Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)
1867-01-28
ANULU ALU UNSPREȚ>«CELE VOIESOR ȘI VEI PUTE Cap. Dist. Pe anu.................................lei 128 — 132 Pe șfise luni...................... » 64 — 76 Pe trei luni........................ » 32 — 38 Pe uă lună......................... » 11 — — Unű eseinplarü 24 par. Pentru Parisü pe trimestru nr. 20 Pentru Austria...................fior. 10 v. a. SAMBATA 28 IANUARlU 1867 EUECINEZATE ȘI VEI FI Abonamentele în Bucuresci Pasagiul Romanü No. 1. — In districte la corspondinții pianului și prin poștă. La Pass, la D. Daras-Hallegrain, rue de l’ancienne commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d. C.Ciocârlan AUDITCIUHILE Linia de 30 litere...................... 1 le Inserțiuni și reclame, linia....... 5 ASOCIATIUNEA AMICILORU CONSTITUTIUNII. Convorbiri politice despre cestiuni ce suntu la ordinea (jile), se vor ține fiinal sera, (30 ianuarie) la 7 și jumătate ore, îi»eala Slatinianu. Cei cari au anunciat că vor lua cuvîntului suntu d-nii Vasilie Alesandrescu Jurechie, Pană Buescu, George Petrescu, Ion Brătianu. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. Sâmbătă, 28 ianuarie curentă, la 7 la ore sera, Consiliului comunali? în ospelulu Municipală va ii o ședință publică pentru a continua votarea budgetului comunei Bucuresci pe anuln curentü 1867. P. Primarulu, S. Michălescu. No. 1071. 1866, Ianuarie 27. ADMINISTRAȚIILE A. PASAGHULIÎ ROMANȚ? No.1. REDACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI No. 90. Articlele trimise și nepublicate se vom arde.- Redactorii respungătorii Eugennu Carada. "HM—Munitii DEPEȘSE TELEGRAFICE. (Serviciulă privată ale Monitorului). VIENA, 4 Fevruarie. — Dietele provinciiloru germane nu vom participa la alegerile pentru Reichsrabulă straordinaru. VIENA, 6 Fevruarie. — Legile protegtndă libertatea personală sau suspendată din causa revolteloru de curenda isbucnite în Tirola. VIENA, 6 Fevruarie. — Belcredi a demisionată din causa unei discordii cu Beust asupra modificării Constituțiunei. Imperatorulă a ordonată d-nil Reust de a completa ministerul. In locul Dietei straordinarii se va convoca vechiulă parlamentă ală imperiului. VIENA, 7 Fevruarie.— Deschiderea Reichsrathului va avea locă la 15 Martie. Se vor face proposițiuni de legi asupra recrutării oscilei cu responsabilitatea miniștriloră. Andrassy este numită președinte al ministerului maghiară Longay la finance. VIENA, 6 Fevruarie. — Negociațiunile asupra tratatului de comerciă între Austria și Prusia mergă bine. PARIS, 7 Fevruarie. — Se zace că Imperatorul va anunța în discursul tronului că Francia, Austria și Rusia au semnată convențiunea pentru a obține din partea Porții reforme în privința Creștinilor, deșertarea forterețelor serbe și administrațiunea autonomă a Candiei. BAYROUHT, 4 Fevruarie. — Guvernul franceză a obținută restituirea bunurilor lui Caram și amnistie generale pentru Maroniți. ATHENA, 4 Fevruarie. — Se zice că Grecia ar fi cerută de la Polită ceva cesiuni de teritoriu. BERLIN, 5 Fevruarie. — Camera senioriloră a priimită împrumutul drumului de fieră sub condițiunile aprobate de guvernă. Camera a respinsă proiectată care protege dările de stimă ale ședinței or parlamentului. BERLIN, 6 Fevruarie. — Conflictul între guvernă și Camera deputațiloră asupra împrumutuui drumului de fieră s’a potolită printr’ună compromisă. Consimțimântul Camerei este necesară numai dacă guvernul voiesce a vinde drumurile de fieră specificate în legea împrumutului. BERLIN, 7 Fevruarie. — Cornițele de Flandra sosesce mine la Berlin și va locui în palatură regală. LONDON, 6 Fevruarie. — Camere înaltă. — Russell exprimă temeri despre tulburarea păcei. Camera comunelor» a adoptată adresea. D’Israeli va presenta Luni proposițiunile guvernului în privința unoru reforme. Russell esprimă temerea că spiritul de agresiune care domnesc din căteva puteri, mai alesă în Rusia, ar putea aduce dificultăți viitore. Lord Beauchamps, presintândo uă adresă a esprimatu simpatii pentru eroica poporațiune candiotă. Ele speră că simțământele esprimate de Englitera și de alte puteri vară face pe Sultană se fie înțeleptă și umană în privința Candioților. — Camerile comunelor. — Gladstone speră că guvernul va da explicațiuni detailate asupra insurecțiunea din Candia și va spune dacă Porta este responsabilă. Gregory anunță că va cere comunicațiunea documentelor în privința Candiei. LONDRA, 7 Fevruarie. — Parlamentulă a adoptată adresa: YORK, 5 Fevruarie. — S’a formată ună comitetă pentru Candioți, bateri, ș’apoi vomű vorbi și noi în speciale și vomu areta opiniunea nóstră asupra acestei seriose cestiuni. S’a cerutu ori, prin uă propunere la Senat, unü proiecții de lege pentru admisibilitatea și înaintarea în funcțiunile publice. Ne aducemu aminte că unu asemene proiectu s’a și facutu de d. C. A. Rosetti, ministru de culte, și s’a și trimisu atunci la consiliulu de Statu. Ce s’a facutu ore cu acelü proiectu ? Pentru ce stă în cartene? De ce nu s'a presintate Adunăriloru ? S’a mai facutu totil atunci unu proiecta pentru inamovibilitatea gradata lorö înaintarea profesorilor ei și Acela proiectă este cunoscută de publică, căci s’a publicată în Romănulu. Ce se face ore și cu dânsulu? De ce nu se presintă Adunariloru ? — Amă verjutu destituindu-se de Consiliulu per*maninte profesori pentru article publicate în iliarie. De ce guvernul nu se grăbesc ea presintă legea care se sicure pe aceste funcținoari contra unora asemeni loviture? Propunerea făcută în Senată ca se se arendeze moșiele Statului pe 9 ani, este forte bună și neaperată. Amu dori ca termenulü se se întindă chiară la 12 80- 13 ani. Numai asta-felű și preținsu arendeloră va cresce, și proprietățile se voru îmbunătăți, și producerea va deveni mai mare și mai bună. Numai asta-felu se voru pute face clădirile și lucrările neaperate la uă bună splontare, și fără cari nu este câștigă nici pentru Stată nici pentru arendași. Speră mă dară că Adunările, luăndă în discusiune uă asemene propunere, vor înțelege avantagiele aarendării pe lângă termenă, și o vor ă stabili în lege. Exemplul ă celorălalte țere este aci spre a ne servi de învățemântu. Depeștele telegrafice, ce reproducerămă mai susu după Monitoriu, ne anunță órecari fapte ce au însemnătatea loră. Guvernulă austriacă, redendă oposițiunea Dieteloră provințiali la ideia convocării unei Adunări straordinarie, pare a fi renunțată la acestă ideiă, în urma retragerii d-lui de Belcredi din ministeriă. Adunarea (Reichsrab) ordinariă va fi convocată. Ce se fiă are acele revolte isbucnite în Tirolă și cari aă silită pe guvernul din Viena a suspende legile ce protejă libertatea individuale? — Nu scimă, nu ne putem da bine sema. Se fiă are operea partitei acțiunii italiane? Așteptă mă lămuriri ulteriori. Gestiunea Oriintelui urmeză a inspira temeri seriose puteriorii occidentali. Aceste temeri s’au produsă chiar în Camera comunilorö. Lord John Russel vede în acestă cestiune germenii turburării păcii. Spiritul de agresiune ală unoraa din puterile mari, și mai alesă ale Rusiei, póte aduce dificultăți mari. Se însemnă cu aceste temeri ce se esprimă în camerele puterilor celor mari, este destulă pentru ca se atragemă asupră-le atențiunea guvernului și a țerei. Căndă puterile cele mari se temă, cândă ele redă în atitudinea Rusiei unu spiritu de agresiune, nu amenințare, ce trebue se țlhemă, ce trebue se cugetămu noi Românii, cari suntemű în calea Rusiei? Imperatule Napoleone se preocupă seriosă și lucreză pentru’ cu^tinii din Oriunte. După inițiativa lui, guvernulă turcescă a restituită lui Caram, capulă Maronițiloră (creștini din Asia mică), averile ce i se secestraseră și a acordată uă amnistiă generale Maronițiloră. Pe d’altă parte se asigură că Imperatul, în discursul Tronului, va anunța că Francia, Austria și Russia să semnată Convențiunea pentru a obține din partea Porței reforme în privința Creștiniloră, dezertarea fortărețelor serbe și administrațiunea autonomă a Candiei. Bucuresci‹£ £"■ Desbaterile Camerei, asupra proiectului de lege fometii, prezintate pentru întâmpinarea de comisiune și desbatură in ședințele de ori și alaltă ori, aúuă însemnătate forte mare și resultatele lorfi morali și materiali sunt fórte importanți. Dämü daru mai infere darea de semn a acelora despunem întrebarea guvernului, SENATULU ROMÂNIEI. In ședința de «dl s’a comunicată adresa d -lui Ion Ghica care, mulțămindu Senatului pentru validarea alegerei sale dechlară că optdză pentru mandatură de deputat și la Camera legiuitoriu. Senatulu processor de, apoi la verificarea titlurilorö mai multor senatori noul aleși, a proclamată pe d. Dimitrie Cantacuzino, alesă la colegiulu I de Bolgradu; la colegiulu II, totu din acelu districtu, pe d. Constantin Bosianu, care fiinde deja proclamată la județul Oltu, opteză pentru districtul ă Belgrad. D. Mitică Crețulescu s’a proclamată senator« Ia colegiului niîi districtului Fălciu; d. Grigorie Constantin Suțu la col. II, districtulu Ialomița; d. Pututitu Casimir, la col. I, districtulă Botoșiani; d. Teodor Veisa la col. II, districtulu Fălciu. DESI CAMERA DEPUTAȚILORU. Ședința de la 26 Ianuarie. Urmezu discusiunea art. 4. Comisiunea a respinsă mai multe amendamente propuse. D. N. Ionescu începe prin a areta mulțimea și felurimea amendamenteloră și arată că tóte scapă din vedere obiectulă art. 4 ce este spre a forma ună sondă pentru a veni în ajutorulă coloră întrebuințați, se mărginesc o dară în spiritul articlului. Dupe principială pusă eri de D. prim-ministru că nu putemă dispune de fondurile comunali și judeciane fără voia loră, cifrele aceste nu mai du cuvîntulă loră d’a fi. Cu tóte aceste acestă articlu este celă mai Însemnată, căci, ca se dămă, trebue s’avemă. Insă ce este acesta lege ? Mi s’a imputată de D. Sturza c’am pusă uă teoriă esorbitante, socialistă, pentru care m’a amenințată cu Catena. N’amă proclamată dreptură la lucru. Amün jisă numai că isvorul atâtei avuție este lucrulă. Nimică nu se produce fără muncă. Nu consideră că munca este ună bună, uă pedepsa; voiă zice că celă mai mare presinte cea dată Dumnezică omului este necesitatea d’a munci. Așia dată nu este vorba aci d’a da de lucru cultivatorilor rurali, nici d’a face să lege pentru săraci ci uă ’ndemănare muncitoriloră cari n’aă de cătă bradele ș’ună petică de pămîntă. Intențiunea legii este d’a surveni unei necesități simplute de tóte clesile, lipsa de capitale circulante. Intențiunea clară este a le înlesni ,nii i’lócele d’a scăpa de femete, ca prin muncă se revină la starea normale. Miii’lócele d’a dobîndi acestă fondă s’aă contestată. Statulă este datoră se deburseze îndată, căci femetea impune. Femea nu’ngăduie a așcepta consimplimentulu comunitară; dupe cele zise, că nu putemă dispune d’acele fonduri, nu ne remăne de cată se ’mprumutămă ; ș’aci susțină împrumutură din împrumutu, însă împrumuturi producatore, ce sunt totodeuna justificabili. Fiind însă că facemă mă împrumută de la noi pentru noi, se luămă din tesaurulă publică spre a avansa celoră în lipsă, banii ce le voră trebui, pentru mă termenă de mă ană sau doul. In acesta sensă D. Ionescu face ună amendamentă prin care cere a se lua 5 milione lei din tesaurulă publică, care se va trece în cheltuielele straordinarie ale Statului. Arată c’atunci căndă uă societate agricolă suferă de feme, este semnă că’n acea societate suntă elemente de desorganisare, într’altă felă femetea nu pate ravagia. Aci dară nu este numai uă cestiune de filantropia ci uă datoră a întregei societăți, spre a stabili ecilibrulă perturbată. Citeza pe D. Michel Chevallier care zice că îndată ce e vorba de grău, vină, carne, de tóte obiectele de consumațiune de anteia necesitate, solicitudinea tuturoră trebue se fiă a adăogi totu ce lipsesce. Urmezá apoi cu citațiunile și, susținută dacea autoritate, dovedesce și dupe Stuart Mill, că între cheltuielele ce justifică împrumuturile cele mai onerose suntă apărarea naționale și lipsa de producere. Propune dară a se plasa economiele caselor, judeciane și comunale într’ună împrumută făcută în modă șciințifică și care, pe lingă împrumutură făcută de guvernă, nu pentru apăra țara, va fi binecuvîntată, căci va fi făcută pentru ajutorulceloră în lipsă. Cere ca la venituri se se scadă aceste 5 milione din thieltuielile de lueșă. Adaoge că trebue se se înlesne*cu chiară cei săraci a plăti darea pămîntului cu sanctitate, căci pe bonurile rurali se va consolida creditulă nostru. D. G. Ghica Raportare începe prin a areta cu amendamentulă d-lui Ionescu nu diferă d’ală comisiunii de cată în cifre, ea ca și d. Ionescu a cerută mă împrumută, însă ea de 3 milione și d. Ionescu de 5 milione, ș’apoi demonstră că pentru banii însemnați la lit. a și b, critica ce li se face nu este temeinică, că nu se iau acei bani, ci numai guvernulăamănă pentru măană plata banilor, ce datoresce comunitoră; dacă însă Camera voiesce a priimi propunerea dlui Ionescu, cere ca suma se se tracă de trei milióne. D. Vericianu propune asemeneaă împrumută, cu dobândă, neînscriindu-se în bugetă de cată plata dobonisii; desvólta amendamentulă se aretăndă gravitatea situațiunii și scopulă pentru care se dăună împrumută, era numită celoră cari nu potă a sî lucra, fiindă că nu este timpulă lucrului pământului și ne avândă cu ce se hrăni suntă în necesitatea d’a se împrumuta, necesitate ce n lipsă de banco trebue s-o îndestuleze întrega societate, adică Statulă, care nu intervine aci de cătă ca garante. D. Economii propune ca Statulă se dă numai trei milione și se suprime sumele de la litera a și b, ca se nu se potă zice că se iéu banii comunitoră. D. I. Brătianu arată că Comisiunea numită de Adunare, a fostă numită după înfățișiarea unei petițiuni, fără nici uă discusiune și prin urmare numirea iei nu era nici corectă, nici constituționale, era să crestă parlamentarii. Guvernul n’a cerutu-o, și nici uă lucrare a guvernului n’a aretata că elă a fostă simplută și simplu acea mare trebuință. Dacă d. Brătianu a priimită a intra în acea comisiune a fostă numai ca se revină în Cameră și s'arete printr’ună raportă că comisiunea nu-șî are locul ă seă. La ’ntâia întrunire însă, d. ministru din întru, cu duhuță d-sale de blândețe, a aretată că guvernul se află în fația unei nevoie și că este dispusă a căuta împreună cu comisiunea micii lacele spre a întâmpina reală. D-sea a adausă că are orecari sume din subscrierile pentru tunuri, pentru armată, din fondurile ce datoresce Statură comunitară și că sunt adrese din partea consilielor judeciane cari oferă reservele lor ca avanse spre a întâmpina reală. La a doua întrunire însă s’aveijută c’afară de fondurile comunali tote celelalte fonduri de cari vorbise d ministru se cheltuiseră. D. Brătianu a fostă atunci de părere a se lua din împrumutură Oppenheim dă parte ca împrumută spre a se face faciă acestei nevoie, și apoi se se intorca; acela împrumută Openheim a fostă primită cu multe critice, se putea dară face ca se fiă pre cumă iertată de publică. Întrebuințând banii la uă ce folositorii. S’abservată însă că împrumutulă acelua avea uă destinare otărîtă de la care nu se putea distrage, acea d’a se plăti datoriele. Remîindă singură contra patru de părerea acesta, d. Brătianu a trebuită se adere la îdeia d’a se face pre cari rețineri în lefuri și pensiuni. Acestă otărîre s’a luată mai alesă pentru că s’aă verjută în cameră disposițiune d’anmnositate contra lofurilor ă d’a le reduce pe tote cu 20 % iPre a evita dară d’a se face acele rețineri într’ună modă nedreptă, negrațiosă, comisiunea a primită nesce rețineri treptate adică mai drepte. Și chiară acesta, membrii comisiunii și mai alesă d. G. Ghica au făcutu-o ca ună sacrificiu, căci toți scieră că lófa și pensiunea este uă proprietate, ca tóte proprietățile, și prin urmare nu trebue atinse. S’afisă de unii c’ară fi castigate nu scimă cumă. Insă în care proprietate căutată cu microscopu nu se găsescă órecari pecate? D. Brătianu arată că în comisiune suntă bărbați ca D. G. Ghica, conservatore ortodoxă, d-nii Marghiloman și Caruzzi, cari nu potă fi bănuiți de idei comuniste și socialiste, acuzările dară ce s’aă făcută proiectului pe acest tezăm d-sea le privesce dar numai ca nesce alusiuni, ca niște reminiștințî din alte timpuri. Acei cari le aă făcută aă uitată că armele d’acumă căți-va ani nu numai ca s’aă tocită dară s’aă sfărâmată, și celă care le ar lua în mănă s’ar pomeni numai cu mănuchiulă. D. Brătianu va dovedi la fiecare articolă că nu este nimică socialistă în acestă proiectă. D-sea arată însă că eri d. ministru de interne a venită, și a sprijinită criticele ce s’aă făcută acelui proiectă, ș’a adaosă c’avenda conființă în pnimele filantrope ale Romăniloră, este sigură că din ofrande vomă întâmpina reală.— Asta a fostă tema d-lui Brătianu de la începută, și tema s’a realisată. De unde guvernul trebuia se vă se propună mesujele de luptă și Camera ce le desbată, se le critise, rolurile s’a schimbată. Camera este pusă în loculă ministeriului și elă vine se critice și se reducă la absurdă faptulă Camerei, căci nu este nici ună principiă, nici uă teoriă, care se nu potă fi redusă la absurdu, căudă voimă neaperată. Astăfelă dată comisiunea are a lupta nu numai contra mulțimii amendamentelor, nu numai contra celoră din Cameră, dară și contra guvernului, care n’a luată nici uă măsură, dară care astăzi vine și zice că sumele adunate din subscriere filantropice voră fi d’ajunsu; ce va face clară comisiunea ? In starea de faciă, căndă toți vedemă lipsa și suferințele locuitoriloră, orî ce va propune ea va fi criticată. Dacă propune a se lua bani din împrumutur Oppenheim; nu, nice guvernulă, căci acești bani aă uă destinare speciale. Dacă propune se se ie cu împrumutare banii ce datoresce Statulă comunitară și judecatoră, nu, căci să atacă proprietatea acestora. Dacă se cere uă reținere treptată în lefuri și pensiunî nu, căci sunt ă drepturi câștigate ce nu trebuiescu atinse, căci suntă în jocă interese ardinii, «e nu se póte cineva afrunta de cătă căndă are țara și guvernulă cu dinsulă; dacă se propună adause la impositele fondarie, nu, se respunde de proprietari, sau d’acei ce se facă organulă soră, căci proprietatea s'află în mai mare suferința de cătă sătianii. Ori ce mijjloce s’ar propune deci, ar fi supuse la critice forte drepte. In facia însă a unoră împregiurărî amenințătorei, cari devină forte arginți, comisiunea a propus cu tóte acesta are cari mijloce spre a întâmpina reală. Se vede însă că reula nu se pare mare la mulți din d-nii deputați și guvernului, căci vede aci nisce discusiuni cari dovedesc a uă cetudine deplină. D. Brătianu arată că ómenii morți de lume, că d-sea s’a spărțată de cea vedută în Romanațî, care e unulă din județele cele mai bogate ale țerii, și de îngrijirea ce avea ura în alte judecie, dară de căndă s’a întorșit în Bucuresci a’ncepută și d-sea se simplă acea detudine ce este în Guvernă și chiară în Cameră, unde vede producându-se sumă de amendamente, de teorie economice, de protestări cari potă face popularitate celoră ce le facă, dară cari nu scapă lumea de nevoia ce o amenință. In facia unoră asemeni fapte, în facia atitudinii guvernului, care după ce n’a luată nici uă mesură spre a evita reală, n’a presintată nici ună proiectă, vine acumă a combate mesurele propuse de Comisiune, ș’a vorbi de sup scrieri filantropice, deși se scie că doue comitate ce s’aă constituită spre acestă scopă nV ă produsă mai nimică, d. Brătianu a creduiă de datonă a-șî da pemisiunea din comisiune. D. Președinte, al Consiliului declară că în ce privesce detudinea n’are se respundă nimică. Camera are dreptă de inițiativă și căndă a usată de elă spre a numi Comisiunea, d-sea nu era acela care se i lă nege. Anteia alarmă a fostă dată de guvernă; cu mai multe lune ’nainte era o ă ’ncheiare a consiliului prin care s’autorisa ministru a cere ună credită d’ună milionă saă 1/2 milionă, nu s’a cerută fiindă că Camera a luată inițiativa. D. ministru declară că guvernulă este fórte îngrijită și nu se împotrivesce la nici una din măsurile ce se voră rdopta de Cameră. D. D. Tăcu combate mijlocele propuse de comisiune, căci îl pară a ataca dreptulă Comunitoră, judecieloră, etc. d sea susține amendamentul prin care se propune a se face ună împrumută de 5 milione garantată de S tată, cu care se se întâmpine nevoia locuitorilor. D-sea combate argumentarea din ședința trecută a d-lui Lahovari asupra amendamentului Gheorgiu, căci dacă s’ar admite acele argumente, ele se potă aplica la ori ce imposite noue, căci prin tóte s’aduce orecare confusiune în complabilitatea esistente a Statului. D-sea aduce aminte testul ă petițiunii adresată Adunării, prin care se spune ca contribuabilii ce nu potă plăti să fostă torturați și naltratați,, și conchide că spre a le veni în ajutor să trebue a se primi împrumutură propusă de amendamentulă Ionescu. D Ministru de Financie contestă aserțiunile petițiunii și afirmă c’agenții fiscali n’aă întrebuințată de câtă mist’lacele legali; singura mesură straordinarie este că s’au ținută doue ore arestate la primănă acele persone. D-sea cere se se denunțe aginții ce afi făcută torture. D. Ministru susține amendamentulă oare cere a se da ună credită pentru a subveni la nevoiă, căci acestua este mic j’loculă celă mai bună și eficace. D. Gr. M. Sturza respinge teoriele economice susținute de D-nii Ionescu și Vericianu, căci ii părți socialiste. D-sea întreba dacă acuzările că cine n’are milă de poporu e forii sălbatică, că proprietarii aăxploatată pe țerani, ■ te s’adresezá la D-sea și la amicii D-sale politici. D. Sturza nu primesce ca unii se-șî însușască monopolul patriotismului; țeranii nu suntă jefuiți, după D-sea, de proprietarii mari, ci d’acei cari vină aci de plângă cu lacrime de crocodilă. D-sea nu permite a se aduce acusări d’asia natură d’acei ce luptă cuvântă de comiserare susțină, dupe d-luî, teorie socialiste, subversive. Dluî cere să statistică care se veda cine jefuesce poporulă, și declară că nu primesce decâtă teorie economice cari se mântuesca. D-luî adauge că va sor a pune la loculătoră pe cel ce acuză. (întreruperi, strigări la ordine.) D. Gr. M. Sturza, urmăndă, repetesee că nu va superi ca unii se-și atribue monopolulă d’aperătorî ai întereseloră poporului. D-sea este pentru opiniunea Comisiunii și aderă, deorece Ministerială o primeșce, la ideia unui împrumutădară cere se se întrebuințeze bine și numai pentru ceî ce suferă. D. Ministru de Financie dă órecari explicări asupra cuvintelor sale. D. M. Cogălnicianu regretă turnură neparlamentariă ce s’arată discusiunii, dară nu va respunde la atacuri cari despartă Adunarea în noi și voi. Fie care are dreptulă a produce aici opiniunile sale și nu înțelege cumă se face din acesta acasări. D-sea declară că dacă s’a unită cu Comisiunea este că ea a făcută modificările cerute de D-sea în proiectă. D-sea speră că guvernul va pune tot silința spre a înapoia Comunelor, banii ce s’au luată de la dînsele într’ună modă arbitrariă, căci prin acesta se va da locuitoriloră dă dovadă că dreptatea esiste. D Președinte anunță că Comisiunea a mai făcută óre cari modificări, asupra articlului 4,