Romanulu, octombrie 1866 (Anul 10)

1866-10-27

kNULU ALU PE CELE VOIE8CÎ2 ȘI T­BÎ PUTI? Cap. Diat. Pe anui — — leî 128 — 152. Pe treao luni — „ 64 — 76. Pe trei luni — „ 32 — 38. Pe uă lună — „ 11 — — Una exem­plară 9A par. Pentru Pariau pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10-v.a. 52 SE3 P .:^1­ssassasso JUOI și VINERI, 27 și 28 OCTOBRE 1866. Redacțiunea, Strada Academiei No. 20. — Articlele trimise și nepublicate se voriî arde. — Redactorii respunzsetorii EUGENIU CARADA. LtCHINEZA­­TE ȘI VEI FÎ ---------**5t---------­Abonamentulu în Bucureati, Pasagiulu Romănu No. 1. — In districte la cores­­pondințiî pianului și prin poștă. La Paris, la D. Darras-Halleghain, rue de l’ancienne Comedie, Nr. 5. A se adresa pentru admi­­nistrațiune la D. E. Canada •^stfUKrci UI­lX a B linia de 30 litere — 1 — leu. Inserțiuni și reclame, lin. 6 — ,, COMITETUL ELECTORALE AK­U CAPITALII. SOCIETATEA AMICILORU CONSTITUTIUNII. CetiTțianii din capitală sunt si invitați Duminică, la 30 Octobre, sera la 6 % ore, în întrunire electorale, în Sala Slă­­tinenu. Publicămii aci diferitele liste de can­didați ce circulă pentru colegiulu al III. Alegătorii în a lorii suveranitate, se ju­dece si se plărescă. COMITATELE ELECTORALE DIN BUCURESCI. COMITETUL­­ ORDINEI. CANDIDAȚII aclamați în întruniri de­­chise num­ai alegetori­­lorü cu bilete. Dumitru Gh­ira (1. ISolaremni Al. Blarem­­berte S. Aicaleticu. t­. Costalbru II. Sm­iliinirii AMICILOR CONSTITUȚIUNI CANDIDAȚII aclamați în întruniri li­­liere pentru toți alegă­­toriî. l Nlicolae Golesiu Hum. Bratian­u lou b­ratianu C. A. Robert! Bum. CuIokiu Teodor I­ ceil in­ti­tui u Lista candidațilorii de Deputați ai Co­legiului III din București, votați și ad­miși în adunarea d—sorü Profesori de i Dumineca sora, 23 Octobre 1866. 1. Ioane Heliade Rădulescu 2. Cesar Bolliac 3. Colonel M. Cogâlnicianu 4. I. C. Maximii (Professor­) 5. Parascheva Athanasiu (neguțător) 6. Dobre Necolae (meseriașă, fostă mai­mar-Bașa). Aceștia suntu și candidații Centru­lui, adică ai acelora ce nu suntu­ nici albi nici roșii, ci numai cetățeni pacînicî, liberali, declarați contra drepturilor« Jidaniloră în România, sprijin­in­du drep­turile țerei, învețiătura, comercială na­țională, industria națională și întărirea Statului Română. Ve­rogii, d-Ie Redactore, se publi­cați de găsiți de cuviință, aceste rân­duri spre a se vedea că nu toți pro­fesori au­ aceleași opiniuni. Priimiți deosebita stimă ce ve păs­treză. A. F. Robescu. SOCIETATEA Do­mnule Redactare. De­și am participată și eu la primele adunări ale Profesorilor­­, nu aderă însă la candidații propuși de d­loru, de a­­cea ve­rogă a publica aceste rânduri, de găsiți de cuviință. Prim­ii, domnule Redactori­, asigu­­rarea stimei ce ne păstrez«. S­taicaru. Bucuresci, 1866, Octobre 26. Domnule Redactare. Supta­ semnatură profesoră Ia Liceul» Marchetă Basarabă, declară că n’am luată parte, nici la adunările ce unii din d-nii profesori au ținută, nici la formarea unei liste de candidați de Deputați ce circulă. ADMINISTRA JIUNEA, PASAGIALI ROMANII No. 1. Luptă­ semnațiî alegători din colegiul­ alu H-lea, invităm« pe toți d-nii ale­gători din acelașă colegiu, ca Vineri la 28 ale corentei, la 7 ora sera, se bine-voiască a veni în salonulu Minis­­teriului Cultei oră (lingă grădina Ciș­­megiu), spre a ne consulta asupra de­putatului ce avemă a alege pentru vi­­­tórea Cameră. S. Marcovici, Lambru Vasilescu, O. Ve­­reas, Pană Buiescu. CONSILIULU COMUNEI BUCURESCI. Toți DD. alegători ce suntu deja înscriși in listele electorale definitive pentru alegerea Ca­mera și a Senatului și cari s’au publicată încă de la 13 Septembre trecută, sunt­ invitați prin­­tr’acesta din partea Consiliului comunale, ca in cifrele însemnate mai josu, la ora 16 «1*- ili­­minatia, se se adune, spre a precede la ale­gerea deputaților­ și a senatorilor­ la aceste lo­cale și anume: 1. Alegetorii colegiului I pentru adunare se voră întruni in dtuaile *» Octobre la lo­­raliilu Arad­emici din colorea roșia, ca se alegá ună deputată. 2. Alegătorii colegiului II pentru adunare, se voră întruni in «luna «le 30 Octobre la lo­­calulu Alinisteriului Cultelor«! (casa Beizade Costache) lăngă antreulă grădinei Ciș­­meșiă colorea verde, ca se alega altă deputată. 3. Alegătorii Colegiului III pentru adunare se voră întruni in sstua de 31l Octobre in­ 3 secțiuni pe colori, adică: Secțiunea I di­n colorea roșia la ospețulu comunalii (Piața Ghica) unde este și biuroulă pdinci­pală. Secțiunea II din colorea galbenă la Minis­­teriu­lu Financeloru. Secțiunea III din colorea verde la minis­­teriului Culteloru. Secțiunea IV. culorea albastră la Monasti­­rea Radu Voda. Secțiunea V. din culorea negru la Med­a de f­etero. 4. in casă d-lui St. Pancu pe Str. Moși (Târgu d’afară), ca­re alega șese deputați ai orașului Bucuresci 4. Alegetorii colegiului I. pentru Senată se voră intruni In z­­ua de 3 Roemb­re , in locaiulu Academiei culoarea roșia ca se alegá ună Senatoră din partea districtului. 5. Alegetorii colegiului II, pentru Senată, se voră intruni in dina de 4 Roembre in localulu ospelulu­i comunale (Piața Ghica) ca se alegu ună Senatore din partea ora­­șiului. 6. DD. Profesori ai Universităței din Bucu­resci se voră intruni in dina de 5 Roem­­­bre in localulu Academiei ca se alega crast­ună Senatoră alesă dintre d-loră. Alegerile arătă pentru deputați câtă și pentru Senatori se voră face potrivită legei electorale și conformă articlului 46 până la 73 de la tit­­lul­ VII, din acesta lege. SERVITIU TELEGRAFICU AKIU KRUIAUU1. Constantinopole 7. Insurecțiunea Candiană se póte considera ca sfârșită. 33 de capî Spahioțî s’au supusă. Supușii Eleni, compromiși în insurec­­țiune se întorcu în Grecia Rusia a consimțitu la emigrarea în Turcia a unei părți din poporațiunea Abasiană. (Circasia.) Tarres pașia s’a numită ăntâială Cambelană ală Sultanului. Ahiff pașia se va numi gubernatore­ală Candiei. Marele viziră cere cu stăruință de la Sultanulă nouă concesiuni pentru creștini. Bucuresci “(!' Trei rânduri de întruniri, de comi­tate, de partite, au pusu, au adoptată și propună, colegiului alu treile din Ca­pitale, candidații loru pentru Cameră. Publicămă astăzi.t­oate trece aceste recomăndărî; cea d’a treia este ur­mată de doua epistole a doui profe­sori cari declină responsabilitatea ace­lei alegeri. Se publică cu­­ncă fără a face cea mai mică combatere, cea mai mică critică nici unei­a din cele două lis­te opuse, făr’a combate nici chiar­ candidatura celora de la 2 Maiü. Dacă Capitalea aprobă sau desaprobă una din aceste liste, este bine, este în inte­resul­­ generale ca cetățianii se se ma­nifeste prin alegerea sau respingerea lor­ , alegerea colegiului Capitalei are tota deuna, și’n tote țerele, un mare însemnătate politică și d’acea­a, cetă­­țianii Capitalei trebue asemeni ca totul deuna se manifeste limpede opiniunea lorii, credința loru, voinția loru. Ori ce situațiune, fiă chiaru rea căndă este lămurită cate mai puțina vetemâ­­torie. Cetățianii Capitalii suntu încă și mai liberi de cătri cel din judecie, de ori ce înrîurire amenințătorie. „Poporulu „romănu trebue totă­deuna se-și a­­„ducă aminte că elű este liberă și prin „urmare respund­etoriă de faptele și de „destinările séle.“ Acestü mare înve­­țământă ce avemu rara fericire se ne vie ațu­ chiaru după înălțimea tronu­lui, cetățianii capitalii au datorie mai multă chiaru de cătă toți cei­laiți, a dovedi că s’au priimită cu fericire, că sau înțelesă ș’a devenit a credulă loru. Tóte partitele au aci deplina liber­tate d’a se manifesta; nici unu pre­­test și de înrîurire silnică nu póte fi aci priimitu; se manifeste dară cetă­­țianii Capitalii opiniunea loru în mare majoritate pentru una din aceste liste, dară pentru una singură, starete lă­murită, fără șip­ăire, fără împăre­chiări nepotrivite, care din a­­ceste liste represintă credințele politice ale comerciului, ale industriei, ale ma­rii majorități a cetățianilor. Capitalii, și binele va fi însemnatQ, căci cunos­­cându-se bine voința tutulor­, cele­lalte partite vor­ fi silite s’aplece ca­­pule, și guvernului va fi silitu se ți­ă uă bună socoteză, la noi ca pretutin­­dine, de voința marii majoritati a ce­­tățianilor. Capitali­. PublicămQ mai ia vale unu articlu politicii și care ne interesezá d’a drep­­tulu, ce­lu trcducemu dintr’unu tliariu Însemnatu din Berlin. Românii vorö vede, vădată mai multe, că străinii a­­pretuesc­ cea-a ce amu dobânditu mai bine și mai multu decâte mult din­tre noi. Străinii, amici și inimici, ne-au aretate adese și misiunea nóstră, și calea ce trebue se urmămu pentru a ne o putea împlini. Forele străine, și mai cu semă ale Rusiei, ne-au aretate fórte lămuritu cătți de multu doben­­dirămu de la 11 Fevruarie pîn’acumu, și „Qiab­uru Naționale“ din Berlin ne arîtă adi și cea-a ce amö dobãnditu și ce trebue se facemu pentru a mentine și desvolta cea-a ce avemu, pentru a deveni, cea-a ce ne a trisú énsu și Napoleone III că trebue sa fimu. ..Gu­­levardulu Occidintelui.* K­ * Se luamŭ aminte, se ’ntelegemu și se lucrămu cu intelin­gintă, căci epoca în care trăimQ pe cStfi este de mare în bine p’atătu este de mare și ’n rec pentru toți cei mișei. Independința Belgică zice că Turcia stăruia a se pune în actul­ de recu­­noscere că „Principatele vor­ urm­a a face parte integrante din imperiulu o­­tomani și că negociatorii principelui Carol­, do. Sturza și Știrbeiu arű fi isbulitu a adăoga la acea fraie spre ai scăde asprimea, „în limitele preved ete de tratatulu de la Paris.“ piariulu din Berlin ne spune că ce ame dobêndite de la Turcia acumu, le datorimu principelui Garcia. Se spu­­neme și noi că nu este numai cumu dice Independința, ci s’a trecutu și „con­formă capitulațiuniloră,a cea­ a ce este multu mai multe de câte cea-a ce ne-a recunoscută ensu­și tratatulu de la Paris. Se mai adăogămQ încă că drep­­tulu d’a tăia monetâ ș’a da decora­­tiuni, compromise, perdule ca totule de Voda-Cuza, s’a redobânditu, pe călii scime, în tótu deplinetatea sea, conformö capitulațiuniloru, înlăturate pre­cuma de Tratatulu de la Paris, și care ne recunoscu chiară dreptulu „d’a face pace și resbelă precumă vomă socoti de cuviință.“ Plecarea Măriei­ Sale pentru a visita Brăila și Galați, s’a amânată pe cătă ni se spune, pentru trei sau patru z­ile. Gazeta de Viena, în edițiunea de sera, spune că la 27, la Praga s’a fă­­uă încercare de atentată în contra Im­­peratului Austriei. Faia oficiale spune că acesta încercare n’a fostă pré serio­asă, căci pistolulă era mică și n’a­­vea capsulă. Gelă care a făcută aces­ta încercare este ună lucrătoră. Papa a ținută două alocațiuni: în cea d’ăntâiă a protestată din noă con­tra nouelor­ lucruri în Italia, ș’a de­­chlarată că este gata a suferi mortea sau a căuta m­ă asilu pe una ferâmă străină. In a doua alocațiune a ata­cată pe Rusia că violeza concordatură de la 1849 și că tinde a destruge catolicismulă în Rusia și’n Polonia. întruniri electorali SOCIETATEA AMICILORU CONSTITUTIONEI­ Eri, la 26 Octobre, s’a ținută o­ adunare de alegători, în sala Slătinia­­nu, convocată de Comitatul­ electora­le ală Capitalii. In lipsa d-lui Gene­­raliă Golescu, președintele Comitatu­lui, Adunarea s’a președintă d. Tr. Lau­­riană. Comitatul­, prin organulă d-loră Sim. Michălescu și G. Petrescu, dă dată sema de lucrările sale și au aretată opiniunea membrilor­ Comitatului, în privința candidațiloră Capitalii. Perso­­nele propuse de majoritatea Comita­tului sunt­: Pentru Cameră D. C. A. Cretulescu pentru Col. I Tr. A. Laurian pentru Col. II Colegiulö alű IV Gr. Serrurie. Pentru Senatu. D. C. Bosianu, Colegiule I. D. I. Bomba comerciante Col. II. După darea de semn a opiniunilor­ Comitatului, D-nui I. Fălcoianu, Radu Ionescu, I. Brătianu, și D. Serrurie au luatu pe răndu cuvéntule spre a areta Nicolae Golescu j1! £= Dumitru Brătianu ^ s, loan Brătianu , C. A. Rosetti a ^ T. Meedințianul ..­­g “ „ n . . .comersanți g . Dum. Culoglu­­­cu S3 FOSTIA ROMANULUI. AMORILE UNUI NOTARIU. 1) XI Dacă primesc« îndatorirea dumîtele, urmă­­ Lulu, voiu face contrarîulu celei ce am pr­omisa Fridei. N’o voiu face. Pre legea mea, erami­ într’uă posi­­țiune forte încurcata, și posițiunea d-rei Lulu nu era mai plăcută. — M’am gândită, forte mul­tu, îmi­­ jise ea; trebue se me ducă la Berlin, și nu potă s’ajungii acolo, ce e de fă­cută ? Căci de sicură nu’ți voia lua banii dumitale. Avută atunci uă ideie minunată, care ar fi putută se’mî probeze de atunci că eram­ă născută pentru afaceri. — Ascultă, Lulu a mea Ii discuti, mi se pare că am găsită uă ideie care se ne scotá din astă încurcătură. Tu ai multe lucruri cu tine, în gemanta­­nulu teu, în sacul o teu de nópte, sau chiaru în busunariului meu. Lucruri de cari n’ai avea îndată nevoie, sosindă la Berlin. Fă-te că’mi vine­ una din 1) Veijî numerile din 3, 4, 5, 7, 8, 24, 25 și 26 Octobre, aceste lucruri , eu î’tu voia lua la Dresda, și tu vei primi în schimbu banii ce ți trebuiască, și, căndă vei fi la Berlină, îmi vei trimite banii îna­poi,­­ atuncî 66, ’ti voîă trim­ite lucruri ce’mi vei fi vândută. Prin acesta chip« tu nu vei lipsi la giuramentuiu ce ai făcuta, și, de sicarii, tată va merge forte bine. — O bunulü Puff! striga Lulu. Cine s’ar fi putută gândi că una Puffi arătă de grosu ar putea avea pesce ideie arătă de bine ! Furtuna trecuse, veselia reveni, Lulu era încântată. — Bine, dară ce se’ți dau ore pen­tru învoiala nostra ? — Sei« eu ? — Mai antéru trebue sa facă banii ce ’mi vei da, și chiaru mai multă. — Mai multă nu,­­fi sam­ d-reî Lulu. — Dară celă puțină arătă, dise ea, fără asta jurământulă­imea ar fi re) ținută. " , — Caută bine, îi dis­eră : n’a­ ceva care se nu’ți trebuiască,, sau chiară ce nu’ți place, sau ce te supera și cu care n’ai avea póte nimicit de făcută la Berlin, cu tóte c’ar­­ vea pred­ulă ce voie aci ? Ună asemene lucru trebue se cauți — Dacă gemantanulu meu ar fi aci, in locă d’a fi la bagagiu, amu des­chide ș’amă vede , am multe lucruri în gemantanu. Scö­celă pucină de n’așă fi fostă arătă de prosta ca se rupă cheia în încuietorea sacului meu de nópte, a mă căuta în întru; am multe lucruri în bușunarie, ia se căutămă. Ea resturnă busunariele iei. Era în busunariuiu­ieî­nă mică oglindă, ună mică tocă cu farfece, degetariă și ace, castagnete a căroră vedere r­e intrigă fórte multă, și cu cari Lulu începu seja­­ce, pentru mirarea mea dănțuindă pucin cu brad­ele iei mai multă de cătă cu piciorile în wagons, pentru a’mi areta la ce vervină, mai era ăncă și punga iei cu banii ce’t­remeneau, ață și ace. De sicură d-ra Lulu, avea nevoie de tóte aste. Ea avea în cela­laltă bușunariă ba­tista iei, doue bucăți mari de sah­ară, mai multe migdale și ună bișcotă fă­cută fărâmături într’uă h­ărfie. Me în­­cerca să se convingă pe d-ra­culu că sacharulă era tocmai acea­a ce voiamă, pentru că’mî plăcea multă, și că ori ce lucru costă prețiulu ce’i dă celă care’să doresce, însă Lulu mi-aruncă uă pri­vire atătă de­aspru, în cătu căutaru se în storcă propunerea mea în glumă. Bucata de sah­ară o făcu­se se găn­­descu la d-ra Cocota care fusese forte uitată, cu tóte că rîsese și făcuse „ha! ha!u de mai multe ori în timpulu scenei nóstre cea mare, cu a propositură ce deosibesce pe ființele ce nu se găn­­descă de cătu la afacerile lor­. Insă u­tăndu-se la bucata de sah­ară d-ra Lulu deveni d’uă dată atătă de gânditore, în cătă vedură bine că ceva straordinariă se petrecea în creierii iei. — Da vorbesce, îi diseră. — Nu, ce găndescă nu e încă des­tulă de lămurită în capulu mea; căndă se va lămuri, căndă voi­ vedea că e cu putință, ți-o voin dice. — Acésta e pre bine, pré bine, dise ea în fine cu tóte că mai ântâre aces­ta trebue se-mi facă multă nemulțumire. Insă tu ai se vedi că, din mai multe cause, trebue se facemă ce găndescă. Ascultă­me bine, domnule Puff. 1. Suntă îngrijită pentru ceva. D-ra Cocota mi s’a­rată la Bruxelles, și iu­besc« pe d-ra Cocota: credă chiară că n’așă putea trăi fără ea, însămi aducă aminte că domna nu póte suferi pe papa­gali; dacă m’ară vedea sosindă cu Co­cota, fără se fiă prevenită de nimica, ea este capabile d’a n’o primi, d’aî face reă, sau d’a o da la cine­va cu cine d-ra Cocota, care nu mă iubesc, de cătă pe mine, ar avea uă via­ță forte nefericită. Ei bine f éra ce avemă se facemă. Mai ântâiu d-ra Cocota costă mulți bani, și, astă­felă voiă fi linișcită pentru da­toria mea. Eö mé voiă face că’ți vendu pe d-ra Cocota, ș’o vei duce la Dresda; o sei pre bună și le vei îngriji de ea, suntă sigură. Căndă vei sosi la Dresda, vei merge la mătușia mea, c’vă seri-

Next