Romanulu, iunie 1866 (Anul 10)

1866-06-11

Din causa serbătoriei naționale de astăzi, tipo­grafia fiind­ închisă,­­fiariulă nu va eși mane. Măne Sâmbătă la 11 ale curen­tei de la 8 % ore séra înainte s’a decisă de Primărie a se ține la Ospelulă Comunală ședinț­ă p­u­­blică, pentru terminarea și vo­tarea în totală a budgetului Co­munei pe anulă curentă 1866. București 22 CireșianiO. Măne, Sâmbătă, este aniversaria a optei-spre­z­ecea a Revoluțiunii din 11 Iuniu 1848, și totă măne se împli­­nescu patru lune de la Revoluțiunea din 11 Fevruarie 1866. Ambele a­­ceste revoluțiuni au fost­ inspirate de una și aceeași ideiă, at­unsă la umilă și acelu­ași scopö: a scăpa­­ era de influința străină ucidetoria, de protec­­țiunile sugrumătorie, a afirma dreptu­­rile sale, esistenția sea. Prin liniștea, prin admirabilea una­nimitate cu care a sclută înlătura cau­sa zeului ce punea în periclu ființa­rea chiară, România și-a atrasă apro­barea, respectur­ și considerarea lu­mii vitr­ege. Fiă ca resultatele mișcă­rii se-i merite aceași aprobațiune. Omenii ce s’ac însărcinată o punem­ lucrare ideia Revoluțiunii înțeleg’o bine aplice-o sin­ceră, stabilescă și respecteze adeverata libertate pe pămîntul­ României, ade­­verati dreptate, adeverata legalitate, și atunci numai se va pute (fice fruptele suntă după dorința țerei, a­­tunci numai se va pute zice că Re­­voluțiunea a produsă. Cele câștigate pri’ noi suntă negreșită mari, forțe mari. Dară nu trebue a ne opri aci avemu mai multă de câștigată, ave­mu mai multă de pestrată. — Ambele re­­voluțiuni saă făcută pentru pestrarea drepturilor­ străbune. Cea din urmă a luată de programă voturile Adună­­riloru ad-hoc. Se pestrer­ă acele drep­turi, se respectă că acele voturi, pe cari amu jurată. Ele decretă uă singură Cameră, regime constituționale, in­­cepțiunea cea mai întinsă a cuvintului, adică libertate de presă, libertate de în­truniri, libertate de alegere, libertate de petițiune, etc. Se nu nimicim prin aă rea aplicare acelă regiune. Se nu fa­cemă din collegiurile alegătoriloră ană biuroă de înregistrare ală voinței gu­vernului; se nu facemă din libertatea individuale, și din tote cele­l­alte li­bertăți m­ă jocă ală funcționarilor­ subalterni. Se înțelegem­ă și misiunea și respunderea fie­cărui­a. Eșiți din­­tr’un revoluțiune, primindă sarcina d’a pune în lucrare programa ii­i, vomă avea a da séma de ori-ce abatere, de ori­ce deviare din calea iei. Se ne arelămă în tote la înălțimea situațiunii în care ne­ amă rădicată prin aceste Revoluțiuni, și se nu ne lăsâmă a Cădea mai josă de unde eramă. Acestea suntă dorințele, cerările ce facemă țărei, guvernului și camerei pen­tru aniversarea cea mare a înviării Ro­mâniei. Duminică se face alegerea unui de­putată pentru colegială Bucureștiloră, în locul­ d-lui I. Brătianu. Acesta foră a recomandată pe d. G. Lecca, fratele locotenentului­ Colonelă Lecca, care are atâtea drepturi la iubirea și recunos­­cința capitalii și a țerei. Avem­ însă părerea de reă de a anunța că d. Lec­ca este nevoită a declina din nainte mandatară ce suntemă convinși că i-ar fi dată cu fericire colegială capitalii. Nesce persone autoritate ne-aă făcută acesta declarare, pe care o comuni­­cămu alegotorilorö. D. Ministru de resbelu adreac^ă­mii— neloră Români următoriulă apelă! Tineri l­omăni ! ,,Césula încercării stă se bată! „Astăzi sau mă ne putemu fi cliiă­­,, mați se ne aperămui cămin­urile, fa­milia, religiunea, tota ce iubimii și la ,,care ținem și. „Veniți darii se puneți în faptă pa­­„triotismulă vostru. Luați arma; astă­­,,dată, avemű a face uă bună întrebu­ințare de dînsa. „Biurouri suntă deseise în tote dis­ „trictele, pe la tote primăriele. Alergați „de ve însoriți. „Subtil stegulű totă­deauna victori­­oasă ală Romăniei, veniți și vom birui. „Dumnezeu­ este cu noi! Miniștrii de resbclu Gen.­­. GHICA. Nu cute^ama a uni slaba nostra voce cu puternica voce a D-lui Mi­nistru. A reproduce apelulu scă este totă ce putemă face, și cum­ că el­ va afla m­ă restnetă în ănimele tuturoră ace’orii la cari este adresată Reproducemă mai la vale dupe b­­ariele străine pre­ cari estrase cari ne pară interesanți pentru înțelegerea e­­venimenteloru. Alte sorii particularie ce avemű ne spună că, în curîndă,resbelul­ reîn­cepe acumă între trei seă patru pu­teri, va lua proporțiuni mult­ mai mari se va întinde pînă ce va deveni ună resbelă generale. Simptomele se redă pretutindine. Fie­care poporă simple că pate se visă ocasiunea a profita de împregiurări. Grecia se agită forte: provinciele creștine ale Imperiului turcă asemene. Slavii nu sunt­ nici ei în li­­niște. — Până și Ungaria care pănă ori făcea protestări de amicia Austriei, astăzi ia uă atitudine pre­cumă oști­le! Deputații declară în aplausele în­­tregei Diete că ministerial­ d’astăzile ală Imperatului Franz-Josef este că pedica la restabilirea stării constituționale. Die­ta respinge încă una proiectă de A­­dresă care ehiamă solicitudinea Impera­­tului asupra suferințelor fl­ierei. Se luămă bine aminte la tote a­­ceste simptome. Ele ne spună că tre­­bue se ne preparămă, că trebue se luămă cu energie în mine­causa na­ționale a Romăniei Acelă ce șiovăie, acelă ce umblă cu jumătăți de mesu­­re, lipsesce la datoria lui, compromite ființa patriei. 4 ERATA: In revista de erî, col­in­a a doua, pa­­ragrafulu­ alți doile, linia a noua se­­ sc­rilască: ni­­micit în locu­ireii. Și în paragrafuli alti patrule, se se citdscă: Domnulcî Romanu, în locu de: Dom­­nulü Rom­anulu. Reproducemă din L'avenir r­a­ional din 17 Iuniu. Ultimele nóstre dipeștă ne anunță că Prusianiî au intrată In Saxa, în Hanno­­vra și în Hessa-electoralâ. Se așcepta la uă încățătore în Saxa. Astă agresiune nu ni se pare în nim­ică de mirată, căci Prusia își îmulțise pre­tutindeni amenințările. Ea a somată cu ameninț­are de res­belă pe electorale de Hesse-Cassel ca se-și retragă îndată ordinea de­­ nobi­lisaie, ea se primăscă proiectul­ de reformă ală Prusiei, și se de ordine pentru alegerile parlamentului ger­mană. Ea a trimisă Hanovrei ună ultimalu în care se dicea că guvernulu trebuie, în ună termenă de două­spre­zece ore, se retragă ordinea de mobilisare , și se ordine alegerile pentru parlamen­­tul­ germană. Ea a notificată casei Rothschild că fondurile federale depuse la dînsa nu puteaă se fie întrebuințate fără consim­­țimăntură Prusiei. Deja la Cassel ameninț­ările au făcută efoctă, căci Camera deputațiloră a vo­tată cu uă mare majoritate uă moțiu­ne prin care invită pe guvernă se-și retragă ordinea de mobilisare, decla­­răndă că va refusa creditele necesarie pentru esecuțiunea iei. Trimișii Saxei, a Hanovrei și a­co­­luru­­­l­ alte State aliate cu Austria tre­­buo se părăsască Berlina. Trimișii pru­siani pe la aceste State vom­ fi re­­cil­­iun­a­ți. Ni se comunică din Fran­kfort: „Cele­ 8 voturi (afară de ală Aus­­triei) date i rr la Dietă în favorea pro­posițiun­ii de mobilisare a armatei fe­derale, represintă o­ poporațiune de 13,859,711 suflete, și nesce conlingințî în numeră de 173,798 omeni. Cele cinci voturi (afară de ală Prusiei) contra proposițiunii, represintă o­ poporațiu­ne de 2,964,580 suflete și conlinginți de 33,500 óm-ni.“ Guvernulă Bavaresă respinge proiec­­tul­ de reformă federale ale Prusiei. Refusulă­seă e motivată pe cuprinsul p­articlului l­iu uiii proiectului ce pro­pune de a esclude pe Austria din Con­­federațiune. Asupra întrebării im­peratului Aus­triei, generaliulă Benedeck, a trimisă a­­cumă ună raportă, din care resultă că tóte disposițiunile suntă terminate in armată de luptă­ ordinile sale, și că e gata de « păși înainte. Se zice că de șiruri» imperab­ilă se va duce mai în­­tîiă la Olmutz, (furtiără generale ală armatei de la Nordă, și pe urmă la Ve­rona, cartiării generali ală armatei de la Sudă, supta ordinile Arh­iducelui Alberti! Una gravă evenimentă, ce interese­ül ni multă mai multă pe Englesi de cătă pe noi, s’a sevărșiră acuma. Emi­­ruliî de Bokhara susținută do­uă ar­mată de 40.000 de omeni, a fostă­bă­tută cu desevîrșire de Ruși, cari suntă acuma în Bokhara. Anulă trecută Rușii eraă la Tashkend, astăzi ei suntă multă mai la sudă. In anulă s’aă doni anî, el voră putea fi la Cubul, adică la 80 leghe , própe de uă garniscă englesă, căci chiară progresele Englesiloru îi apropiă de Ruși, una din­ro­aste puteri înaintîndu-se spre nord vestă și cea­ I­alta spre sud-est­. Englesia­nă cu­cerită Soinde, Punjab, și aă înaintată fruntariere loră de la Sutlege la Indus, și de la Indus la șirulă de nunți ce se întinde și mai departe. Din partea lor, Rușii se înaintarră prin Turkestană și Täterin independință. De acumă pînă în doni ani, ambii rivali se voră Interni. Times este forte intrigată de frasca scrisoriei imperatului Francesilor, unde este <cisă că Francia nu vocsce vre­oă mărire teritoriale numai dacă carta Europei va fi modificată. El­ vede în a­­stă ultimă frase­dă mare latitudine pen­tru tóte schimbările viitorie, și amin­­tesce cu astă ocasiune formulea ceda deplină putere Papilară, pretibujindu că le limb­eda acțiunea: Papa non dispensare potest . . .... nisi justa causa. Gestiu­nea este de n soi care e justă causa. „Francia, adauge Times, póte se­a­­mand revendicarea drepturilor­ sale a­­supra țermului stingă ală Rhioului, pî­­nâ căndă Germania va fi destul­ de se­cată și obosită pentru ca se nu mai po­­tă­ constata aste drepturi. Asta este interpretațiunea ce póte da tată Eu­ro­­pa misivei imperatului.“ (L’avenir National din 16 Maiâ.) Estragemă urmatoarele din­uă scri­­sore din Italia adresată diariului L'a­venir National din 17 Iuniu: „A trebuită se m­e întorcă pe josă la Ferara, și pe drumă amu mersă în­­preună cu ună soldată licențiată ce se întorcea la r­gimensu­la scă. A­mă vor­bită împreună despre resbelă. Ca toți cei— I—aici elă îl­ numea numai în ună singură chipă, la guerra santa. Mi-a mai vorbită și despre Cialdini. In tamn­­ éra Cialdini și—a făcută deja uă ade­vărată poporalitate și ca uă legendă. Se­­ zice că elă este pretutindeni de uă dată, pe josă, călare inspectăndă ante­­postur­le, studiăndă căile, „căndă cu hai­ne civile, cănd în uniformă de caporal.“ Aceste sunt­ propriele vorbe ale sol­datului, care nu era, de sigură, de cătă ecoulă tutulară. Acestă corpă de armată (ală 4—le) are uă încredere a­­solută în comandantele seă. Soldațila italiană camă samănă cu celu francese. Imbrăcăndu-se în uniformă elă nu abdică cu totulă personalitatea sea. Elă judecă, analisă, aproba, condamnă dupe instinctulă seă. Pe căndă soldatulă aus­triacă se mulțămesce se asculte și se merga la pasă, italianulă n’ar fi su­­perată se scie unde merge și de cine ascultă. Dară, nu numai Cialdini elec­­triseza c’una cuvântă armata mea. Toți generălii potă face tată arătă în a­­cestă momentă, cuvintele a trecută pre­tutindeni. ț Mariele din Panama confirmă că flota spaniolă a fostă învinsă de bateriele de la Callao. Scadra a fostă silită se rădice an­cora, și amiralele Nuncz m­ărturisesce singură, că scadra s’a retrasă fără se fi pututu face se înceteze foculii bate­­rielor­ peruviane. Foculă a începută la am­iadă­ și, după uă jumetate oră, la Villa-de-Madrid s’a retrasă cu stricăciuni destul­ de grave pentru ca Vencedora se fii silită de a remorca. La Berenguela a fostă era forte ve­­zicală. Spre care punlă se va dirige flota spaniolă? Tóte porturile de pe țormulu oceanului Pacifică îi sunt­ închise. Ea a fostă­bătută, și este uă mân­gâiere de a vedea că surtea a fost ă­ră dată cu justiția. CONSPITUȚIUNEA. IV. După ce a stabilită condițiunile or­­ganisării a două puteri mari ale Sta­tului, Esecutiva și Legislativa, proiec­­tulu de Constituțiune ajunge la a trei­a putere, care este totă alătă de însem­nată ca și cele­l­alte, la puterea jude­­cătorescă. Aci constatămă uă lipsă re­gretabile. Proiectul­ ne spune că un lege va determina organisarea acestei puteri, fără însă a așed­a celă puțină principiile pe cari acea lege se va răsfuima. Cu tote acestea justiția țerii ne pare să cestiune destulă de seriosa pentru ca se nu fiă lăsată în voia întîmplării. De ea atîrna onorea, libertatea și chiară viața cetățianilor­, de ea averea loră. Amu fi voită dară se vedemă în Con­­stituțiune stabilite nu numai basile a­­cestei puteri a Statului, dară și atri­­buțiunile sale, mai alesă în ce pri­­vesce ocrotirea legilor­ constitutive ale țerei. Pentru noi justiția este un adever patru­unghiului Statului. Bine organisată, pusă cond spune de independință și de li­bertate de acțiune, ea este menită a da resultatele cele mai folositoaie so­cietății. Amu fi dorită clară, o repetimă, ca Constituțiunea țerei se stabilescá basi solide și nedestructibili acestei puteri, astfi­felo încătu se­ î de și autoritatea morale de care ara trebuință, și au­toritatea materiile, ce resultă de la sorgintea din care emană uă insti­tuții­ ne. Părerea nostra in acesta privință este cunoscută. Suntemă pentru principială eligibilității magistraturei. Acestă prin­cipiu nu este noă la noi. îlă găsimă în tradițiunile cele vechie ale istoriei nostre. îlă găsimă apoi funcționăndă in unele state moderne cele mai libere. Magistrații aleși sunt­ mai înt­i0­nă ga­­ranțiă pentru drepturile publice, civili și politice. Cetățianulă alegîndă sin­gură pe acelu­a care are se­ să judece, care are se pronunțe asupra onorii și averii sale, va cugeta bine, și va găsi multă mai lesne omulă care se me­rite încrederea și stima. Opiniunea publică, întrunirile, desbaterile îlă vor­ desemna. Că dată alesă, elă nu este apoi supusă fluctuațiunilor­ po­litice ale guvernului centrale. Ela remăne­a la postulă seă, nu pate fi nici destituită nici înaintată, prin urmare nici amenințată nici coruptă, prin in­­fluința unui guvernă óre­ care, ce ar ave nevoia a­ lă face se se pronunțe în cutare sensă, în cestiunea cutare. Nu este totă astă­felă ca magistra­tura numită. Trecutulă stă încă în memoria fie­căruia spre a ne areta cari suntă consecințele dreptului de numire asolută dată guvernului. Fie­care din noi are a se plănge d’uă lo­vitură adusă séu libertății s éle, sec­onarii, sce averii séle de cătră­nesce judecători cari n’aveau a da semn de­­cătă ministrului ce i-a pusă în func­țiune, dăndu-le cutare și cutare in­strucțiune, cu asigurare că de le va urma îi va înainta, scu­la din contra ii va destitui. Totă acelea­și neajunsuri are și ina­movibilitatea. Mai înteiă acțiunea gu­vernului nu este de­locu înlăturată, și despre acesta noi Românii avemă exemple eclatanți. Ii remăne tată de una acestui­a dreptul ă d’a influința saö prin promisiunea de înaintare, sau prin amenințarea de strămutare de la ună capă al că­ierei la altulă. Apoi inamovibilitatea are și desavan­­tagiule d’a substrage pe uine judecătorO de la ori­ce controlă seriosă. „Nu se póte tăgădui, olice D. St. Mill, că inamovibilitatea unui funcțio­­nariö publice, căruia suntă încredin­­țiate cele mai mari interese, este în sine m­ă reă. Nu este nici de eumă de dorită ca se nu fiă altă mici’locă d’a scăpa d’m­ă judecători și nedreptă sée inorante, decătu atunci căndă s’a condusă astă-felă in cătă se potă fi trasă înaintea unei curți criminale. Nu este nici de eumă de dorită ca una funcționară de care atîrănă atăte lu­cruri, se se simplă liberă d’ori­ce respundere alta, decătu cea cătră con­­sciința propriă și cătră opiniune.“ Eligibilitatea înlătură și neajunsurile numirii și preschimbările după capri­­ciul­ guvernului și p’ale inamovibili­tății. Judecătorială alesă pe 2 sau 3 ani stă la postulă seă în totă acestă timpă fără a pute fi destituită de ni­­mine, nici chiară suspensă decătă în casă de crime. In asemene casă chiară suntemă de părere că suspenderea se nu se potă ofărî de puterea ese­­cutivă ci numai de consiliere județiani și comunali ale localității întrunite,

Next