Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)

1867-01-28

ANULU ALU UN­SPRE­Ț>«C­ELE VOIESOR ȘI VEI PUTE Cap. Dist. Pe anu.................................lei 128 — 132 Pe șfise luni...................... » 64 — 76 Pe trei luni........................ » 32 — 38 Pe uă lună......................... » 11 — — Unű eseinplarü 24 par. Pentru Parisü pe trimestru nr. 20 Pentru Austria...................fior. 10 v. a. SAMBATA 28 IANUARlU 1867 EUECINEZA­TE ȘI VEI FI­ Abonamentele în Bucuresci Pasagiul Romanü No. 1. — In districte la cors­­pondinții­­ pianului și prin poștă. La Pa­ss, la D. Daras-Hallegrain, rue de l’an­­cienne commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d. C.Ciocârlan AUDITCIUHILE Linia de 30 litere...................... 1 le Inserțiuni și reclame, linia....... 5­­ ASOCIATIUNEA AMICILORU CONSTITUTIUNII. Convorbiri politice despre cestiuni ce suntu la ordinea (jile), se vor­ ține fiinal sera, (30 ia­­nuarie) la 7 și jumătate ore, îi»­eala Slati­­nianu. Cei cari au anunciat că vor lua cuvîn­­tului suntu d-nii Vasilie Alesandrescu Jurechie, Pană Buescu, George Petrescu, Ion Brătianu. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. Sâmbătă, 28 ianuarie curentă, la 7 l­a ore sera, Consiliului comunali? în os­­pelulu Municipală va­­ ii o ședință pu­blică pentru a continua votarea budge­tului comunei Bucuresci pe anuln cu­­­rentü 1867. P. Primarulu, S. Michălescu. No. 1071. 1866, Ianuarie 27. ADMINISTRAȚIILE A. PASAGHULIÎ ROMANȚ? No.1.­­ RED­ACȚIU­NE­A STRADA ACADEMIEI No. 90. Articlele trimise și nepublicate se vom arde.­­- Redactorii respungătorii Eugennu Carada. "HM—M­­u­nit­ii DEPEȘSE TELEGRAFICE. (Serviciulă privată ale Monitorului). VIENA, 4 Fevruarie. — Dietele provinciiloru germane nu vom­ participa la alegerile pentru Reichsrab­ulă straordinaru. VIENA, 6 Fevruarie. — Legile protegt­ndă libertatea personală s­au suspendată din causa re­­volteloru de curenda isbucnite în Tirola. VIENA, 6 Fevruarie. — Belcredi a demisio­nată din causa unei discordii cu Beust asupra modificării Constituțiunei. Imperatorulă a ordo­nată d-nil Reust de a completa ministerul­. In locul­ Dietei straordinarii se va convoca vechiulă parlamentă ală imperiului. VIENA, 7 Fevruarie.— Deschiderea Reichs­­rathului va avea locă la 15 Martie. Se vor­ fa­ce proposițiuni de legi asupra recrutării oscilei cu responsabilitatea miniștriloră. Andrassy este numită președinte al­ ministerului maghiară Longay la finance. VIENA, 6 Fevruarie. — Negociațiunile asu­pra tratatului de comerciă între Austria și Pru­sia mergă bine. PARIS, 7 Fevruarie. — Se za­ce că Impera­­torul­ va anunța în discursul­ tronului că Francia, Austria și Rusia au semnată convențiu­­nea pentru a obține din partea Porții reforme în privința Creștinilor­, deșertarea forterețelor­ serbe și administrațiunea autonomă a Candiei. BAYROUHT, 4 Fevruarie. — Guvernul­ fran­ceză a obținută restituirea bunurilor­ lui Caram și amnistie generale pentru Maroniți. ATHENA, 4 Fevruarie. — Se zice că Grecia ar fi cerută de la Polită ceva cesiuni de teri­­toriu. BERLIN, 5 Fe­vruarie. — Camera senioriloră a prii­mită împrumutul­ drumului de fieră sub condițiunile aprobate de guvernă. Camera a res­pinsă proiectată care protege dările de stimă ale ședinței or­ parlamentului. BERLIN, 6 Fevruarie. — Conflictul­ între gu­vernă și Camera deputațiloră asupra împrumutu­­ui drumului de fieră s’a potolită printr’ună com­promisă. Consimțimântul­ Camerei este necesară numai dacă guvernul­ voiesce a vinde drumurile de fieră specificate în legea împrumutului. BERLIN, 7 Fevruarie. — Cornițele de Flan­d­ra sosesce mine la Berlin și va locui în pala­­tură regală. LONDON, 6 Fevruarie. — Camere înaltă. — Russell exprimă temeri despre tulburarea păcei. Camera comunelor» a adoptată adresea. D’Israeli va presenta Luni proposițiunile guvernului în pri­vința unoru reforme. Russell esprimă temerea că spiritul­ de agresiune care domnesc d­in căte­va puteri, mai alesă în Rusia, ar putea aduce difi­cultăți viitore. Lord Beauchamps, presintândo uă adresă a es­­primatu simpatii pentru eroica poporațiune can­­diotă. Ele speră că simțământele esprimate de Englitera și de alte puteri vară face pe Sultană se fie înțeleptă și umană în privința Candioți­lor­. — Camerile comunelor­. — Gladstone spe­ră că guvernul­ va da explicațiuni detailate asu­pra insurecțiunea din Candia și va spune dacă Por­ta este responsabilă. Gregory anunță că va cere comunicațiunea documentelor­ în privința Candiei. LONDRA, 7 Fevruarie. — Parlamentulă a adop­tată adresa: YORK, 5 Fevruarie. — S’a formată ună co­­mitetă pentru Candioți, bateri, ș’apoi vomű vorbi și noi în speciale și vomu areta opiniunea nós­­tră asupra acestei seriose cestiuni. S’a cerutu ori, prin uă propunere la Senat­, unü proiecții de lege pentru ad­misibilitatea și înaintarea în funcțiunile publice. Ne aducemu aminte că unu a­­semene proiectu s’a și facutu de d. C. A. Rosetti, ministru de culte, și s’a și trimisu atunci la consiliulu de Statu. Ce s’a facutu ore cu acelü proiectu ? Pentru ce stă în cartene? De ce nu s'a presintate Adunăriloru­ ? S’a mai facutu totil atunci unu proiecta pen­tru inamovibilitatea gradata lorö înaintarea profesorilor ei și Acela pro­iectă este cunoscută de publică, căci s’a publicată în Romănulu. Ce se face ore și cu dânsulu? De ce nu se presintă Adunariloru ? — Amă ve­­rjutu destituindu-se de Consiliulu per*­maninte profesori pentru article pu­blicate în iliarie. De ce guvernul­ nu se grăbesc e­a presintă legea care se sicure pe aceste funcținoari contra unora asemeni loviture? Propunerea făcută în Senată ca se se arendeze moșiele Statului pe 9 ani, este forte bună și neaperată. Amu do­ri ca termenulü se se întindă chiară la 12 80- 13 ani. Numai asta-felű și preținsu arend­eloră va cresce, și proprietățile se voru îmbunătăți, și producerea va deveni mai mare și mai bună. Numai asta-felu se voru pute face clădirile și lucrările neaperate la uă bună splontare, și fără cari nu este câștigă nici pentru Stată nici pentru arendași. Speră mă dară că Adunările, luăndă în discusiune uă asemene pro­punere, vor­ înțelege avantagiele a­­arendării pe lângă termenă, și o vor ă stabili în lege. Exemplul ă celoră­l­alte țere este aci spre a ne servi de în­­vățemântu. Depeștele telegrafice, ce reprodu­­cerămă mai susu după Monitoriu, ne anunță óre­cari fapte ce au însem­nătatea loră. Guvernulă austriacă, red­endă opo­­sițiunea Dieteloră provințiali la ideia convocării unei Adunări straordinarie, pare a fi renunțată la acestă ideiă, în urma retragerii d-lui de Belcredi din ministeriă. Adunarea (Reichsrab­) or­dinariă va fi convocată. Ce se fiă are acele revolte isbuc­nite în Tirolă și cari aă silită pe gu­vernul­ din Viena a suspende legile ce protejă libertatea individuale? — Nu scimă, nu ne putem­ da bine sema. Se fiă are operea partitei ac­­țiunii italiane? Așteptă mă lămuriri ul­teriori. Gestiunea Oriintelui urmeză a ins­pira temeri seriose puteriorii occiden­­tali. Aceste temeri s’au produsă chiar în Camera comunilorö. Lord John Rus­sel vede în acestă cestiune germenii turburării păcii. Spiritul­ de agresiu­ne ală unora­a din puterile mari, și mai alesă ale Rusiei, póte aduce di­ficultăți mari. Se însemnă cu aceste temeri ce se esprimă în camerele puterilor­ celor­ mari, este destulă pentru ca se atra­­gemă asupră-le atențiunea guvernului și a țerei. Căndă puterile cele mari se temă, cândă ele redă în atitudinea Rusiei unu spiritu de agresiune, nu amenințare, ce trebue se țlh­emă, ce trebue se cugetămu noi Românii, cari su­ntemű în calea Rusiei? Imperatule Napoleone se preocu­pă seriosă și lucreză pentru’ cu­^ti­­nii din Oriunte. După inițiativa lui, guvernulă turcescă a restituită lui Ca­ram, capulă Maronițiloră (creștini din Asia mică), averile ce i se secestra­­seră și a acordată uă amnistiă gene­rale Maronițiloră. Pe d’altă parte se a­­sigură că Imperatul­, în discursul­ Tro­nului, va anunța că Francia, Austria și Russia să semnată Convențiunea pentru a obține din partea Porței re­forme în privința Creștiniloră, dezer­tarea fortărețelor­ serbe și adminis­­trațiunea autonomă a Candiei. Bucuresci‹£ £"■ Desbaterile Camerei, asupra pro­­iectului de lege fometii, prezintate pentru întâmpinarea de comisiune și desbatură in ședințele de ori și alal­­tă ori, aú­uă însemnătate forte mare și resultatele lorfi morali și materiali sunt­ fórte importanți. Dämü daru mai infere darea de semn a acelora des­­­­punem­ întrebarea guvernului, SENATULU ROMÂNIEI. In ședința de «dl s’a comunicată a­­dresa d -lui Ion Ghica care, mulțămindu Senatului pentru validarea alegere­­i sale dechlară că optdză pentru m­andatură de deputat și la Camera legiuitoriu. Senatulu processor de, apoi la verifi­carea titlurilorö mai multor­ senatori noul aleși, a proclamată pe d. Dimi­­trie Cantacuzino, alesă la colegiulu I de Bolgradu; la colegiulu II, totu din acelu districtu, pe d. Constantin Bo­­sianu, care fiinde deja proclamată la județul­ Oltu, opteză pentru distric­tul ă Belgrad. D. Mitică Crețulescu s’a proclamată senator« Ia colegiulu­i niîi districtului Fălciu; d. Grigorie Cons­tantin Suțu la col. II, districtulu Ialo­mița; d. Pututitu Casimir, la col. I, dis­trictulă Botoșiani; d. Teodor Veisa la col. II, districtulu Fălciu. DESI CAMERA DEPUTAȚILORU. Ședința de la 26 Ianuarie. Urmezu discusiunea art. 4. Comisiunea a respinsă mai multe amendamente propuse. D. N. Ionescu începe prin a areta mulțimea și felurimea amendamenteloră și arată că tóte scapă din vedere obiectulă art. 4 ce este spre a forma ună sondă pentru a veni în ajutorulă coloră în­trebuințați, se mărginesc o dară în spiritul­ arti­­clului. Dupe principială pusă eri de D. prim-­­ministru că nu putemă dispune de fondurile co­munali și judeciane fără voia loră, cifrele aceste nu mai du cuvîntulă loră d’a fi. Cu tóte aceste acestă articlu este celă mai Însemnată, căci, ca se dămă, trebue s’avemă. Insă ce este acesta lege ? Mi s’a imputată de D. Sturza c’am­ pusă uă teo­­riă esorbitante, socialistă, pentru care m’a ame­nințată cu Catena. N’amă proclamată dreptură la lucru. Amü­n jisă numai că isvorul­ a­tâtei avu­ție este lucrulă. Nimică nu se produce fără muncă. Nu consideră că munca este ună b­ună, uă pe­­depsa; voiă­­ zice că celă mai mare presinte ce­a dată Dumnezică omului este necesitatea d’a munci. Așia dată nu este vorba aci d’a da de lucru cul­tivatorilor­ rurali, nici d’a face să lege pentru săraci ci uă ’ndemănare muncitoriloră cari n’aă de cătă brad­ele ș’ună petică de pămîntă. Inten­­țiunea legii este d’a surveni unei necesități simp­­lute de tóte clesile, lipsa de capitale circulante. Intențiunea clară este a le înlesni ,nii i’lócele d’a scăpa de femete, ca prin muncă se revină la sta­rea normale. Miii’lócele d’a dobîndi acestă fondă s’aă contestată. Statulă este datoră se deburseze îndată, căci femetea impune. Femea nu’ngăduie a așcepta consimplimentulu comunitară; dupe cele­­ zise, că nu putemă dispune d’acele fonduri, nu ne remăne de cată se ’mprumutămă ; ș’aci susțină îm­prumutură din împrumutu, însă împrumuturi pro­­ducatore, ce sunt­ toto­deuna justificabili. Fiind însă că facemă m­ă împrumută de la noi pentru noi, se luămă din tesaurulă publică spre a a­­vansa celoră în lipsă, banii ce le voră trebui, pentru m­ă termenă de m­ă ană sau doul. In a­­cesta sensă D. Ionescu face ună amendamentă prin care cere a se lua 5 milione lei din tesau­rulă publică, care se va trece în ch­eltuielele stra­ordinarie ale Statului. Arată c’atunci căndă uă societate agricolă su­feră de feme, este semnă că’n acea societate suntă elemente de desorganisare, într’altă­ felă femetea nu pate ravagia. Aci dară nu este numai uă ces­tiune de filantropia ci uă datoră a întregei so­cietăți, spre a stabili ecilibrulă perturbată. Ci­­teza pe D. Michel Chevallier care­­ zice că îndată ce e vorba de grău, vină, carne, de tóte obiec­­tele de consumațiune de anteia necesitate, solici­tudinea tuturoră trebue se fiă a adăogi totu ce lipsesce. Urmezá apoi cu citațiunile și, susținută dacea autoritate, dovedesce și dupe Stuart­ Mill, că între ch­eltuielele ce justifică împrumuturile cele mai onerose suntă apărarea naționale și lipsa de producere. Propune dară a se plasa econo­­miele caselor, judeciane și comunale într’ună îm­prumută făcută în modă șciințifică și care, pe lingă împrumutură făcută de guvernă, nu pentru apăra țara, va fi bine­cuvîntată, căci va fi fă­cută pentru ajutorul­­celoră în lipsă. Cere ca la venituri se se scadă aceste 5 milione din t­hiel­­tuielile de lueșă. Adaoge că trebue se se înles­­ne*cu chiară cei săraci a plăti darea pămîntului cu sanctitate, căci pe bonurile rurali se va con­solida creditulă nostru. D. G. Gh­ica Raportare începe prin a areta cu amen­­damentulă d-lui Ionescu nu diferă d’ală comisiunii de cată în cifre, ea ca și d. Ionescu a cerută m­ă împrumută, însă ea de 3 milione și d. Io­­nescu de 5 milione, ș’apoi demonstră că pentru banii însemnați la lit. a și b, critica ce li se fa­ce nu este temeinică, că nu se iau acei bani, ci numai guvernulă­amănă pentru m­ă­ană plata ba­­nilor, ce datoresce comunitoră; dacă însă Came­ra voiesce a priimi propunerea d­lui Ionescu, cere ca suma se se tracă de trei milióne. D. Vericianu propune asemene­a­ă împrumută, cu dobândă, neînscriindu-se în bugetă de cată plata dobonisii; desvólta amendamentulă se­ are­­tăndă gravitatea situațiunii și scopulă pentru ca­re se dă­ună împrumută, era nu­mită celoră cari nu potă a­ sî lucra, fiindă că nu este timpulă lu­crului pământului și ne avândă cu ce se hrăni suntă în necesitatea d’a se împrumuta, necesitate ce n lipsă de banco trebue s-o îndestuleze în­­trega societate, adică Statulă, care nu intervine aci de cătă ca garante. D. Economii propune ca Statulă se dă numai trei milione și se suprime sumele de la litera a și b, ca se nu se potă­­ zice că se iéu banii co­munitoră. D. I. Brătianu arată că Comisiunea numită de Adunare, a fostă numită după înfățișiarea unei petițiuni, fără nici uă discusiune și prin urmare numirea iei nu era nici corectă, nici constituțio­nale, era să crestă parlamentarii. Guvernul­ n’a cerutu-o, și nici uă lucrare a guvernului n’a a­retata că elă a fostă simplută și simplu acea mare trebuință. Dacă d. Brătianu a priimită a intra în acea comisiune a fostă numai ca se revină în Cameră și s'arete printr’ună raportă că comisiunea nu-șî are locul ă seă. La ’ntâia întrunire însă, d. ministru din întru, cu duhuță d-sale de blândețe, a aretată că guvernul­ se a­­flă în fația unei nevoie și că este dispusă a cău­ta împreună cu comisiunea micii lacele spre a în­tâmpina reală. D-sea a adausă că are ore­cari sume din subscrierile pentru tunuri, pentru ar­mată, din fondurile ce datoresce Statură comu­nitară și că sunt­ adrese din partea consilielor­ judeciane cari oferă reservele lor­ ca avanse spre a întâmpina reală. La a doua întrunire însă s’a­veijută c’afară de fondurile comunali tote cele­lalte fonduri de cari vorbise d ministru se cheltui­seră. D. Brătianu a fostă atunci de părere a se lua din împrumutură Oppenheim dă parte ca împru­mută spre a se face faciă acestei nevoie, și apoi se se intorca; acela împrumută Openheim a fostă primită cu multe critice, se putea dară face ca se fiă pre cumă iertată de publică. Întrebuințând banii la u­ă ce folositorii. S’a­bservată însă că împrumutulă acelu­a avea uă destinare otărîtă de la care nu se putea distrage, acea d’a se plăti datoriele. Remîindă singură contra patru de pă­rerea acesta, d. Brătianu a trebuită se adere la îdeia d’a se face pre­ cari rețineri în lefuri și pen­siuni. Acestă otărîre s’a luată mai alesă pentru că s’aă verjută în cameră disposițiune d’anmnosi­­tate contra lofurilor ă d’a le reduce pe tote cu 20 % i­­Pre a evita dară d’a se face acele rețineri într’ună modă nedreptă, negrațiosă, comisiunea a primită nesce rețineri treptate adică mai drep­te. Și chiară acesta, membrii comisiunii și mai alesă d. G. Ghica au făcutu-o ca ună sacrificiu, căci toți scieră că lófa și pensiunea este uă pro­prietate, ca tóte proprietățile, și prin urmare nu trebue atinse. S’a­­fisă de unii c’ară fi castigate nu scimă cumă. Insă în care proprietate căutată cu microscopu nu se găsescă óre­cari pecate? D. Brătianu arată că în comisiune suntă bărbați ca D. G. Ghica, conservatore ortodoxă, d-nii Marghiloman și Caruzzi, cari nu potă fi bănuiți de idei­ comuniste și socialiste, acuzările dară ce s’aă făcută proiectului pe acest tezăm d-sea le privesce dar numai ca nesce alusiuni, ca niște reminiștințî din alte timpuri. Acei cari le aă făcută aă uitată că armele d’acumă căți-va ani nu numai ca s’aă tocită dară s’aă sfărâmată, și celă care le ar lua în mănă s’ar pomeni numai cu mănuchiulă. D. Brătianu va dovedi la fie­care articolă că nu este nimică socialistă în acestă proiectă. D-sea arată însă că eri d. ministru de interne a venită, și a sprijinită criticele ce s’aă făcută acelui proiectă, ș’a adaosă c’avenda conființă în pnimele filantrope ale Ro­­măniloră, este sigură că din ofrande vomă întâm­pina reală.— Asta a fostă tema d-lui Brătianu de la începută, și tema s’a realisată. De unde guvernul­ trebuia se v­ă se propună mesujele de luptă și Camera ce le desbată, se le critise, ro­lurile s’a schimbată. Camera este pusă în loculă ministeriului și elă vine se critice și se reducă la absurdă faptulă Camerei, căci nu este nici ună principiă, nici uă teoriă, care se nu potă fi re­dusă la absurdu, căudă voimă neaperată. Astă­­felă dată comisiunea are a lupta nu numai contra mulțimii amendamentelor­, nu numai contra ce­loră din Cameră, dară și contra guvernului, care n’a luată nici uă măsură, dară care astăzi vine și zice că sumele adunate din subscriere filan­tropice voră fi d’ajunsu; ce va face clară comi­­siunea ? In starea de faciă, căndă toți vedemă lipsa și suferințele locuitoriloră, orî ce va pro­pune ea va fi criticată. Dacă propune a se lua bani din împrumutur­ Oppenheim; nu, nice gu­vernulă, căci acești bani aă uă destinare spe­ciale. Dacă propune se se ie cu împrumutare banii ce datoresce Statulă comunitară și judeca­­toră, nu, căci să atacă proprietatea acestor­­a. Dacă se cere uă reținere treptată în lefuri și pen­siunî nu, căci sunt ă drepturi câștigate ce nu trebu­iescu atinse, căci suntă în jocă interese ardinii, «e nu se póte cine­va afrunta de cătă căndă are țara și guvernulă cu dinsulă; dacă se propună adau­­se la impositele fond­arie, nu, se respunde de proprietari, sau d’acei ce se facă organulă soră, căci proprietatea s'află în mai mare suferința de cătă sătianii. Ori ce mijjloce s’ar propune deci, ar fi supuse la critice forte drepte. In facia însă a unoră împregiurărî amenințătorei, cari devină for­te arginți, comisiunea a propus cu tóte acesta are cari mijloce spre a întâmpina reală. Se vede însă că reula nu se pare mare la mulți din d-nii deputați și guvernului, căci vede aci nisce discusiuni cari dovedesc a uă c­etudine de­plină. D. Brătianu arată că ómenii morți de lume, că d-sea s’a spărțată de ce­a ved­ută în Romanațî, care e unulă din județele cele mai bogate ale țerii, și de îngrijirea ce ave­­a ura în alte judecie, dară de căndă s’a în­torșit în Bucuresci a’ncepută și d-sea se simplă acea d­etudine ce este în Guvernă și chiară în Cameră, unde vede producându-se sumă de amendamente, de teorie economice, de protestări cari potă face popularitate ce­loră ce le facă, dară cari nu scapă lumea de nevoia ce o amenință. In facia unoră a­­semeni fapte, în facia atitudinii guvernului, care după ce n’a luată nici uă mesură spre a evita reală, n’a presintată nici ună pro­iectă, vine acumă a combate mesurele pro­puse de Comisiune, ș’a vorbi de sup­ scrieri filantropice, de­și se scie că doue comitate ce s’aă constituită spre acestă scopă nV­ ă produsă mai nimică, d. Brătianu a cred­uiă de datonă a-șî da p­emisiunea din comisiune. D. Președinte, al­ Consiliului declară că în ce privesce d­etudinea n’are se respundă ni­mică. Camera are dreptă de inițiativă și căndă a usată de elă spre a numi Comisiu­nea, d-sea nu era acela care se i­ lă nege. Anteia alarmă a fostă dată de guvernă; cu mai multe lune ’nainte era o ă ’ncheiare a consiliului prin care s’autorisa ministru a cere ună credită d’ună milionă saă 1­/2 milionă, nu s’a cerută fiindă că Camera a luată ini­țiativa. D. ministru dec­lară că guvernulă e­­ste fórte îngrijită și nu se împotrivesce la nici una din măsurile ce se voră r­dopta de Cameră. D. D. Tăcu combate mijlocele propuse de comisiune, căci îl pară a ataca dreptulă Co­munitoră, judecieloră, etc. d sea susține a­­mendamentul­ prin care se propune a se face ună împrumută de 5 milione garantată de S tată, cu care se se întâmpine nevoia locui­torilor­. D-sea combate argumentarea din ședința trecută a d-lui Lahovari asupra a­­mendamentului Gheorgiu, căci dacă s’ar ad­mite acele argumente, ele se potă aplica la ori ce imposite noue, căci prin tóte s’aduce ore­care confusiune în complabilitatea esis­­tente a Statului. D-sea aduce aminte testul ă petițiunii adresată Adunării, prin care se spune ca contribuabilii ce nu potă plăti să fostă tortu­rați și n­altratați,, și conchide că spre a le veni în ajutor să trebue a se primi împrumutură pro­pusă de amendam­entulă Ionescu. D Ministru de Financie contestă aserțiunile pe­­tițiunii și afirmă c’agenții fiscali n’aă întrebuințată de câtă mist’lacele legali; singura mesură straor­dinarie este că s’au ținută doue ore arestate la prim­ăn­ă acele persone. D-sea cere se se denunțe aginții ce afi făcută torture. D. Ministru susține amendamentulă oare cere a se da ună credită pentru a subveni la nevoiă, căci acestu­a este mic j’­­loculă celă mai bună și eficace. D. Gr. M. Sturza respinge teoriele economice susținute de D-nii Ionescu și Vericianu, căci ii părți socialiste. D-sea întreba dacă acuzările că cine n’are milă de poporu e forii sălbatică, că proprietarii aă­xploatată pe țerani, ■ te­ s’adresezá la D-sea și la amicii D-sale politici. D. Sturza nu primesce ca unii se-șî însușască monopolul­ patriotismului; țeranii nu suntă jefuiți, după D-sea, de proprietarii mari, ci d’acei cari vină aci de plângă cu lacrime de crocodilă. D-sea nu per­mite a se aduce acusări d’asia natură d’acei ce luptă cuvântă de comiserare susțină, dupe d-luî, teorie socialiste, subversive. Dluî cere să sta­tistică ca­re se veda cine jefuesce poporulă, și declară că nu primesce decâtă teorie economice cari se mântuesca. D-luî adauge că va sor a pune la loculă­toră pe cel ce acuză. (întreruperi, strigări la ordine.) D. Gr. M. Sturza, urmăndă, repetesee că nu va superi ca unii se-și atribue monopolulă d’ape­­rătorî ai întereseloră poporului. D-sea este pen­tru opiniunea Comisiunii și aderă, de­ore­ce Ministerială o primeșce, la ideia unui împrumută­­dară cere se se întrebuințeze bine și numai pen­­tru ceî ce suferă. D. Ministru de Financie dă óre­cari explicări asupra cuvintelor­ sale. D. M. Cogălnicianu regretă turnură neparla­­mentariă ce s’a­rată discusiunii, dară nu va respunde la atacuri cari despartă Adunarea în noi și voi. Fie­ care are dreptulă a produce aici opiniunile sale și nu înțelege cumă se face din acesta acasări. D-sea declară că dacă s’a unită cu Comisiunea este că ea a făcută modificările cerute de D-sea în proiectă. D-sea speră că gu­vernul­ va pune to­­t silința spre a înapoia Co­munelor, banii ce s’au luată de la dînsele într’­ună modă arbitrariă, căci prin acesta se va da locuitoriloră dă dovadă că dreptatea esiste. D Președinte anunță că Comisiunea a mai fă­cută óre cari modificări, asupra articlului 4,

Next