sa­lutare și voite ín parte, sutora cititorilor­ acestei foie, și permiteține a vi saluta și prin acea sfinți salutare de „Christu a ’nvivatul“ E! Cine mai bine de citit Rominii înțelegi! puterea acestei salu­­tări! Ați suferită toți, ați fostă felu­rită chinuiți, crucificați și sute de mii de baionete striine aă pizită cea­a ce credeaă ci va fi vecîniculă nostru m­or­­mîntă. Și cu tote acestea ar fi învinsă, pentru că a­țî crezută în voi, și veți în­vinge și mai sigură și mai pe deplină A pe cită timpă veți iubi, veți crede, veți voi. Salutare dlară, în ci odată, și i­țî încredințați ci de veți voi, în­­vinarea martirului dreptuții, ce ser­­bimă acumă, va fi buna vestire și pen­tru deplina învinare, chiară în anulă a­­cesta, a celui­laltă martiră ce se nu­­mesce națiunea rommî! Din întru n’avemă pentru astă­zi nici o sclie, de cită dureresele și scand;,lasele scene ce se petrecă în tóte serile la unele din bisericile din Bucurescî și mai cu s«'mi la Sfintulă Gheorghe celă noă. Nu vomă întrista astă­zi inimile Rominiloră raportindă scandalurile prin care guvernulă nă voită se scrchimă în anulă acesta pa­timile Domnului; vomă zice numai, ci și d’asti dați, și duci acumă mai multă de cită ori cindă, daci scandalulă nu s’a transformată în tragedie, o datorită înțeliginței și dibiciei politice a d-lui Prefectă alu Poliției. lift felicitimu daru din toti inima, îi stringemu nuna CI II­ ca cil iubire, și cu tóte ci, sciinü­e b laudele acestei 1‘oie îi faci» zeu »»» li­nele locuri, suntemu datori însă, ca Rombnî, ai adresa aceste linie, si ci o­­demucb va fi mulțum­ită cu consciința sa care, cu toti­ modestia ce va avea,­ îi va fi spusă negreșită, sau îi va spune c’a facută unu mare servicii» Patriei sale, prin purtarea sa cea inteliginte și de­licat». și t’a sorutu st rbdice în ade­vără den­sitatea autorității ne respun­­­zîndă la provocarîle ce i s’a facută Vineri séra, pe cîndu își împlinea da­toria ce i-a impusă o situațiu­ne false. Respunderea este a celoră cari an­­ere­, atu acea situațiune ș’ondrea ce ea n’a devenit ă, pîn’acumă celă puțină, gravă, ci­ n’a produsă fatalele iei consecințe, este a poporului rom­ânn , tri genere vorbindă, și’n parte­a d–lui Prefectu alu Poliției. Face cerulă ca guvernulă se voiască a merge totă pe calea pe care a mersă pîn’acumă d. Prefectă ală Poliției. Publicimu mai ,la vale o adresă a onorabilului colonelă Adrianu către d. Președinte ală Municipalității, și pa­ternii zice către domnii deputați de su­burbie. Onorabilele osteană, pusă de guvernă in disponibilitate, arată alegă­torilor ă sei c’aprețuiesce în totb va­­lorea s­a aciual u­ iora pontică, alege­rea cu c are ei aă resplictită purtarea sa ca represintante ală națiunii și—î ragb a priimi cele mai sincere ale sale espresiuni de gratitudine. Arab­ însă ce nu pate întră și’n funcțiunea cea frumósă ce i-a oferită re­presin­­ta­n­­ți­i comunei Capitalei, fiindu că nu possedb în Capitalb o casă, conformă prescrierilor­ legii. Negreșitu ce ne pa­­­reă c’afară d. colonelă Adriana, Crită și onorabilele profesore d. Cernete­­scu nu potă d’o cam datb să intre în Muni­cipalitate din causb de n’are proprietatea ce se cere de regulam­entă. însă peste 2 luni vor­ fi alegerile generale ale tutoră m­embrilor. Municipalității și prin urmare, neputinția acestora onor­abili patrioți d’a ocupa fotoliurile ce li s’a oferită nu póte fi în nim­ică aicsamble­­rie intereseleră generale. Acestă ale­gere este destulă de ’nvederată de n’a fostă de cbtii curată o alegere politică. Represintanții comunei nă voită a areta și guvernului și Europei, ci este în Ro­­mânia o opiniune en­blică și cb cei cari nu se pitulescă suptă voința guvernu­­­lui ci urmezi cu onore și stbruință pe calea cea mare a națiunii, n’aă a se teme de loviri, dbcî națiunea, sorgintea cea mare vinerei, este aci spre a veghia ș’a plăti lib­elrui-a dupe faptele și meritele sale. Tu ncb câte-va acte, bncb câte-va asemeni manifestări și toți vor recunosce cl este o opiniune publică în România. Scirile ce ne-a trim­isă cores­­pondința nostră telegrafică, și care se­amă reprodusă în No. de eri, suntă, precum« ai« înțeleși» toți , de mare însemnătate. Dacă Russia este silitb ,v­a pune pe picioră de resbelă totă ar­mata iei și a arma băcle și cela mai puterică bulevardă ală iei din partea mării, renumita cetate de mare, Kron­stadt, apoi este ’nvederată că ea se vede tare strîmptoratb, amenințatb, su­­grumatb. Acestă cetate se scie că este întemeiată de Petru celă mare, în gol­­­­fură Finlandiei, ca una bulevardă ș’nu­u portă pentru St. Petri­sburg. Se scie asemene cu Finlandia a fostă totă d’auna cu baima pentru Suedia și cu Russia a smulsu-o d’acolo farb voia­ici, prin trei împărțiri, la 1721, 1743 și 1809. Finlandia a fostă și este ca tóte popo­­rele ținute cu sila cu ochii și cu baima Intersb spre Suedia, și prin urm­are ur­marea cetății Kronstadt, manifestările facute în Suedia în favorea­­ Poloniei, intrarea Suediei în alianțib cu cele­lalte puteri, dar o mare însemnetate sciiitară publicate prin depeșia de ori, între cari se nu aitimă esplicările ce­rute guvernului de ambassatorele ruse­sescă de la Stockholm­. Acumă spre mai buna înțelegere, se pune mă chiară aci câte-va linie dintr’o cor­espondințile din Posen publicată în ziariul­ L’Eu­­r­o­p­e de la 6 Aprile. „Amă vezută doar Finlandeiî ve­niți de câte-va zile. Ei m’aă asigurată de Curlandia și Filandia voră da in­­surel­țiunii polone 3,000 ómen? bine armați și cb d’acumă 300 am intrată în companie. Ei adaogb cb comitatul ă din capitala Suadiei (Stockholm) db în­íi­ÁCmu­l ••eecu­rtMÎli nnnȘ 0_. plrbtori ai Poloniei și se ’nsarcină cu cheltuelile întreținerii soră.“ Acesta dară pate se fib una din căușele ce aă provocată acele espli­­cări ce cere a»nb.»sadorele rusă, însă ! cine nu scie db­esplicările suntă cu­­­­vinte și cl faptele, și mai cu semb­­ faptele în favorea libertății ș’a națio­­­­nalității suntă a Iotă putinte! Astăfelă­­­clară dacă în adevără se va face în­ a treila alianțil despre care se vorbesce de mulți» și despre care ne vorbi și depeșta noștru de ieri; dacă Englitera, Francia, Austria, și negreșită și Sue­­dia și Italia se voră întruni spre a sili pe Russia a reda libertatea Poloniei, apoi nu mai este ’ndoialb ce vomă avea resbelulă, și resbelulă celă mai mare. Dovada că Rusia nu va cede suntă cruzimile ce se facă în Polonia, numirea generareluî Berg ca ajutoriu alu Ducelui Constantin și ’n sfîrșită res­­pîinsură ce dă Rusia invităriloră de concesiuni ce i se facă prin armarea generale ue a ordinală, posițiune ce facemă noi! Și’n acesta Crede are guvernulă ce deschizindu-se ună ase­mene mare resbelă, puterile occiden­tale a se sufere ci Dunărea se file în »nbita unei națiuni care nu s’afirmb prin fapte și care nu dă nici ună felă de ajutor să puterilor, cari luptaț pentru inde­­pendinția unei națiuni eroice, cu Polonia! Și sllin­d noi cu brațele góle și încrucișate și cu capulă plecata, pe etnda Austria efecte Poloniei Cracovia si Galicia si ie­i ’ ’ ^ parte la resbelulă indepen­dinței cu ce­le­lalte puteri, póte intra în mintea cu­i­va că va mai fi în totă Europa ună singură guvernă, ună singuri» omi ca­re nu va fi contra nostru? Ce felă? Nici inși­ne ne desprețuimă prin ne­­mericia nóstrb­ și putem­u pretinde ca sirbinii se nu ne trate ca p’o marfa de vilendată? Rombui, desceptați-ob, crcî în adevără vb zh­emă pentru a mia orb, stjarea politică a Europei și posițiunea nóstră geografică cere imperiosă ca­ se finul o mare națiune la Dunăre sau se perimit. „Nu mai încape nici o ilusiune. Sau guvernul­ îșî va schimba din capă pînd ’n piciure politica sa rusofila, sau va trebui se s’ascepte la ună resbelă ce națiunea nu­ lă voiesce. Insa­și ar­mata nu va contribui de erită cu dis­­gustă pentru a apbca o causă rea și’n folosulă Rusiei.“ Rugbmă pe cititorii noștrii se nu se sp­rie, dacî aceste suntă cuvintele ce se scriu din Prusia, pentru Prusia, și care se publică la Francfort de că­tre ziariulă Europa de la 6 Aprile. Asia dară guvernulă Prusiei respinsă de națiunea sa, respinsă de totă Eu­ropa, va fi aliatulă Rusiei, și acea alian­țib saă va aduce de sicură o mare ca­tastrofa în Prusia sau va provoca ună mare resbelă europeană ală ebrui­a sfîr­șită va fi refacerea cartei Europei, re­stabilirea Poloniei, redarea provincii­­lor și Rinului Franciei, și Austriei . . darea negreșită a aceloră po­pore ce nu voră dovedi că suntă vine! Rușii au fostă­bătuți la Skala. Co­­municările între Ethan și Kowno sunt­ în­trerupte. Se scrie din Posen Europei. în acestă momentă cele mai multe puteri din ambele părți (poloni și ruși) sunt­ adunate in pakitinatulă Lublin. Rușii sunt­ în mare nevolinb: aprovi­sionilori­e fară se sfirsescă și calea Wars­­•> * zawei, pe care s’aă aprovisionată pri’­­aci, este periculosă pentr­u convoiuri. Din Voihinia, nu mai cutori a­trage provisiuni și munițiunî. Sbtianiî iușii prindă carele și le daă insurginților și cari le plătescu. S’ash curb db totă ast­felă este cu aprovisionările în Wars­zawa, unde d’acumă se siliscă a re­duce porțiunile garnisonei din cansa osciriloră concentrate acolo. Pe m­alul­ rîulu­i Prosna, ce cur­­ge lîngă­otarele ducatului Warszawie și Silesieî, era la 28 m­ă rîă de sîn­­ge, 100 bravi Poloni­a luptată cu bbr­­ibție contra 2000 Ruși și 65 din 100 au fostă prinși prisonibri. Rușii i-i dusă pe malulă rîuluî și i-a ajunghiați mnulă cîte un ulii; apoi i-aă dumicată și i-aă aruncată în apri. Prosnia două zile aă­ebrată trunchiuri omenesci, ș le aă­dusă se spue Prusiei cum­ă ami­ciî guvernului înțelegă triumfală cau­se­ Ioră. Ziariul­ Posen publică următo­­riulă raportă ală Colonelului Cieszkow­ski către comitatulă centrală din Wars­zawa: „La 27 Martiă, amă dată o bv­­blie lîngă Radoszowice, în contra maiorului rusă Pisanco, care comanda doue regimente de infanterie, și o sot­nie de casaci. Lupta a ținută trei ori și jumetate. Atunci amă alungată p Ruși si i-amă urmbrită pînd ’n bblu­l de la Rronsuia: „Inimiculă a­tașată pe câmpuri de bbtblie 28 morți și 3 trisure di rbnițî. 9 rbni­țî. Noi amă avută 8 morți . Vinbtorii noștri, comandat de către căpitanulu Skalski aă ofarită biruința. Eroina acestei zile a fostă Domna Niemojowska, care a scăpată drapelului nostru puindă mâna pe dîn­­sultî în momentul ă cbtidă cosașiulă celă purta eb dea rbnită de marte. Colonelă T. Cieszkowski. Totă din Posen se scrie. Insurecțiunea in Lituania a luată mari proporțiuni. Totă districtulă Nowo- Alexandrow este în insurecțiune. In sferele oficiale desorganisarea este de­­plin­ă. Autoritațile civile numai fonc­­;loneze. Polonia. Archiepiscopulu Wars­­zawei a avută cu Duca Constantin ur­­mătoria convorbire: — Așia dată, Eminenția ta, îi zi­ce Ducele, sfaruiesci în demisiunea ce ai dată? — Pe deplină, respunse Ar­­chiepiscopală Felinski. — Ei bine, mon­­seniiore, n’au dreptură, dicî demnita­tea consiliariuluî de Stată i’ste i­erinte cu acea­a de archiepiscopă. — în acestă casă, suntă gata a demisiona și din dem­nitatea de archipăstoru ș’a me închide in­­tr’o monastire spre a cere ertare Ihî Dum­nezeu, cic’ am crezutu, câtă-va timpu, în fagbduința vóștii, ș’a­m­u cuge­tată alt­ă­ f­e­t­ă dupe c­u­m­ă cu­­g^e de națiunea mea, plină de mânie, sciî că taci unu actă de rebelă? îți ordină se remirî archi­­pbstoică și consiliariă de Stata.— Ună plostoică trebue se sib acolo unde suntă turmele sale, și nu potă lasa p’ale mele cari se retragă de guvernul n vostru. — A­ a! striga fiulă lui Nicolae, cu furie, și lovindă cu pum­nulă în ma­ Sb, ne declarați ună resbelă de reli­­giune? Ei bine! îlă veți avea; dară farb mill, ună resbelă de sterminare ! Rusia este destulă de puternib spre a te r­ăsturna și pe dumniata și catolici»­­mulă dumitale! Karăși Imdgctului aiului 1863. n­. (A vede No. de la 29 Martie.­ După ce am recitită cu atențiu­ne legea presei, potă continua studiulu meu asupra bugetulă anului corinte, precumă a găsită cu cale domnulă ministru financelară ad-interim a numi acea lipsi totale de bugetă. Dup’acea citire interesanți (a legii de presi) și neaperată trebuitorie pentru ori­care omu roiesce a esprime ideiele sale în publică, amă recitită nici și conven­­țiunea, care prin acum ne ține locă de constituțiune. în acești carte ci­­tescă, la al­ douilea alineată al­ ar­­ticlului 13, următoarele cuvinte: „Miniștrii vor­ fi respunzători de „violarea legiloră și mai cu semă de „ori­ce risipire a baniloră publici Alineatură următoriă zice, ci: „Voră fi supuși judeciții înaltei curți de justiție și de casație.“ înțelegemă forte bine dificultăți a posițiunii în care se afla un­ ministru de financie in facia unui bugetă ne­­volată, in facia goliciunii caseloru te­­saurului și mai cu semi în facia dis­creditului generale ?i forte naturale, triști moștenire ce­ î a remasa de la predecesorele seă, care constatase și — trebue s’o mirturimă, dovedise — in facia națiunii, starea deplorabile a

Next