Romanulu, aprilie 1864 (Anul 8)

1864-04-08

142 Dupe ce voma pune din nou naintea publicului fapte positive cari vom dovedi în chipulú cele mai limpede numerósele și feluritele abusuri ale municipalității, vomă veni se pune să faciă în faciă municipalitatea și ministeriului, aretându că dacă municipalitatea este culpabile pentru abusurile ce a făcută ministerială este cu multă mai culpabile pentru că „lasă se facă, lasă se trenă“ cele mai învederate și scandalose abusuri, dăndu, prin toleranța și nepedepsirea loru, unu exemplu perniciosu pentru moralitatea publică. Nu exagerămu nimic, și nu neama fi pusă în durerosa posițiune d’a încrimina municipalitatea nici ministerială, dacă abusurile n’ară fi arătă de strigătorie și nepedepsirea foră arătă de vătemătână. Cestiunea este multă mai gravă decâtă o pute crede ministerială. Aci nu este vorba de ună abusă care lovesce un singură persona. Abusurile municipalității lovesc o ună orașiă întregă. Abusuri la pâne, abusuri la carne, abusuri la cele de hrană de iotă dliua, abusuri la alinierea stradelor, prin reconstruirea caselor dupe lege, abusuri la măturatură și curățirea orașiului, abusuri la luminare, abusuri în totă ce este de neaperată trebuință pentru viețuirea, îngrijirea și buna stare a unui orașiu întregit. Indoneză nu mai note fi în acestă privință. Inchipiindu-ne chiară pentru ună momentă că lista denunțătorii din registrul reposatului contracaiă n’ară esiste, suntă raporturile Policiei, suntă declarările d. Heriștescu cari ne aretă numerósele abusuri ale municipalității. Publiculă și aduce aminte cele ce amu spusă într’ună sită articlu în care amu aretatu ce plicea Policia despre municipalitate în’ună raportă aleseă către ministeriă din 51 August 1862, și într’uă adresă către municipalitate din 10 Noembre 1862. „Hoția este veghiată. Pe totă Ijitia Policia are probe de corupțiunea aginților, subalterni ai municipalității, corupțiune de care sufere partea cea mai seracă a orașiului, lovită fiindă în esistența iei. — Cele mai multe mesuje și cântare pe la stabilimente suntă lipse în paguba publicului. — Mai tatéampele din capitale nu ardă de câtă căteva ore și chiară acele ardă așa de întunecată încătă n’aducă nici oă lumină. Brutarii scotăpănea lipsă la drumuri și prostă de calitate. — Măcelarii vândă carnea lipsă și stricată contra condițiunilor din contractă. — Daca tóte aceste abuzuri mai considerabili în paguba publicului se petrecă chiară suptă ochii aginților municipali, trecându 1e cu vederea seniorerându-le, are nu se póte bănui cu dreptă curentă că participeză și pomeniții cu cei abătuți? Și are prin acestă corupțiune nu se póte proba că partea cea mai seracă a orașiului este lovită iu esistența iei?“ Publicul și aduce asemene aminte declarările făcute de d. Herișescu prin care se constată abaterile contra cerului și nepăsarea Municipalității in privința stării deplorabili a luminării orașiului pentru a cărea imbunătățire n’a voită a lua nici un mesură, silinda pe antreprenoră a îndeplinimentele luate prin contractă, angajarea otărindă a pune luminarea orașiului din nou în licitare în comptulă garanției contractarului, dupe cum se recomanda Municipalității de ministeriă la 9 soembre 1863, în urma unui raport ală Poliției. Acumă s’arezămă alte fapte. In dosariele municipalității, de la 1863 Iuliu 2 și pină la 1864 Marte 51, se află uă sută cincispre-zzece adrese ale poliției prin cari se cere a se lua măsure pentru abaterile constatate ale contracttului luminării capitalei, cu procese verbale de numerală— lampeloră stinse în fiecare nopte. Văsură cincispre-zece adrese. Lucrul ă pare de necrezută, și cu tóte acestea adresele esistă și publicămă mai la vale numerele și data loră. In fiecare adresă s’aretă prosta luminare a orașiului, găsindu-se căte uă dată pină la 486 lampe stinse într’uă nópte! Aceste abusuri, policia le a făcură cunoscute și ministeriului prin mai multe raporturi din cari este de ajun să se estragemă numai trei pasagie. In raportul cu No. 35,012, de la 2 Noembre 1865, se spune d-lui ministru de interne: „Lampele din capitale, nu numai că nu producă lumini cerută, dară se stingă mai nainte de a se face diua, ceea ce provine numai din pucinilă materiale ce li se pune, și fiindă gazută de uă calitate cu totulű prosta. Dupe constatarea ce s’a făcută prin procese verbale de aginții policienescî, vedându-se că reală provine numai din abaterea contractiului, prefectura a iaintat acele procese verbali pe tote filele onor, municipalități, dară nu vedea înceta reală.“ In raportulă cu No. 3595, de la 6 Februariu 1864, totă către ministeriă, d. prefectă ală politiei țlice: „Luminarea capitală, acesta neaperată trebuință, a devenită in starea cea mai deplorabile, căci unele din lampe se află stinse cu desevirșire pină la ora 2 și 5 dupe miezula nopții, și chiară pe la 12 și iara altele de și pe la acestă timpă se mai găsescă ardendă, vise, cu uă așa slabă lumină, în cătă trecâtoriulă nu póte vede nici lingă dînsulă, și, în fine, dupe la mierlculă nopții domnesce în capitale pe la unele locuri obscuritatea cea mai profundă, încătă făcătorii de rele, profităndu de intunerecă, poră mai lesne sevărși criminalele loră fapte, supuindu-se acestea la cunoștința d-stre, ve rogase bine—voiți a lua măsurele ce veți crede mai nimerite spre a se da capitalii iluminarea trebuinciosa, de vreme ce dupe mai multe încunoscințări făcute de soră membrii ai municipalității nu se vede nici uă îndreptare.“ In raportul cu No. 8,233, de la 17 Marte 1864, sa $de asemenea: „Dăndu-se aprind etoriloră prostă de calitate și mai puțină gază de cătă trebuința cere, nu numai s’a întâmplată de mai multe ori capitalea se remăsă în obscuritate, stingendu-se mai tóte lampele dupe orele 12, 1 și 2 celă multă din nopte, dară in tóte nopțile se găsescă de agenții poliției.căci impiegații municipali n’au esercitată nici uă dată acestă controlă, asemenată art. 19 din contractă, ună însemnată numeră de lampe, unele neaprinse de rocă, și altele arendă forte întunnecosă, și stingendu-se in căteva ore, în câtă nu semănă aprinse nici jumetate din totalul lampelor, capitalii. „Deși prefectura a luată mesurele de supraveghiere, realătate nu póte dobândi remediă, pentru că onora municipalitate nu numai că n’a luată nici un mesură asupra antreprenorilor, de a’i pena consecvența cu cele stipulate în contractă, dară, după cumă a înțeleșit prefectura, și tóte constatările făcute de agenții poliției, în virtutea art. 19 din acelă contractă, pentru numerasă lampeloră găsite stinse în fie-care nópte, și dupe cari rită a se supune antreprenorii la meamenda prevedută prin art. 18, aă remasă și remână în dosariele municipalității fără nici ună altă efectă.“ Amă credtă de trebuință a pune luptă ochii publicului aceste fapte spre a se înțelege și mai bine cătă este de culpabile municipalitatea și câtă respundere cade asupra guvernului chiară, dupe cumă mai tărțiă vomă arăta acesta pe largă. Pentru astă dată ne oprimă ad. Radu Ionescu. ROMANULU V20 APRILIL". Adresele îndreptate Onor. Consiliu Municipale prin care se cere a se lua mresure pentru abaterile constatate ale contracoiului luminării Capitalei, cu procese verbale de numerala lampeloră stinse în fiecare nópte. Bacău, 28 Martin 1862. Domnule Directore! Amu vedutii proiectulu du legati rurale, presintatu de Guvernă Onorabilii Camere legislative , publicată în diariulă dvcisivă din 18 a lunii cuvinte. Lasă personelor mai competinte de a face oservațiunile pientru modificările ce ar fi fi necesarie acestui proiect. — Suntă prea convinsă, că însăși Camera va fi cu atențiune sericisă la facerea acestei legi vitale pentru țară , mai alesă după secțiunea ce o are deja din elaborarea legii Curții de Compturi. Fiecare ce-șî iubesce țara, felicită Camera, pentru relula neobosită cu care aît votată legile importante în sesiunea presinte. Apreciamu chiară ■>si cunoscemu motivulu ce a silitu-o a elabora legele cu atâta urgință; darii totu ne dóre, căndă vedemü , că din urgința straordinariă cu care se amendază și se votază legile , nu remăne timpO a se medita asupra lacuneloru , sau chiar a defecteloru ce se alunecă în ele. Domnule directore! Nu amă onorea cuniosce personale pe d-lu Vinterhamer, dar nici aveam trebuință a cunosce ochii sau pârulu cuiva, ca sene putemu face uă ideiă de meritele sale. Scrierile și conduita d-lui Vinterhalder ca omu publică, au fostă de ajunsă a ne face se cunoscemu inteligința, principiele și moralitatea d-sale , și tocmai pentru că nu’să cunoscemü personale, și pentru că n’am fostă nici uădată din puternicii dileî de la eari cineva ară putea aștepta favore , avemu curagială a ne spune opiniunea despre d-sa. Credemu a împărtăși opiniunea mai multora, declarăndă , că financiele terei nu voru prospera, până căndă mnulă ca d-la Vinterhalder nu va fi ehlămată cu stăruință de a le administra. Dacă daru nu avurămă norocire a vede pană acumă că asta stăruință din partea guvernului, am fostă în totă dreptul și a spera, că’să vomă vede macară între candidații aleși de Cameră pentru membrii Curții de Compturi Dară ne-amă mâhnită forte căndă d-sa lipsia dintre personele alese. Nu ne putemu esplica cumă Onor. Cameră se nu fi făcută acea a ce n’aă vroită a face Guvernulă, pănă căndu în revista politică a pariului din 19 a cuvintei a’ți aretatu causa escluderii d lui Winterhalder de la alegere. Dacă ce resultă, căndă legile se votază cu mare urgință, fără a remanea timpu d-loru deputați de a medita asupra consecințeloru ce pot îi ave au randamentele ce se propună. Oare Onor. Cameră nu are destulă cunoscință, că suntă multe persone onorabili și competinți în ore-cari specialități, cari n’am ocupată, sau u’aă prelungită servițiulu în funcțiuni publice, numai pentru că nu s’aă putută conforma regimelui fatale de a le solicita cu servilismă, de a merge șovăindă, sau pentru că nu se bucurau de favoritismul c a vre-unor fi puternici ai dnei? De exemplu, d-stră, d-niî Brătiănî, Lascaru Catargiu etc. ocupat cu mulți ani funcțiuni publice ? Dară revenimă la subiectulu nostru, la proiectul legii rurale. Am disti , că lasămă altora persone mai competinți și d-soră deputați, de a propune modificările necesarie. Dară totă ne vomă da părerea în unele puncte: a.) Amă dori mai ántena a nu se face cea mai mică în greutate setraniloră peste sarcinele ce li s’aă impusă la proiectulu guvernului. Cuventulu acestei dorințe, îlă înțelegeți, și nu amu nevoiă a me explica. Acesta vi se nu scutesc ei Camera a fi ecitabile în despăgubiră proprietarilor.. b) Vedemu în proiectulu guvernului uă cifră identică pentru despăgubirea proprietarilorö de la tóte localitățile! De exemplu: 75 galbeni pentru unu locuitoră cu 4 boi, cari în partea Moldovei posede, séu trebue a posede 55 g fălci pământu, cam căte 13 și jum. galbeni pe falce. Facemă acumă întrebare: este cu dreptulu ca proprietariulu de la localitatea unde pământuliî se vinde căte 30 galb. falcra, se primésc a uă despăgubire numai de 13 și jum. galbeni? Și totu acestă despăgubire de 13 și jum. galb. s’o priméscu și proprietariulu de la localitatea unde pământulu se vinde cu 6 și 8 galb. falcea! Mi se va spune , că despăgubirea nu se face pentru valorea pământului, ci a mtuncei, care o facă locuitorii, că așede mântură în vigore obligă pe locuitorii de la diferite localitați a face proprietarilor totü aceeașî cantitate de muncă.— Vomă respunde, că și munca este plătită cu diferite prețuri dupe deosebitele localități; că la jocurile unde pâmîntură este mai scumpă, legea în vigore n’a fostă aplicată nici uă dată cu rigurositate, ci la asemini localități totiideuna locuitorii muncescă și primescă pământuri după osebite învoeli; bunură simță ală semăniloră nu-i lăsa a pretinde de a nedreptăți pe proprietari, era acolo unde unii setrăm nu vroină a ține samă de defectuositatea legii in vigare, pentru asemeni localități, proprietarii totu-de-una găsind motive, sau ceră pucină pretesti de nu strămuta de pe moșie. Dacă se presupune că că legea invigare ar fi fostă aplicată cu uă severitate fără escepțiune la tote localitățile, apoi are este dreptă și logică, că proprietarii, carii au fost nedreptățiți și au suferită pagube pănă astăzi din vițiositatea legii rurale în vigore, se fie nedreptățiți și prin legea nouă ce urmeza a se face acumă, cândă invocămt frățiă și dreptate pentru toți românii? Nu! Credemu că astă-țli cândă suntem chrămați la asemine frăți( a face proprietarii precare sacrificii pentru utilitatea publică, ar trebui se le facemă cu toții, ori nu unii se se facă prin perderi; acei unde pământulu se vinde 30 galbeni falcea; eră proprietarii unde pămentulă se vinde cu 6 și 8 galbeni falcea, se câștige! Primindă desbăgubire de 13Vu galbeni. Ni s’au spusă, că chiară în Ungaria, sub-guvernulă revoluționară din 1848, unde pentru mântuirea Patriei au fostă de mare nevoia și urgință a se împroprietări setrării, Dieta ungară totală taxată despăgubirea proprietarilor, după osebitele localități în 8 clase, și fiecare clasă sub-împarțită câte in alte trei, afară de acea a 8-a, care se luptă împărțită numai în 2 clase. Eco tabloulă ce ni-s’au datü de una uingură emigrată. Clasa I-in supta-impar, în 3: 700 fior. 650 și 600 „ II-a „ „ 650 ,, 600 și 550 ”, III-a „ ,, 600 „ 550 și 500 „ IV-a „ „ 550 „ 500 și 450 „ V-a „ „ 500 „ 450 și 400 „ VI-a „ „ 450 „ 400 și 350 „ VI-a „ „ 4011 „ 350 șî 300 ,, VIII-a supt împărțită in 2. 350 și 300 fior. Ni s’aă mai spusă că, în Ungaria, despăgubirea elicei anuale dată proprietarilor, s’aămulțită ca 20, era nu 15 ca in proiectul Guvernului nostru. c) Punctulă asupra căruia mai atragem atențiunea d-vóstre, ca diaristă și ca deputată, este procentula ce se propune de guvernă de 50 C pe obligațiunile rurale ce se voră da proprietarilor. Aici este nedreptatea cea mai mare, cândă se scie, cu proprietarii, pentru datoriele loră, suntă nevoiți a plăti procente celăpucină de 18%! dacă vroîescu a nu li se vinde moșiele, incinsa de astăzi din Moldova, cu jumetate din adeverata loră valore, și cândă se scie că, nici Guvernulă nu mai găsesce astă—«Jî a se împrumută nici cu procente legiuite de 10%. Pare că guvernul va susțină că țara n’ar ave destulă resurse pentru a plăti procente legiuite și a despăgubi pe proprietari — îndată ce Camera va binevoi, va găsi destule resurse și chiară din economiele ce s’arătace în bugetele Statului, precum: desființarea Ministeriului lucrărilor Publice, cu dreptul ă numită de precizie: Ministeriulii soseleloru, și unde Comisiunea de anchetă parlamentariă pentru desordinea financieloru a descoperită uă mare risipâ de banii publici! Averiu soséaa de la Michaeleni la Tecuci», făcute în timpulu Domnitorîului Michaelă Sturda, fără Ministeră de lucrări Publice, și care înse este mai bună de câtă multe alte sosele făcute suptă Miniteriu. Se potă suprima casieriele de plase, Directorii de Prefecture, căci vedemu că totu numai uă singură persona administrază mai multe din Districte, unde Prefecții lipsescu mai multe luni ca Deputați. Prefecții dară neputândă fi deputați, voru fi la tadă, și voru administra inșii fără Directori, după cumă directorele funcționdză singură fără prefectu, cândă acesta se găsesce ca deputată la Cameră, cu atâta mai multă, acumă cândă afacerile contențidse sau rădicată din atribuțiunile prefectureloră. Câte alte cheltueli zadarnice s’aru pute reduce din bugetă creându-se resurse în despăgubirea proprietarilor, de la carii se ceru în adeveru mari sacrificie cu împroprietărirea sătrâniloră.— S’ară puté chiară suprime din lista civile a Domnitorului acei 30 mii galbeni votați pentru domnia Molodaviei, care numai esiste, credânda prea de ajunsă 36 mii galbeni pentru că singura domnie a României. Ne place a crede că Măria San’ară refuza sancționarea legii rurale, ce ară cuprinde in adeveră îmbunătatirea sortei sătrăniloră, numai pentru că acea lege ar impune și Mării Sale de a renunța la uă sumă ce cu dreptă cuvântă nu mai era resonabile a figura în lista civile, celă puțină îndată ce nu mai esistea doue capitale, doue ministerie și doue Camere. d.) Mare nedreptate este pentru proprietari, art. 7 din proiecta, prin care se obligă la moșiele strimte a da sătrăniloră până la două treimi din locurile cultivabile, și incă osebită de £ 2 Anulă Luna. în Anulă Luna. _5 _______ 21126 1863 Iuliu. 7744 1864 Martie 21641 — — 7743 — — 21777 — — 7742 — — 22373 — __ 7746 — — 22785 — — 7850 — — 23299 — — 7753 — — 24765 — August— 7944 — — 25935 — — 7754 — — 27289 — — 7790 — — 30183 — Septem. 7999 — — 30562 — — 7998 — — 31621 — Octom. 7997 — 31839 — — 8311 - — 35008 — Noemvr. 8130 — — 35165 — — 8141 — — 35815 — — 8129 — — 35918 — — 8312 — — 35917 — 8313 — — 36100 — — 8315 — — 36092 — — 8314 — — 36093 — — 8420 — — 36190 — — 8421 — — 36189 — — 8600 — — 36188 — — 8597 — — 36481 — — 8599 — — 36826 — — 8856 — — 36817 — — 8746 — — 36928 — — 8747 — — 36927 — — 8878 — — 37277 — Decem. 8876 — — 38304 — —■ 8923 — — 35 1864 Ianuariü 8925 — — 5449 — Fevruar. 8924 — — 5606 — — 9075 — — 5991 — — 9271 — — 6035 — — 9074 — — 6229 — — 9268 — — 6267 — — 9078 — — 6387 — Martie 9267 — — 6447 — —' 9269 — — 6450 — — 9264 — — 6592 — — 9265 — — 6865 — — 9270 — — 6965 — — 9266 — — 7064 — — 9430 — — 7308 — — 9428 — — 7306 — — ’ 9429 — — 7309 — — 9476 — — 7453 — — 9477 — — 7451 — — 9475 — — 7452 — — 9651 — — 7562 — — 9732 — 7553 — — 9730 — — 7671 — — 9717 — — 7669 — — 9731 — — 7654 — — 9864 — — 7670 — — 9863 — — 7672j — — >-* )rî <x>