Romanulu, iunie 1866 (Anul 10)
1866-06-11
Din causa serbătoriei naționale de astăzi, tipografia fiind închisă,fiariulă nu va eși mane. Măne Sâmbătă la 11 ale curentei de la 8 % ore séra înainte s’a decisă de Primărie a se ține la Ospelulă Comunală ședință publică, pentru terminarea și votarea în totală a budgetului Comunei pe anulă curentă 1866. București 22 CireșianiO. Măne, Sâmbătă, este aniversaria a optei-sprezecea a Revoluțiunii din 11 Iuniu 1848, și totă măne se împlinescu patru lune de la Revoluțiunea din 11 Fevruarie 1866. Ambele aceste revoluțiuni au fost inspirate de una și aceeași ideiă, atunsă la umilă și aceluași scopö: a scăpa era de influința străină ucidetoria, de protecțiunile sugrumătorie, a afirma drepturile sale, esistenția sea. Prin liniștea, prin admirabilea unanimitate cu care a sclută înlătura causa zeului ce punea în periclu ființarea chiară, România și-a atrasă aprobarea, respectur și considerarea lumii vitrege. Fiă ca resultatele mișcării se-i merite aceași aprobațiune. Omenii ce s’ac însărcinată o punem lucrare ideia Revoluțiunii înțeleg’o bine aplice-o sinceră, stabilescă și respecteze adeverata libertate pe pămîntul României, adeverati dreptate, adeverata legalitate, și atunci numai se va pute (fice fruptele suntă după dorința țerei, atunci numai se va pute zice că Revoluțiunea a produsă. Cele câștigate pri’ noi suntă negreșită mari, forțe mari. Dară nu trebue a ne opri aci avemu mai multă de câștigată, avemu mai multă de pestrată. — Ambele revoluțiuni saă făcută pentru pestrarea drepturilor străbune. Cea din urmă a luată de programă voturile Adunăriloru ad-hoc. Se pestreră acele drepturi, se respectă că acele voturi, pe cari amu jurată. Ele decretă uă singură Cameră, regime constituționale, incepțiunea cea mai întinsă a cuvintului, adică libertate de presă, libertate de întruniri, libertate de alegere, libertate de petițiune, etc. Se nu nimicim prin aă rea aplicare acelă regiune. Se nu facemă din collegiurile alegătoriloră ană biuroă de înregistrare ală voinței guvernului; se nu facemă din libertatea individuale, și din tote celelalte libertăți mă jocă ală funcționarilor subalterni. Se înțelegemă și misiunea și respunderea fiecăruia. Eșiți dintr’un revoluțiune, primindă sarcina d’a pune în lucrare programa iii, vomă avea a da séma de ori-ce abatere, de orice deviare din calea iei. Se ne arelămă în tote la înălțimea situațiunii în care ne amă rădicată prin aceste Revoluțiuni, și se nu ne lăsâmă a Cădea mai josă de unde eramă. Acestea suntă dorințele, cerările ce facemă țărei, guvernului și camerei pentru aniversarea cea mare a înviării României. Duminică se face alegerea unui deputată pentru colegială Bucureștiloră, în locul d-lui I. Brătianu. Acesta foră a recomandată pe d. G. Lecca, fratele locotenentului Colonelă Lecca, care are atâtea drepturi la iubirea și recunoscința capitalii și a țerei. Avem însă părerea de reă de a anunța că d. Lecca este nevoită a declina din nainte mandatară ce suntemă convinși că i-ar fi dată cu fericire colegială capitalii. Nesce persone autoritate ne-aă făcută acesta declarare, pe care o comunicămu alegotorilorö. D. Ministru de resbelu adreac^ămii— neloră Români următoriulă apelă! Tineri lomăni ! ,,Césula încercării stă se bată! „Astăzi sau mă ne putemu fi cliiă,, mați se ne aperămui căminurile, familia, religiunea, tota ce iubimii și la ,,care ținem și. „Veniți darii se puneți în faptă pa„triotismulă vostru. Luați arma; astă,,dată, avemű a face uă bună întrebuințare de dînsa. „Biurouri suntă deseise în tote dis „trictele, pe la tote primăriele. Alergați „de ve însoriți. „Subtil stegulű totădeauna victorioasă ală Romăniei, veniți și vom birui. „Dumnezeu este cu noi! Miniștrii de resbclu Gen.. GHICA. Nu cute^ama a uni slaba nostra voce cu puternica voce a D-lui Ministru. A reproduce apelulu scă este totă ce putemă face, și cum că el va afla mă restnetă în ănimele tuturoră ace’orii la cari este adresată Reproducemă mai la vale dupe bariele străine pre cari estrase cari ne pară interesanți pentru înțelegerea evenimenteloru. Alte sorii particularie ce avemű ne spună că, în curîndă,resbelul reîncepe acumă între trei seă patru puteri, va lua proporțiuni mult mai mari se va întinde pînă ce va deveni ună resbelă generale. Simptomele se redă pretutindine. Fiecare poporă simple că pate se visă ocasiunea a profita de împregiurări. Grecia se agită forte: provinciele creștine ale Imperiului turcă asemene. Slavii nu sunt nici ei în liniște. — Până și Ungaria care pănă ori făcea protestări de amicia Austriei, astăzi ia uă atitudine precumă oștile! Deputații declară în aplausele întregei Diete că ministerial d’astăzile ală Imperatului Franz-Josef este că pedica la restabilirea stării constituționale. Dieta respinge încă una proiectă de Adresă care ehiamă solicitudinea Imperatului asupra suferințelor flierei. Se luămă bine aminte la tote aceste simptome. Ele ne spună că trebue se ne preparămă, că trebue se luămă cu energie în minecausa naționale a Romăniei Acelă ce șiovăie, acelă ce umblă cu jumătăți de mesure, lipsesce la datoria lui, compromite ființa patriei. 4 ERATA: In revista de erî, colina a doua, paragrafulu alți doile, linia a noua se scrilască: nimicit în locuireii. Și în paragrafuli alti patrule, se se citdscă: Domnulcî Romanu, în locu de: Domnulü Romanulu. Reproducemă din L'avenir raional din 17 Iuniu. Ultimele nóstre dipeștă ne anunță că Prusianiî au intrată In Saxa, în Hannovra și în Hessa-electoralâ. Se așcepta la uă încățătore în Saxa. Astă agresiune nu ni se pare în nimică de mirată, căci Prusia își îmulțise pretutindeni amenințările. Ea a somată cu amenințare de resbelă pe electorale de Hesse-Cassel ca se-și retragă îndată ordinea de nobilisaie, ea se primăscă proiectul de reformă ală Prusiei, și se de ordine pentru alegerile parlamentului germană. Ea a trimisă Hanovrei ună ultimalu în care se dicea că guvernulu trebuie, în ună termenă de douăsprezece ore, se retragă ordinea de mobilisare , și se ordine alegerile pentru parlamentul germană. Ea a notificată casei Rothschild că fondurile federale depuse la dînsa nu puteaă se fie întrebuințate fără consimțimăntură Prusiei. Deja la Cassel amenințările au făcută efoctă, căci Camera deputațiloră a votată cu uă mare majoritate uă moțiune prin care invită pe guvernă se-și retragă ordinea de mobilisare, declarăndă că va refusa creditele necesarie pentru esecuțiunea iei. Trimișii Saxei, a Hanovrei și acolurul alte State aliate cu Austria trebuo se părăsască Berlina. Trimișii prusiani pe la aceste State vom fi reciliunați. Ni se comunică din Frankfort: „Cele 8 voturi (afară de ală Austriei) date i rr la Dietă în favorea proposițiunii de mobilisare a armatei federale, represintă o poporațiune de 13,859,711 suflete, și nesce conlingințî în numeră de 173,798 omeni. Cele cinci voturi (afară de ală Prusiei) contra proposițiunii, represintă o poporațiune de 2,964,580 suflete și conlinginți de 33,500 óm-ni.“ Guvernulă Bavaresă respinge proiectul de reformă federale ale Prusiei. Refusulăseă e motivată pe cuprinsul particlului liu uiii proiectului ce propune de a esclude pe Austria din Confederațiune. Asupra întrebării imperatului Austriei, generaliulă Benedeck, a trimisă acumă ună raportă, din care resultă că tóte disposițiunile suntă terminate in armată de luptă ordinile sale, și că e gata de « păși înainte. Se zice că de șiruri» imperabilă se va duce mai întîiă la Olmutz, (furtiără generale ală armatei de la Nordă, și pe urmă la Verona, cartiării generali ală armatei de la Sudă, supta ordinile Arhiducelui Alberti! Una gravă evenimentă, ce intereseül ni multă mai multă pe Englesi de cătă pe noi, s’a sevărșiră acuma. Emiruliî de Bokhara susținută două armată de 40.000 de omeni, a fostăbătută cu desevîrșire de Ruși, cari suntă acuma în Bokhara. Anulă trecută Rușii eraă la Tashkend, astăzi ei suntă multă mai la sudă. In anulă s’aă doni anî, el voră putea fi la Cubul, adică la 80 leghe , própe de uă garniscă englesă, căci chiară progresele Englesiloru îi apropiă de Ruși, una dinroaste puteri înaintîndu-se spre nord vestă și cea Ialta spre sud-est. Englesiană cucerită Soinde, Punjab, și aă înaintată fruntariere loră de la Sutlege la Indus, și de la Indus la șirulă de nunți ce se întinde și mai departe. Din partea lor, Rușii se înaintarră prin Turkestană și Täterin independință. De acumă pînă în doni ani, ambii rivali se voră Interni. Times este forte intrigată de frasca scrisoriei imperatului Francesilor, unde este <cisă că Francia nu vocsce vreoă mărire teritoriale numai dacă carta Europei va fi modificată. El vede în astă ultimă frasedă mare latitudine pentru tóte schimbările viitorie, și amintesce cu astă ocasiune formulea ceda deplină putere Papilară, pretibujindu că le limbeda acțiunea: Papa non dispensare potest . . .... nisi justa causa. Gestiunea este de n soi care e justă causa. „Francia, adauge Times, póte seamand revendicarea drepturilor sale asupra țermului stingă ală Rhioului, pînâ căndă Germania va fi destul de secată și obosită pentru ca se nu mai potă constata aste drepturi. Asta este interpretațiunea ce póte da tată Europa misivei imperatului.“ (L’avenir National din 16 Maiâ.) Estragemă urmatoarele dinuă scrisore din Italia adresată diariului L'avenir National din 17 Iuniu: „A trebuită se me întorcă pe josă la Ferara, și pe drumă amu mersă înpreună cu ună soldată licențiată ce se întorcea la rgimensula scă. Amă vorbită împreună despre resbelă. Ca toți cei— I—aici elă îl numea numai în ună singură chipă, la guerra santa. Mi-a mai vorbită și despre Cialdini. In tamn éra Cialdini și—a făcută deja uă adevărată poporalitate și ca uă legendă. Se zice că elă este pretutindeni de uă dată, pe josă, călare inspectăndă anteposturle, studiăndă căile, „căndă cu haine civile, cănd în uniformă de caporal.“ Aceste sunt propriele vorbe ale soldatului, care nu era, de sigură, de cătă ecoulă tutulară. Acestă corpă de armată (ală 4—le) are uă încredere asolută în comandantele seă. Soldațila italiană camă samănă cu celu francese. Imbrăcăndu-se în uniformă elă nu abdică cu totulă personalitatea sea. Elă judecă, analisă, aproba, condamnă dupe instinctulă seă. Pe căndă soldatulă austriacă se mulțămesce se asculte și se merga la pasă, italianulă n’ar fi superată se scie unde merge și de cine ascultă. Dară, nu numai Cialdini electriseza c’una cuvântă armata mea. Toți generălii potă face tată arătă în acestă momentă, cuvintele a trecută pretutindeni. ț Mariele din Panama confirmă că flota spaniolă a fostă învinsă de bateriele de la Callao. Scadra a fostă silită se rădice ancora, și amiralele Nuncz mărturisesce singură, că scadra s’a retrasă fără se fi pututu face se înceteze foculii baterielor peruviane. Foculă a începută la amiadă și, după uă jumetate oră, la Villa-de-Madrid s’a retrasă cu stricăciuni destul de grave pentru ca Vencedora se fii silită de a remorca. La Berenguela a fostă era forte vezicală. Spre care punlă se va dirige flota spaniolă? Tóte porturile de pe țormulu oceanului Pacifică îi sunt închise. Ea a fostăbătută, și este uă mângâiere de a vedea că surtea a fost ără dată cu justiția. CONSPITUȚIUNEA. IV. După ce a stabilită condițiunile organisării a două puteri mari ale Statului, Esecutiva și Legislativa, proiectulu de Constituțiune ajunge la a treia putere, care este totă alătă de însemnată ca și celelalte, la puterea judecătorescă. Aci constatămă uă lipsă regretabile. Proiectul ne spune că un lege va determina organisarea acestei puteri, fără însă a aședa celă puțină principiile pe cari acea lege se va răsfuima. Cu tote acestea justiția țerii ne pare să cestiune destulă de seriosa pentru ca se nu fiă lăsată în voia întîmplării. De ea atîrna onorea, libertatea și chiară viața cetățianilor, de ea averea loră. Amu fi voită dară se vedemă în Constituțiune stabilite nu numai basile acestei puteri a Statului, dară și atribuțiunile sale, mai alesă în ce privesce ocrotirea legilor constitutive ale țerei. Pentru noi justiția este un adever patruunghiului Statului. Bine organisată, pusă cond spune de independință și de libertate de acțiune, ea este menită a da resultatele cele mai folositoaie societății. Amu fi dorită clară, o repetimă, ca Constituțiunea țerei se stabilescá basi solide și nedestructibili acestei puteri, astfifelo încătu se î de și autoritatea morale de care ara trebuință, și autoritatea materiile, ce resultă de la sorgintea din care emană uă instituții ne. Părerea nostra in acesta privință este cunoscută. Suntemă pentru principială eligibilității magistraturei. Acestă principiu nu este noă la noi. îlă găsimă în tradițiunile cele vechie ale istoriei nostre. îlă găsimă apoi funcționăndă in unele state moderne cele mai libere. Magistrații aleși sunt mai înti0nă garanțiă pentru drepturile publice, civili și politice. Cetățianulă alegîndă singură pe acelua care are se să judece, care are se pronunțe asupra onorii și averii sale, va cugeta bine, și va găsi multă mai lesne omulă care se merite încrederea și stima. Opiniunea publică, întrunirile, desbaterile îlă vor desemna. Că dată alesă, elă nu este apoi supusă fluctuațiunilor politice ale guvernului centrale. Ela remănea la postulă seă, nu pate fi nici destituită nici înaintată, prin urmare nici amenințată nici coruptă, prin influința unui guvernă óre care, ce ar ave nevoia a lă face se se pronunțe în cutare sensă, în cestiunea cutare. Nu este totă astăfelă ca magistratura numită. Trecutulă stă încă în memoria fiecăruia spre a ne areta cari suntă consecințele dreptului de numire asolută dată guvernului. Fiecare din noi are a se plănge d’uă lovitură adusă séu libertății s éle, seconarii, sce averii séle de cătrănesce judecători cari n’aveau a da semn decătă ministrului ce i-a pusă în funcțiune, dăndu-le cutare și cutare instrucțiune, cu asigurare că de le va urma îi va înainta, scula din contra ii va destitui. Totă aceleași neajunsuri are și inamovibilitatea. Mai înteiă acțiunea guvernului nu este delocu înlăturată, și despre acesta noi Românii avemă exemple eclatanți. Ii remăne tată de una acestuia dreptul ă d’a influința saö prin promisiunea de înaintare, sau prin amenințarea de strămutare de la ună capă al căierei la altulă. Apoi inamovibilitatea are și desavantagiule d’a substrage pe uine judecătorO de la orice controlă seriosă. „Nu se póte tăgădui, olice D. St. Mill, că inamovibilitatea unui funcționariö publice, căruia suntă încredințiate cele mai mari interese, este în sine mă reă. Nu este nici de eumă de dorită ca se nu fiă altă mici’locă d’a scăpa d’mă judecători și nedreptă sée inorante, decătu atunci căndă s’a condusă astă-felă in cătă se potă fi trasă înaintea unei curți criminale. Nu este nici de eumă de dorită ca una funcționară de care atîrănă atăte lucruri, se se simplă liberă d’orice respundere alta, decătu cea cătră consciința propriă și cătră opiniune.“ Eligibilitatea înlătură și neajunsurile numirii și preschimbările după capriciul guvernului și p’ale inamovibilității. Judecătorială alesă pe 2 sau 3 ani stă la postulă seă în totă acestă timpă fără a pute fi destituită de nimine, nici chiară suspensă decătă în casă de crime. In asemene casă chiară suntemă de părere că suspenderea se nu se potă ofărî de puterea esecutivă ci numai de consiliere județiani și comunali ale localității întrunite,