Romanulu, ianuarie 1864 (Anul 8)

1864-01-15

42 ROMANULU ,„ IANUARIU atâta mai multu atențiunea publicului asupra acestui puntu, că d. Boerescu ne face cunoscutu, prin scrisórea sea, unu faptu care trebue bine constatată spre a se cunosce și cu acestă ocasiune atâta causa înțărcării organisațiunii țerei, cătii și acea nefericită și retăcita procedare d’a înfățișa proiectele de legi incomplecte și petice, petice. D. boerescu ne spune că d. ministru actuale alu justiției a trebuită se scie că proiectulu pentru organisarea judecatoresca era lucrații și terminată de d-nii Boerescu și Gostaforu, și cu tóte acestea, in locu de a cere acestű proiectu complectü spre alți însățiși a Adunării, s’a mărginită a cere numai doue petice privitoaie la admisibilitate și inamovibilitate cari formau doue capitule din acele proiectu. Ceva înse ce dovedesce și mai multu că d. actuale ministru nu posede un sistemă complectă de organisare de unde pot resulta cele mai triste încurcăture, este că și chiară aceste doue petice de legi le a cerută, fără a se gîndi se complecteze legea pentru inamovibilitate, cu legea pentru disciplina judecătorescă, pe care a trebuit a se i lătrămită pe d’asupra d. Boerescu, care oservă cu multă dreptate, că „n’a înțeles” cumű se „pote presinta unu proiectu de inamovibilitate, fără acela de disciplină, „afară numai cândü amu înțelege că „judecătorii inamovibili se deviă risce „pașiale.“ Proiectulu ce publicații mai la valoare de obiecte speciale organisarea judecătorielor de plăși și a judecătoriloru de județie. Capitululű 1 cuprinde disposițiuni generali în care se stabilesce principiulu despărțirii asolute a funcțiunilor judecătoresci de cele administrative, autoritățile însărcinate a căuta justiția, intre care vedem o ceuă adeverată mulțămire admise și curțile de jurați în materie criminali, jurămîntul ă ce va ave se depusă fiecare judecătoria la intrarea sa în funcțiune, și în fine, numele ce trebue se aibă decisiunile date de diferitele curți de justiție. Capitululű 2 se ocupă cu organisarea judecătorielor de plăși în fiecare plasă, plasa sau ocolit, precum și în fiecare orașiu cari va fi împărțită dupe trebuințe în mai multe ocale. Judecătoriele de plasă se voră compune de una judecătoriă, ajutată de unii actuntu, ună secretariă și doui copiști. Capitulul III se ocupă cu organisarea judecătorielor de județie care se va institui în reședința fiecărui județiă și va judeca tóte căușele civili, comerciali și corecționali, pronunțăndu-se asupra apelurilor contra cărților de judecată ale judecătorieloră ie plăși. Fiecare judecătoriă de județiu se va compune de ună judecătorii, ună judecătoriă instructore, ună grefieră și ună procuroră, care va ave ună substitută numai la camerile corecționali. In Bucuresci vor fi patru camere: camera I și a II se vor ocupa cu căușele civili, camera III cu căușele corecționale, si camera IV cu cele comerciale. In Iași, Craiova, Piuesci și Galați voră ti căte doue camere. Capitulul IV se ocupă cu regularea justiției comerciale,otărîndă ca pe lingă fiecare judecătoriă civile de județiă, se se alăture căte doui judecători comercianți pentru căușele comerciali. Municipalitatea va forma și va publica la fiecare doui ani în timpă de 15 zile uă listă de comerciați, romăni sau naturalisați, domiciliați în acest orașiu, cari facă comercia de trei ani delű pucinű, cari plătescă cea mai mare patentă și cari dă vârsta de 50 de ani împliniți. Acestă listă se va comunica de către municipalitate fiecărui judecatoriu locale de județă, și de câte ori se va presinta uă causă comerciale, judecătoriul va chiăma pe rîndă cu doue tile înainte de înfățișarea procesului, căte două persone din cele înscrise în listă, fără a se pute schimba ordinea înscrierilor. Acestea sunt principiile pe care este întemeiată organisarea judecătorielor de plăși și de județie. Principiul admisă pentru numirea judecătorilor, comercianți este liberale și va fi aprobată de toți. Cătă înse pentru judecătorii de plăși, credemă c’ar fi mai dreptă și mai conformă cu principiile democratice și chiară cu aceea ce esiste astăzi în privința sfatului sătesc, ca judecătorii de plăși se fie aleși de locuitorii din ocolulă în care se va înființa uă judecătoriă. Sperămă înse că desbaterile ce d. Boerescu a voită a provoca prin publicarea acestui proiect, voră arăta îmbunătățirile ce se mai potă introduce, și între cari cea mai însemnată, dupe noi, ar fi principiul de a se alege judecătorii. Acestă principia a fostă admisă căndă s’a instituită în Francia de Adunarea constituante prin legea de la 24 Augustă privitorie la organisarea judecătorescă. Instituirea judecătorilor de pace este de cea mai mare însemnătate pentru numerasele înlesniri ce aduce locuitorilor unei țete și totă două dată este mijlă loculă celă mai sigură și mai practică de a se da terestă bună administrațiune a justiții. Dacă ce țiiea Thourel înaintea Constituantei în raportulü seă asupra judecătorilor de pace. „Prin acestă instituțiune se va pune în mijlă loculă locuitorilor, fiecărui cantonă ună magistrală populariă, ale cărui tribunale se fie altarulă concordiei, și care se pronunțe iute și fără cheltueli asupra lucrurilor de învoieli forte simple și asupra aceloră de fapte cari nu potă fi aprețuite de cătă de omulü de cămpă, care verifică faptele la facia locului chiară și care află în speraința sa regule de otărîre mai sigure decâtă acele pe care solința femieloră și a legiloră le dă tribunalelor. Este urătată în miclă loculă copiilor sei; élajice ță cuventa, și nedreptățile se repară, certele se stiigă, plângerile înceteză, îngrijirile sale statornice asigurezâ fericirea tuturoră.“ Radu Ionescu. Domnule Redactare Prin decretură M. Sale de la 26 Martie, anulu 1863, amu fostă însărcinați, eu și d. G. Costaforu, cu elaborarea procedurei codice civili. Amu priimitu acesta însărcinare cu plăcere, căci voiamu ca simpli cetățiănî, și fără vreuă misiune obligătoriă sau recompensă personale, se contribuiau prin tóte forțele nóstre la clădirea noului nostru edificiu sociale. Lucrerea înse a procedure civili, pentru ori ce omu de sciință sau de simplu bună simplu, cată să fiă precesă de acea a organisațiunii judecătoresci și de a codicei civili. Sciamă că unii proiectă de codică civile ce lucrezá de uă altă comisiune, amu începută dară îndată se lucrămă reorganisarea nóstru judecătoresca; și dupe căte-va luni amă și terminatu-o. Acumă, amu vedutu în zilele trecute, într’ună organă de publicitate, nă insinuare, nu sciu dupe a cui inspirațiune, că noi amu fi însărcinați de unii anu aprópe cu lucrarea unui proiectă de organisarea judecătorescă, că d. ministru ală justiției îlă totă ascepta cu nerăbdare, spre a lu presinta și d-lui Camerei; că dacă nu lă presintă Camerei, noi suntem cause; și că, prin urmare, nu ne putemă servi cu acestă protestă, spre a ne împedica în revizuirea codicei penali, la care lucrăm ca deputați. Aceste vorbe se pretindu că s’adusă de d. ministru al justiției chiară în Adunare. Procese verbali suntă iise de fadă spre a instata daca așia a vorbită d. ministru. Inse nu de acest dise volă se vorbescă în publică, ^oiu numai se constată că faptele nu suntă precumă le-a desnaturatu unu stă <fiar“Mai ăntăiu, nici ă, nici d. Costaforu, nu amă fostăurniți prin decretă domnescă spre a lucra anume organisarea judecâtorecă, ci procedura codicei civili. Organ>«»-oa judecătoriscă amă lucratu-o, findu că nu se putea alta fela lucrand procedura civile, nici cea penale. Astă lucrare amă terminatu-o de mai mite luni, și căndă verbale amu făcută aceia cunoscutu d-lui actuale ministru alu justiției, d-lui s’a mulțămitu a ne cere numai partea relativă la admisibilitae și inamovibilitate în funcțiunile judecătorescî. I-am și trămisu aceste dme proiecte, cari formau doue capitule în proiectulu nostru, și încă pe d’asupra, i-amu mai trămesu și cele relative la disciplina judecatoresca, căci iu am înțelesu cumă se póte presinta uni proiectă de inamovibilitate, fără adia de disciplină afară numai căndă ană înțelege ca judecătorii inamovibili se devină risce pașiale. Se vede darum d. ministru scia că noi avemă proiectură lucrată, căci altă felu, nu ne are cerută nisce capitule dintr’însulă, și me miră cumă s’a putută ca mă chiară se să facă a pronunția în Adunare risce cuvinte la care d. ministru nici nu a cugetată. Acumă înse, ii cele din urmă, d. ministru ne cere, prin uă adresă din 23 Decembre trecută, a-i trămite și restulă proiectului. Noi, simțindă de uă potrivă solicitudinea d-lui ministru pentru că mai grabnică reorganisare a justiției, amă și revizuită îndată proiectulu nostru, și I’amă și trămisu la 11 ale aceștia. Fiinducă înse îmi place a sprijini disclemele pe fapte, și pentru ca se nu mai rcmnăie îndoială în spiritulu nimănui, că amă luată uă însărcinare fără a o îndeplini, îmi facă uă plăcere, d-le redactare, a ve înainta proiectulă nostru, rugăndu-ve a lu însera în colónele diarului d-vustră. Acestă publicitate se va face totă de uă dată in interesulă justiției; căci astăfelă se póte provoca o discuțiune publică, și toți putemă profita de dînsa, mai cu semn acumă căndă sperămă că d. ministru va și presinta proiectulu ii Adunare. Priimit, d-le redactorii, încredințarea osebitei mele considerațiuni. V. Boerescu, și nu me voiu abate de la datorele prescrise funcțiunii mele.“ Art. 6. Decisiunile judecătorilorü sau județelor și de plăși, vomi purta numele de carte de judecată sau de pace, acelea ale judecătoriloru de județie vor îi purta numele de sentințe; acelea ale curțiloru voru purta numele deotărîri. Art. 7. Judecâtoriele și curțile nu se pot pronunția în modă reglementam și generale, ci numai asupra cestiuniî ce face punctulu contestațiunii. ORGANISAREA JUDECATORESCA. Capitolul I l. Disposițiuni Generale. Art. 1. Justiția se va da in numele Domnului. Art. 2. Funcțiunile judecătoresci voră fi cu totulă despărțite de cele administrative. — Atribuțiunile flecărui vamă se voră regula, conformă legiloră. Art. 3. Justiția se va căuta: a) . De judecătoriele de plăși; b) . De judecătoriele de județie; e). De curțile de jurați, în materie criminali; d). De curțile apelative și de curtea de Casațiune. Art. 4. Toți funcționarii judecătoresc se voră numi séu întări de Domnă. Art. 5. Fiecare judecătorie, mai nainte de intrarea sa în funcțiune, va depune și va subscrie în pretoriă și în ședința publică următoriulu juramentu: ,,Giură, în numele lui Dumnedeu, și diclază pe onorea și consciința mea, că voi respecta și voi aplica cu sănțeniă legile și instituțiunile țerei mele, Capitolulü II. Judecâtoriele de Plăși. Art. 8. în fiecare plasă, plasa sau ocolu se va institui una singurăudecătoriu sau județia de plasă, care va fi ajutată de una actjuntă și va ave, pentru lucrarea de cancelariă, una secretară cu doui copiști. Art. 9. Orașiele principali se vor împărți, dupe numerala poporațiunii și trebuințele locali, în unulți sau mai multe ocole ori plăși, avându fie-care plasă sau ocolit unii judecătorii de plasă sau ocolit. In orașiele, unde poporațiunea nu trece peste 15 mii, va fi una singură judecatoriu de plasă. Art. 10. Judecătorii de plăși vor ave misiunea de a împăca pe părți și de a judeca, în prima sau ultima instanția, tóte căușele civili, căre li se vor atribui de legi. — Ei vor judeca asemene contravențiunile de simplă polițiă. Art. 11. Se va numi judecatoria de plasă sau adjunsü, acela care se va distinge prin bunele sale purtări, va ave ore-care cunoscințe de legi, și etatea de 25 de ani, cela pucinü. Art. 12. Judecâtoriele de plăși se vor împărți în trei clase: Clasea ănteia va fi pentru orașiele: Bucuresci, Iași, Craiova, Galați, Brăila, Focșiani, Giurgiu, Ismailu, Ploescu, Bârladu, Turnu-Severin. Clasa a doua va fi pentru celelalte reședințe de județie. Clasea a trea va fi pentru celelalte reședințe de plășî. Art. 13. Tratamentele judecătoriloru și foncționariloru din nă care aceste clase, se voru regula, precumă se prevede în alăturatulu tablou. Art. 14. Circumscripțiunea teritoriale a justiției de plăși se va oțărî pentru ocasiune, prin regulamente speciali; éra pentru comunile rurali, va fi aceași circumscripțiune cu a supraprefectureloră. Art. 15. Reședința judecătoresca de plasa din comunile rurali va fi așiedată în comunea unde se află supraprefectură. Art. 16. In casă de bată sau orice altă lipsă a judecătoriului, joncțiunile lui vor fi împlinite de aciuntă. Art. 17. Aciuntula póte fi tranmisa de judecătorui in cercetări la facia locului, ori de căte ori se va afla de cuviință. Art. 18. Adiuntulú, nefiind strămisti în cercetare, nici recusatii, va asiste la tóte audiențele și va ave votü numai consultative Art. 19. Secretariulu va fi datorit a ține cancelaria judecătoriului, a redacta procesele verbali, cându trebuința va cere, a espedui și a contrasemna tóte actele date de jude siu de adiustulu seu. Capitolul III. Judecâtoriele de județie. Art. 20. In fiecare reședințe de județie se va institui unu judecatoriu de județiu, care va judeca tóte căușele civili, comerciali și corecționalî, conformă regulelor stabilite prin procedurele speciali. — El se va pronunța, în cazurile prevedute de legi, asupra apelurilor, în contra cărților , de judecată a judecătorilor de plăși. Art. 21. Pe lângă fiecare judecătorie de județiu, se va alia: unu judecătoriu instructore, care va pute și suplini pe judecatoriulu, unu grefiera, cu ajutórele séle, unu numeru otoritu de portărel și aprobi. Ministeriulu publică se va ocupa de unu procuroru și unu substitutu. Art. 22. Circumscripțiunea teritoriale a judecătoriuluî de județu, va fi aceași ca a prefecturei județiuluî. Art. 23. Voru fi mai multe camere de judecători de județie, în următoarele orașie: a) In Bucuresci vor fi patru camere: Camera I și II se va ocupa cu căușele civile; Camera III cu căușele corecționale; Camera IV cu căușele comerciale; b) în Iași, Craiova și Ploescu vor fi căte două camere. Camera I se va ocupa cu căușele civili; Camera II, cu cele comerciali și corecționalî; c) în Galați vor fi două Camere: Camera I se va ocupa cu căușele civili și corecționali; Camera II, cu cele comerciali. Art. 24. Fie-care din aceste Camere se va compune, conforma cu cele regulate la art. 21. Procurorele înse va ave și unu substitutu, numai la camerele ce suntu și corecționalî. Numai procurorele, numitu pe lingă asemene cameră, va ave urmărirea în materii penali. Art. 25. Judecătorulu, ce s’a numitu instructore, va ave numai numele de suplininte, cându se va numi pe lîngă uă Cameră, ce nu este și corecționale. Art. 26. Când judecatoriulu de județia judecă cause comerciali, sau la camerele numite de comercia, se va alătura și judecători comercianți, conformă cu cele prevezute la justiția comerciale. Art. 27. Acolo unde justiția de județia este împărțită în mai multe camere, cererile în judecată, sau apelurile în contra cărțiloru de judecată, se voru adresa directă la fie-care cameră, dupe competința sea. Art. 28, îndată dupe terminarea vacanțielor mari, ministrul justiției va face, pe fie care ană, uă permutare intre judecătorii de la diferitele camere, asta în cătu fiecare judecatoriu se nu serveseu doui ani d’a rîndulu, în aceeași cameră. Aceeași disposițiune nu se aplică și la judecătorii instructori sau ca simplii suplininți, nici la cei—1—alți impiegați ai grefei sau ai ministeriului publică. Art. 29. Judecatoriulu instructore va ave, în materie penali, atribuțiunile căreî se regulezu prin procedura codicei penali. j Cându judecătorulu instructore nu * se va afla in esercițiulu atribuțiuniloră sele penali, sau cându nu se află cu uă altă însărcinare dată de judecatoriu, elü va asiste la tóte ședințele judecătoriului avândü vota numai consultativă, în sentința ce se va da, se va menționa presința acestuia, sau causa ^ lipsei lui. Art. 30. în casă de lipsă a judecătoriului, judecatoriulu instructore îi va ține loculü ca suplininte. Art. 31. Acolo unde justiția de județia este împărțită în mai multe camere și în casă de lipsă și a judecătoriului instructore, loculu judecătoriului se va țină de una suplininte, de la una din camerele ce nu este corecționale. Art. 32. Cercetările la facia locului se facu de judecatoriu, scu de judecatoriulu-instructore ori suplininte, cându judecatoriulu îi va da acestÜ misiune. Art. 33. Judecâtoriele de județie se vorü împărți în doue clase: clasea ăntea va fi pentru orașiele: Bucurescu, Iași, Craiova, Galați, Brăila, Ismailu, Giurgiu, Ploescu, Focșiani, Bărladu, Turnu-Severin].