Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)
1863-10-14
Luni și Marți. ANTILU VOI. VOIESCE ȘI VEI PUTE. Va eși în teleijilele afară de Linia și a doua di ■Jupă Serbătoria. Abonarea pentru bucuresci pe anii... 128 Ioi Șose lane..................................................... 64 — Trei lune....................................................... 32 — Pe lună......................................................... — Unii exemplariű ................................... . • • 24 par ființările linia de 30 litere................ 1 leu , spițiuni și reclam linia ...... . • - 3 lei PIAIUL politici, comerciale, litekakiîj. --------------------------------------------------------------------------(ARTICIXRI,B TRAMISE ȘI NEPUBLICATELE VORII ARBE). Direptoriulăcitariului • C. A. Rosetti. — Gerante respung etoriă: Anghela Ionescu. Pentru abonare și reclamări se vor fi adresa la Administratorii Sucuarialul Gr. Serurie, Pas. Romană No. 14, l6 OCTOMBRE 1863. ANULU VII. LUMINEZĂ-TE ȘI VIETI. Abonarea pentru districtü pe anii.........1S2 lei. Șése lune....................................................... 76 — Trei lune....................................................... 38 — Abonamentele începț la 1 și 16 ale fie oarii lunei Ele se facă în districte la corespondinții pianului și prin poate. La Paris la D. Hallegrain, rue de Tanaién ne comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștaliști la agințiera de abonare, pe trimestru 10 fiorini|argintü valută austriacă. 13. 0 £ S«1* * *J Violare de legi, spoliare a proprietății, mare compromitere a cestiunii averi lorii Statului, scandida, și prin urmare scădere a Statului Romanis. Aceste susțn faptele ministeriului N. Crez- 4izulescu; mai adăugîndu că cine dă că moșia a Statului póte da totulu. »EVISTA POLITICA. MICURESCI, 14/26 Brumărelă în așteptarea programei ministeriului de la 11 Octobre, care va face a se cunosce calea politică pe care are se merga, lumea își face urmatoaiele întrebări: Ce va face noul ministeriu, cu vîndarea ilegale a păduriloru de pre proprietățile de mana merta ale Statului, începută de ministeriulu trecută ?— O va continuă, — și în acestă casă nu se face ore solidariă de ilegalitatea ministeriului Crețulescu? — său o va suspende ? Ce va face cu ilegalea și silnica strîngere a impozitelor nevoiate de Adunare? — Va urina pe calea predecesoriului seu, sau va suspende, pînă la venirea Camerei, mesujele de percepere întrebuințate pină acumă ? D-niî Pogoră, Iatropolu, Calimach Papadopolă, Rosetti, și alții destituiți sau demisionați din causă că unii s’au conformată constituțiunii, refuzăndă impositele, alții au protestată contra măsureiorfi arbitrarie luate de guvernă contra unoră magistrați independing,remăné vori destituiți sau voră fi reintegrați în posturile loră, pe cari cu atăta demnitateaăsciută a le ocupă? Aceste întrebări și altele de asemene natură își face lumea și mai mulți cetățiani ni le-au adresată noue. Neputîndă a respunde nici într’uă’ modă la dînsele, le punem» și noi în fara nostră, așteptăndu ca programa ministeriului se vilă a le resolve. Ancă uă cestiune pe care trebue s’o punemă în vederea noului ministeriu, este cestiunea Municipalității din Iași si din Bucuresci. N’avemă nevoiă d de a mai vorbi de faptele acestoră două corpuri; ele sunt dejă cunoscute prin reclamările presei. Voinu numai a aduce aminte d-lui Cogălnicianu că, în ședinția de la 1 Martie, căndă s’a votată propunerea prin care se dă și Municipalităților» de dincóce de Milcovă dreptulu d’a-șî creă venituri fără ingerinlia guvernului, d. Cogălnicianu a explicată însemnetatea acestui votă, a aretată că elă implică votarea cheltuieliloră și controlarea de către comune a actelor a Municipalității, precumă se face și dincolo de Milcovă. Ei bine, tocmai d’acestu control, voiescă a se feri Municipalitățile nóstre. Ele îlă facă ilustriă, oprindu pe comuni d’a esercita dreptulu ce i s’a acordată prin lege.. Ele mergu mai departe. Ele îngajază pe 50 de ani orașială < (precum ă face cea din Bucurescî on iluminarea cu gază fluidă) fără a consulta măcară comunea asupra unui angajamentă asta de seriosă. Ele facă acesta, ele dauă concesiune de așia însemnetate, numai dup’ uă publicitate de 12 dile, și cu tóte că s’aă cerută amânarea licitațiunii pentru căte-va dile de nesce concurințî cari oferescă prețuri mult mai eftine, ce facă pe oraș să a căștiga pentru timpul acestei concesiuni mai bine de patru-spreface milione de lei din suma ce avea plăți în concesiunea acordată de Municipalitate. Vomă publica în N ° viitoriă scrisoria ce primimă de la anulă din acești concurenți, care a protestată însă înainte de licitațiune cătră Municipalitate și pe urmă cătră Ministeriă. Aceste protestări se află în birourile Departamentului din întru, ca și protestarea comunii contra violării drepturiloru sale de cătră actualii Membri ai consiliului Municipale, aleși se scie cumu. Ministeriulu n’are decătă a le cerceta și a vede unde este dreptatea, și cea devenită votulă camerei de la 1 Martie cu atăt că dură susținută și atătu de bine lămurită de D. Cogălnicianu la Ziua de 12 Octobre, căndă Monitoriulu publică decretele de numirea noului Ministeriă, publică și ună raportărle generaliului I. Florescu, urmată de ună decretă domnescă, prin care se împarte oștirea în trei comndamende militaiie, unulă în partea de peste Milcovă a României, cu reședinția în Iași; altulă în cea dintre Milcovă și Oltă cu reședinția în Bucuresci; și celă d’ală treile in partea de peste Oltă a Romaniei cu reședinția în Craiova. Decretul pentru înființarea acestor comandamente dice în Art. 4 că „după numirea“ comandanților, disposițiunile anterior se voră rev.marie desființate. “ Nu vomă cerceta astăzi dacă este bine sau nu făcută acesta împărțire ; vomă spune numai ca ultimulă articlu (4) a fost d explicată de mulți ca desființătoriu ală Majoratului-generale. Nu credemă, despre noi, ca acesta ar fi înțelesulă seu, căci, d’ar fi astu felu, nu vedemă pentru ce guvernulu s’ar fi temută d’a o spune curată. Uă mesură escepționale și cu totuli neobicînuită într’unii stată constituționale, și care s’a pusă în lucrare cu alătă soomotă, nu înțelegemă pentru ce se dă desființiata pe furișt», și nu cu aceaași francheță și publicitate cu care a fostă înființiată. Acésta ar fi uă curiósa procedere, pe care nu prea scimă cum ar trebui s’o calificămu. Diariele din afara ne aducă fórte puține scriî. In genre găsimu presupuneri, ipoles! asupra tutoră cestiuniloră. Astă feliă, asupra cestiunii Polonieî unele diarie ne vorbesc și de imininția unui resbelă, pe căndă altele susțină că nici chiară mesura d’a recunosce pe Poloni ca parte beligerinte în fadia Rusiei, n’ar fi a se lua anulă acestua. Morning-Posta, vorbîndă despre imininția unei invasiuni ruseșce în Galiția, ne prevestesce că nouă soluțiune a cestiunii Polone prin intervenirea Prusiei. Acastă nouă combinațiune ară fi constituirea Poloniei compusă de marele Ducată ale Wanszawe, uă parte din Lituania, marele ducată Posen pînă la linia de demarcațiune stabilită în 1848 și de regiunea ocidentale a Galiției. Acestă plană ar fi susținută de Prussia și Austria, cărora ar fi se lise de orecari compensațiuni. Unde?! Nu se scie, filele trecute însă independinția belgică vorbia de compensațiuni pentru Austria în Principatele Dunăriane. Nu scimă pînă la ce punctă potă fi bine informate aceste diame; suntemă datori a semnifica atențiunii guvernului nostru disere loră. Uă corespondințiă din Viena apoi susține că lucrurile mergă spre resbelă, și că Austria este dispusă la uă măsură energica în privinția Poloniei; în urma acestei mesure, dacă Russia n’ar cede, puterile trebue se-i declare resbelă. L'Opinion nationale din Paris ține asemene, precumă se va vede mai la vale, ună limbagiă forte belicosă. In timpul acesta a însă foiele guvernamentali trecu forte răpede asupra cestiunii polone; astăfeliă la France se mărginește a vorbi despre pregătirile de resbelă ce face Russia în Basarabia, și despre atitudinea provocatorieí a acestei puteri în facia Turciei; atitudine și pregătiri cari ară trebui se ne facă și pe noi, a ne îngriji pucinetă, căci dice diariule la France, Rusia ar fi voindă, spre a face uă diversiune la cestiunea polonese, ar fi voindă a redeschide cestiunea Oriintelui. Și în starea în care ne aflămă astăzi, cine nu vede de ce gravitate este acestă serie pentru noi ? Vă depeștă din London spune că guvernul englese a recunoscută pe principele Czartoriski de represintantele Poloniei. Acestă faptă este de cea mai mare însemnătate. In adeveru, miniștrii englesi deși nu s’aă unită spre a face ună respinsă guvernului naționale polonă, unindu-se însă a recunosce pe represintantele seu,nă făcută prin acesta ună mare actă politică, căci a recunoscută însăși esistența Poloniei ca stată deosebită, cari are dreptulu a trimite representanți în străinătate Islamulil germanii din Francfort ne dă asemeneaă scrie care are importanți ai ei în starea în care se aflu spiritete în Germania. El ne spune că Asociațiunea naționale (National Verein) a declarată că nu primeșce nici proiectură austriacă de reformă a Confederațiunii, nici celă prusiană. Nici unul, nici altul din aceste proiecte nu póte satisface dreptulu națiunii germane, nici tendințiele sele legitime spre unitate și libertate. Scopul ce trebue să urmarască partita naționale este stabilirea unui adeveratu Stată federale. Celelalte scrie de ore care importanță ce mai avemă, le camă mai la vale. Publicăm o asemene mai josă referatul a ministeriului, asupra stării financielor și mă articlu în acesta privințiă. Se va vede într’ însele cătă dreptate amu avută noi în tóte ca teamă disă asupra acestei cestiuni. Diabulă „Opinion naționale“ cu prilejiul serbării aniversare a bătăliei de la Leipzig (18 octombre 1813) declară că acestă bătălia a fostă resplata teribile a greșelei neiertate, ce comise Napoleone I, nedeclarăndă independința Poloniei. „Opinion Naționale“ termină articlul ă seă, care mirosa tarea prafă de pușcă, cu urmatórele cuvinte: Se se gîndescă bine Francia, Austria, Prussia și tota Germania! Ele suntă amenințate astăzi cină n’aă fostă nici uă dată mai ’nainte, și decisiunea loră trebue se fiă grabnică. Trebue se fiă gata a pune în mișcare trupele foră primăvara victoria; și dacă voiau a evita rușinea „furcelor caudinne“ ale Russiei, sutemă datoria proclamat d’acumă legitimitatea insurecțiunii și a scopului ce urmăresc e; a declara că Czarulă a perdută drepturile sale asupra Poloniei; a da insurgenților, ajutorie în arme și bani și a porni înaintea regimentelor nóstre legiuni de voluntari. — Breslavia, 19 Octobre. Nuvelele din Warszawa cu dată de astăzi anunță: Toți funcționarii de naționalitate polonă înmpiegați la camerele fruntariane (despărțimentulă finanțeloră) se voră concedia îndată, acea a camerei din Warszawa la 1 Ianuarie viitorie. — Dresden, 19 Octobre. Diabiulă de la Dresden publică oă telegramă din Warszawa, care anunțiă: Eri, la 18, s’a aprinsă arhiva casei Municipale a Warszawiei, foculă a isbucnită d’uă dată la trei locuri. Nu pate fi indouséla că foculă a fost pusă. Casele cu bani, documentele și registre de comptabilitate au fost scăpate. — Leipzig, 19 Octobre. Serbarea de eli (aniversarea comemorativă a bătăliei de la Leipzig, 18 Octobre 1813), s’a petrecută conformă programei cu mare solemnitate; primblarea cu torțe aprinse era măreță. Peste 20,000 persone au luată parte; entusiasmul era mare și timpulă celă mai frumoșii a favorită serbarea. — Stockholm, 19 Octobre. Tóta presa Suedă, cu singura escepțiune a diartului „Allehanda“ arată în unanimitate, că stipulațiunile cu Danemarca au fost încuviințate și regulate, dară că se voră retifica numai, după ce trupele germane voră pleca spre a efectua esecuțiunea federativă. — Paris 20 Octobre. Monitoriulu de astăzi anunțiă numirea domnului De Janglo de ăritciulă Vice-președinte al Senatului. Mărie Imperatura va trece în revistă garda imperiale la cămpiele Elysee. — Trieste, 19 Octobre. Poștia din India a sosită și a adusă nuvele de la Calcuta pînă la 18 Septembre, cari însă nu anunță nimicu însemnat». De la Egiptă se anunță, că vice-regele face a se esecuta mari lucrări de zăgazuri (digues) în contra inundațiunilor Nilului. — Viena, 20 Octobre. In camera delegațiloră Senatului (Reichsrab) au intrată astăzi delegații Transilvaniei. Toți afară de domnu Zimmermann, care a luată locă la stânga, au luată acele locuri, ce se ocupase mai ’nainte fracțiunea Czechilor. Președintele Hasner a salutată pe domnii Transilvanieni, ficăndă că prin intrarea loră totă dreptulu ce acordă comstituțiunea, a ajunsă dreptulu camerei. — London, 19 Octobre. Navele de la Shanghai cu data de 4 Septebre anunțță, că flota engleze a sosită la Kagosima, după mai multe cercări deșerte de negoțiațiuni, s’a derăpenată orașială și s’au arsă trei vapori proprietatea Principelui Satsuma. După acesta flota s’a reîntorsă la Jokohama. — Viena, 19 Octobre. Despre resultatul misiunii Principelui Czartorîski la London, aflrmă că Cabinetul britanică n’a făcută nici uă dificultate de a priimi cererea Principelui Czartoriski ca făcută în numele guvernului naționale și că prin urmare i-a recunoscută dreptul ăda reprezinta Polonia. Deși acesta implică în faptă că recunoscere a Poloniei, totuși la ună consiliă de miniștri ținută într’adinsu pentru acesta, domnii Miniștrii nu s’aă putută uni asupra respunsului ce trebuia a da „guvernulă naționale.“ FINANȚELE ȘI BUDGETELE. Este acum o aprópe ună ană de căndă amă publicată in acestă siabă mnă șiră de article suptă titlu de „financele țerci“ și „studie asupra budgetului“ și acumă, după trecere de 11 lune, vine domnu Ministru ală financeloră și confirmă printr’ună referată, publicată în „Monitoriulu oficiale“, tóle căte diserămă atunci despre starea financelorű nóstre; recunosce în fine că împrumutările, făcute, nu pentr’mă scapă de producțiune ulterioriă ci numai pentru acoperirea unui deficită, unei lipse, nu potă folosi nimică și nu servescă de cătă a agrava din ce în ce mai multă situațiunea financiare. Intr’adeveră, nu glice acesta prin cuvinte proprie, dară sensulă referatului seă și cifrele ce le pune în vederea celoriilalțî miniștrii, colegi ai lui, și publicului, prin publicarea referatului în Monitoriu, nu póte fi înțelesă altă felă, căci însuși ne arată că dificitele au crescută din ană în ană și au trebuită neaperată se crescă, fiindă că cheltuielele se aătotă mărită prin plata dobînzilor a împrumuturilor contractate. Amă Jisă atunci și speranța făcută a confirmată fisele nóstre, că contractarea de împrumuturi nu póte fi ună mijlocă propriu și eficace spre a ecilibra budgetul Statului. Amă arestă atunci că, nu cunoscemă de cătă doue mijloce d’a face se dispară deficitele: îmmulțirea veniturilor și împucinarea cheltuieleloră; amă arătată că domnii miniștrii de financeză comisă marea greșelă d’a trece productură împrumuturiloră între veniturile Statului fără a le face și la pa’sivu, că se credeaă cu atătumul a-