Romanulu, aprilie 1867 (Anul 11)
1867-04-08
ROMÂNOM! 8 APRILE, 895 M1NBTERIÜLÜ DE RESBELÜ. Ilegalitatea si licltatiunile. Abusul, călcarea legii, au fostű relele cele mari, bulele corosive de cari au suferitQ societatea nóstra și cari au împedicată ori ce reorganisare, ori ce îmbunătățire în starea sea materiale și morale. Omenii cari veniau la guvernă, în genere vorbind, n’aveau în vedere a stabili domnia legalității și a dreptății, ci mai totudeuna și mai alesă a profita de posițiunea lor, spre a călca legea pentru nu scimă ce interese, fiă personale dă d’orice altă natură, daru cari nu erau nici de cumii ale Statului, ale Tesaurului publică. Acesta moda de administrare a averii publice și-a luatü mai ales o sborulă, suptu unele din guvernele fostului domnitoriu, și, la Ministeriulu de resbelă, abuzurile au găsită unu câmpii vastă de splontată. Scrmă resultatele aceloră urmăriri. Țara acoperită de datorie, compromisă în faca Europei și nevoită a recurge la uă revoluțiune, spre a scăpa de acea sistemă, și mai pe urmă obligată a plăti, precumă 0icea d. Ministru de interne mai deunăzi, chiară mișclele fostei administrațiuni. Dară revoluțiunea făcută, acele mișelie trecute în datoria publică a Statului, lumea credea, spera celă puțină că se va pune ună capetă violării legiloră, abusuriloră, cari dăcă la asta funește consecințe. Cu părere de reă însă s’aă vezută speranțele înșelate, și sistema cea vechiă domnindă și astăzi. Fără se ne oprimă la alte fapte, vomă cita adună casă întîmplată de curândă, și asupra căruia atragemă seriosa atențiune a d-lui Președinte al Consiliului și a tutoră miniștrilor, cari, în sistema constituționale, sunt solidare responsabili de faptele colegilor- soră, îndată ce le primescă și le sancționeză. Ministeriul de resbelă publică prin Monitoriu, în luna lui Fevruarie, darea în întreprindere a diferitelor obiecte necesarie armatei și anunță licitațiunea pentru 28 Fevruarie. In acea zi se adună la Ministeriă concurenții și facă ofertele loră. După deschiderea lor, însă se închidiă următoriulu PROCESU-VERBALE. Astăzi la 28 Fevruarie anului 1867 în conformitatea publicației No. 496, urmănd a se ține licitații pentru darea în întreprindere a diferitelor și obiecte necesare artileriei, gondarmi, vînători și trenă. Procedîndu-se la deschiderea convertelor de garanțe, s’aă găsită: 1. D. Nacu Mincovici a depusă actulu trib. Ilfov trecută la No. 75 din 25 Fevruarie 1867 prin care depune ipotecă hanulă scă din capitale în valore de 2650 galbeni, lei 42,400. 2. A. Hosenfeld a depusă ună bonă rurale No. 22094 de lei 5000 și 15 lire turcesci, totale lei 5,930. 3. D. Ghiță Pelmușiă, concurăndă numai pentru galenă a depusă în numerariă 10 lire turcesci 2 napoleoni și ună galbenă totale lei 760. 4. D. Breul a depusă trei bonuri rurale No. 30,358, 80,235, 25,348 de cate 5000 lei fiă*care, și în numerariă lei 4000, totale lei 19,000. Cari garanțe găsindu-se în regulă, s’aă procedată la deschiderea ofertelor de prețuri și aă resultată: 1. D. Nacu Mincovici: Centurane pentru artileriă lei 20. Port-sabie baionete cu patron taște lei 28. Chepturi d’artilerie complecte lei 15. Idem trenă „ lei 12. Epolete cu eghilete gendarmi lei 22. Furagere vînătorî lei 9. 2. D. A. Rosenfeld. Epolete cu eghilete lei 24. Furagere vînătorî lei 12. 1. D. Nacu Mincovici. Pălării vinete complete lei 28. Galenă de aură metru lei 24. Idem argintă lei 20. Idem lănă galbenă lei 1 par. 10. 2. D. Hosenfeld : Galenă de aură lei 23 par. 20. Idem argintă lei 16 par. 25. Idem de lănă galbenă lei 1 par. 16. 3. G. Pelmușiă: Galenă da argintă lei 16 par. 20. Galenă de lănă galbenă lei 1 par. 30. 4. D. Breul: Tobe infanteriă lei 110. Pălării vînătorî lei 32. Galenă de aură lei 22. Idem argintă lei 20. Idem lănă galbenă lei 1 par. 5. 1. Nacu Mincovici: Ranița de pănă lei 36. 2. Breul: Ranița lei 35. Concurința nefiindu îndestulătore, ofertele nefiindu asemenea în regulă, seamănă publicațiile No. 496, 497, 498 pentru termenă de 16 Masă. (Semnată) Ministru de Resbelă Gherghely. (Semnați) Nacu Mincovici, A. Rosenfeld, G. Pelmușiă și Breul. In urma acestui procesă verbale închiriată în ziua de 28 Fevruarie, abia la 9/21 Martie, Monitoriul publică uă noua încunoscințare prin care chiamă pe concurenți la licitațiune pentru ziua de 6 Masă. Se oservă însă că în acesta noua publicațiune lipsescă dintre obiectele ce aă a se da în întreprindere 3200 răniți de pănsă, cari s’aflau cuprinse în precedintea licitațiune, amânată prin procesul- verbale de mai susă pentru că era neîndestulătorie și pentru că ofertele nu fuseseră in regulă. Acestă lipsă este negreșită să scăpare din vedere, căci nu se pute admite că actele unei autorități sunt glume, sau menite a înșela pe cei interesați. Procesul-verbale esiste,nță este supscrisă de Ministru și de toți concurenții, elăamănă licitațiunea tutoră obiecteloru,, prin urmare este cu neputință ca lipsa din noua publicare se nu flă uă greșală, uă scăpare din vedere. Se cercetază însă și se află unăre forte ciudată. Ministrul de resbelă a contractată fără licitațiune, prin violarea art. 45 și 46 din legea comptabilității, c’unul dintre concurenți, pentru cele 3200 de ranițe, adică pentru uă predare a cării valore se suie la suma de 112.000 lei. Legea comptabilității însă este forte precisă: ea cere licitațiune și publicitate pentru tote tocmelele Statului. Nu se potă face tocmele prin bună învoire, decătă pentru tocmele ce nu trecă peste suma de 10,000, pentru lucrări ce trebuiescă ținute secrete și pentru alte căte-va coșuri între cari nu pote intra celă de faciă. — Legea comptabilității cere încă, atunci căndă lasă licitațiune n’aă eșită prețiuri cuviinciose, se se facă uă noua licitațiune, ală cării termenă pentru obiecta trecendă peste suma de 100.000 lei, va fi celă pucină de doue lune (art. 47.) Nu se póte face tocmela prin învoire de câtă în coșurile prevedute la art. 46 ală legii și atunci căndă licitațiunile n'aă dată nici ună resultată. Darea în întreprindere a ranițelor, este ore în una din aceste condițiuni ? Nu. — Căci procesul- verbale de la 28 Fevruarie spune curată că, licitațiunea nefiindűndestulateria și ofertele nefiindă în regulă, seamănă pentru 16 Masă, prin urmare licitațiunea cea nouă anunțată, d. Ministru nu mai putea profita nici chiară de disposițiunea puțină clară a alineatului antepenultimă oră art. 46, căci prin procesulă-verbale de mai susă nu se sflice că n’a fostă oferte, nici că prețurile nu pot fi primite, ci numai că licitațiunea nu e îndestulatoriu și că ofertele nu sunt în regulă, și că prin urmare trebue să noua licitare. Nu, mai alesă, căci este vorba d’uă furnitură de mai bine de 100.000 lei pentru care legea reclamă că noua licitare în termenă de 2 tune de tile. Nu, căci darea în întreprindere a ranițeloră nu pate fi nici oă operațiune secretă sau de urgință provocată de împregiurări neprevestute; că este uă operațiune ordinariă care trebue se urmeze cale regulată a oricării tocmele. Procedândă dară precumă a procesă, d. Ministru a călcată mă îngajoranntă stabilită într’ună actă publică, adică a lovită tăria ce asemeni acte trebue se aibă în facia cetățianilor și încrederea ce trebue se aibă aceștia în decisiunile luate de autorități. D. Ministru a violată disposițiunile formale ale legilor celor mai fundamentali ale țerei. D. Ministru a făcută ună adusă de putere, ș’a adusă astă-feră uă lovire întregului guvernă, aretăndă că suptă regimele actuale se facă abusuri precumă se făceaă suptă regimele trecută, și dăndă locă la bănuiele că suntemă totă în sistema de facemu treburi. Atragemă seriosa atențiune a d-lui Președinte ală consiliului și a tutoră celorălalți Miniștrii asupra unoră asameni abuzuri, și ceremă se se facă îndreptare, să se fiă constată că d-loră ieă solidaritatea, respunderea loră. Petițiune cătră d. Ministru de financie. Domnule Monstru, Căndă Adunările au votatu desființarea monopolului tutunului, ele au preve^titu în lege și mij’locele cumu guvernulu se se desfacă de tutunulă aflatu în depositele Regiei, repfimindu-lă într’una modă justă asupra tutoră debitanțiloră de tutună, cari nu potă dobîndi brevetulă ce le dă voiă a vinde, decătă cu condițiune d’a luată parte din tutunurile Regiei, încrezându-se în lege, și cum că ea va fi aplicată într’ună modă egale și dreptă pentru toți, basațî încă pe asigurarea ce nu se voră conforma prescripțiunilor, legii voră fi opriți d’a mai face comercială tutungeriei, mare parte dintre tutungii capitalii a’aă grăbită a lua, cu brevetele de debitanți, și partea loră de marfă de la Regiă. Vedemă însă astăzi, d-le Ministru, că altă parte din tutungii, făr’ a se fi conformată îndatoririi pusă de lege, făr’ a ave brevetă și a fi luată tutună d’ală Regiei ca noi, suntă cu tóte astea liberi a face comerciă cu tutunuri, făcându astă-felă uă concurință ucișetórie și nedreptă, aceloră ce aă crezută în lege și s’a supusă iei. Aceî debitanți ilegali vândă tutunuri prospăte, cumperate cu prețuri multă maieftine, de cată acele ce amă plătită noi la Regiă pentru tutunuri în genere în state inferiore, și, prin acesta, el, cei ce calcă legea, ruinază p’aceia cari, respectăndă-o, s’aă grăbită a da banii soră la Stată pentru partea de marfă ce le impunea acea lege. Acastă nedreptate nu póte dura, d-le Ministru, suptă administrațiunea dv., d’aceea venimă a v’atrage atențiunea asupra acestei cestiuni, ș’a ve ruga să se obligați a-și lua brevete și partea loră de marfă de la Regiă, făcândă astăfelă condițiunile debitului egali pentru toți, séu se opriți d’a mai vinde p’acei ce calcă legea în paguba Statului și a celorl alți comercianți. Șicum că drepta nóstra reclamare va fi ascultată și satisfăcută, avemu onóre, d-le Ministru, d’a fi ai d-v. plecați. (Urmeza 38 semnături). SENTINELA DE LA 6 APRILIE. ROmULWlIXIII si SESTINIIA. Luptămă de mai mulți ani, și amă luptată în timpuri forte grele, amă luptată căndă nu mai remăsese nici ună jurnală, amă luptată cu multe jertfe, și totă d’auna înainte, lovindă arbitrarulă, nedreptatea, despotismulă. Nici uă dată n’amă și tvăită, și nu ne amă depărtată cu o linie de la calea pe care amă intrată. Avemu credința că ne am împlinită datoria și că în acestă privință nu ni s’ar fi putută face nici uă imputare. Acesta însă ni s’a întâmplată. Romănuță ne a făcută onorea a se ocupa de noi în revista sa de Marți și este aspru cu noi, dicându în mai multe rânduri ce amă alunecată pe praporți sprijinindă lucruri nedrepte și neadeverate în privința concesiunii mesurilor, și greutăților și în privința străiniloră, și că în cele ce amă zisă despre aceste cestiuni amă alergată dupe uă popularitate care nu este întemeiată pe adeveră. Eacă ce Zice Romănilă: „Amă fostă obișnuiți a vedea pre Sentinela susțiindă ceea ce este, susțindă adeverulu, dreptatea și interesulă publică bine înțelesă, ore nu s’aerge dupe uă popularitate nedreptă și prin urmare trecătare. „Sentinela Zice că nu trebue se se sfătască concesionarilor lucrurile aduse In țară, dară se li se dea libertatea d’a se vinde. „Sentinela vă dată ce a pornită pe o riporală pe care a aruncat’o D. Prij>anu se duce apoi pînă în valea aceia , care se zice mereu că comercială și industria țerei nu potă esista din causa străiniloră. „Acesta oră este uă mare chestiune de popularitate.... dară asigurămă pe Sentinela că orice popularitate întemeiată pe neadeveră nu dăinuesce de cătă celă multă arătă câtă a dăinuită strălucirea lui Varava și mortea celui ce în derîdere ÎI Zicea o Imperatură ideiloră. „Acastă cestiune fiindă de mare însemnătate, vomă trata-o pe largă în curăndă. Pentru a fi ne mărginimă a încredința pe Sentinela că chiară dacă ară deveni ună ală douilea Erod ș’ară tăia pe toți pruncii străini, și chiară pe toți străinii, totă nu va putea prin acesta se ridice industria și comercială romănă. „O mai încredințămă că chiară d’ară isbuti a încinge țara c’uă zidă chinezescă, totă nu va face cu acesta se prospere industria și comercială romănă, precumă n’a prosperată nici în China, și care ducă precumă solfi toți, tocmai din causa acelui zidă a mersă înapoi și totă înapoi.“ Aceste cuvinte suntă aspre pentru noi și nu le am meritată prin cele ce am zisă, afară numai dacă Romănuță, lovindu-ne pre noi, a voită se lovască pe alții. Nici uă dată n’amă alergată după popularitate. Căndă ne-am expusă în atătea rânduri a ne vedea jurnalulu închisă și noi aruncați în temniță, pentru că leveamă din tóte puterile arbitrarială, nedreptatea și călcarea legiloră, pe căndă mulți din cei care facă gură mare astăzi și serată înfocați liberali, erau atunci înhămați la carul guvernului sau ascunși în cea mai adîncă tăcere, nu făceamă acesta pentru popularitate, ci pentru că prin acesta ne îndeplineamă datoria, pentru că ne duceamă după convinția nóstru tare și nestrămutată. Suntă aspre pentru noi cuvintele Românului și multă mâhnire aă adusă în sufletul nostru. Ună cuvântă despre concesiunea măsurilor și greutățiloră. Am susținută în Sentinela mai multă de cătă oricine concesiunile. Jurnalul este de față spre a se dovedi în orce momentă. Și acesta nu pentru că concesiunile erau drepte, legale și folositóre, dar fiindă că după noi nu se putea face altă—fel și fiindă că concesionarii ne ar fi silită se plătimă despăgubiri însemnate, fiindă c’aă încheiată contracte cu guvernul și acele contracte au fostă recunoscute de Senată și da Adunare, și fiindăcă desființăndu-se contractele loră nu ne românea de cătă pagube și nici ună folosă. Acestea le amă zisă noi despre concesiuni îndată ce ele au fosta puse la ordinea Z*!0! In Adunare. Pentru concesiunea măsureloră și greutățiloră n’amă crezută astă-felă. Și fiindă că n’am crezută întocmai ca Romănulă, este are dreptă a ne zice că n’am sprijinită adevărulă și dreptatea? Este dreptă a ne face imputarea aspră că amă voită se alergămă după o popularitate nedreptă. Am spusă că bine a făcută Adunarea de a respinsă concesiunea mesuriloră și greutățiloră fiindă că concesionarulă nu este expusă la pagube, subă cuvântă că are adusă în țară marfă pentru mai multe milióne. Acastă marfă se póte vinde și se va vinde, fiindă că legea pentru măsuri se va aplica, și guvernul, neînființîndu pentru nimeni ună monopolă, concesionarulă va avea deplina libertate de a desface nu numai marfa ce are adusă, dar de a mai aduce încă, și fiindă In condiții bune și avantagiose, va fi cea d’&ntâiă vândută. Astăfelă am judecată împreună cu mai mulți alții și pentru acasta era dreptă ăncă vădată se ni se Zică c’am alergată după o popularitate neîntemeiată pe adevăr și și pe dreptate, mai cu samă căudă noi am susținută alte concesiuni ? Dacă popularitatea cu orice predă ar fi fostă scopulă nostru atunci este lesne de Înțelesă c’am fi combătută tóte concesiunile. Se renimă la imputarea și [mai puțină dreptă ce ni se face în privința străiniloră. Este scittă cu prisasă de publiculă întregă c’am fostă mai multă decâtă acuzați, am fostă calomniați, insultați, batjocoriți de Trompetta c’am fi vânduți Ovreiloră, fiindăcă nu amă cerută mortea și exterminarea Ovreilor, fiindăcă n’am propagată ura și gonirea străiniloră din țară. Pentru ce dar ni se face imputări în acastă privință ? Pentru ce suntemă comparați cu Brod voindă se tăiămă pe toți pruncii străini și chiară pe toți străinii? Cine mai tare și mai multă de cătă noi a lovită pe Trompetta pentru aiutările sale și pentru ațîțările sale la ură? Cine mai multă de cătă noi și a atrasă cele mai injuriose calomnii din partea Trompetei fiindă ce amă stigmatisată persecuțiile sale.In contra străiniloră ? Unde este dar dreptatea căndă ne vedemă acusați și de Românului Ce amă disă noi cu opasiunea desființării concesiunii mesurilor și greutățiloră ? „Noi nu suntemă mîncători de străini, „nu ceremă urgie în contra loră, nu „ceremă mesuri care se ne lipsesc și de „simpatiele Europei și contrarie idei— „soră de civilisație la care trebue se „ne punemü tóte silințele se ajungemă; „acestea au fostă totădeauna credințele nóstre, pentru care amă și fostă „atacați și chiară calomniați. Dară mai „nainte de alții se îngrijimă de noi, „dară fără a prigoni pe străini și a fi „nedrepți către dănșii, se ne găndimă „mai ântâiă la comercială nostru, la „industria nóstrá, la mijjlócele prin „care se se pot fi desvolta. Suntemă singuri că ministerială va face acesta, „suntem siguri că D. Ion Brătianu, „In care avemă încredere absolută pentru tote cestiunile naționale, pentru „tote interesele economice ale țerei, „suntemă siguri că cea mai însemnată „preocupație a sa va fi se ridice industria română, s’o scape de concurența de spaimă a străiniloră, s’o pue „în posiție de a se putea desvolta și „ajunge astă-feră în cătă se ou aibă „a se mai teme de străini.“ Dupe aceste cuvinte arătă de deslușire, meritat’amă are acusafia ce ne face Romănuță? Și nu suntă totă aceste cuvinte respunsulu celă mai bună la acuzația sa? Pentru cuvintele acestea meritămă se simă noi comparați cu Erod, c’amă Voi se devenimă uă al douilea Erod spre a tăia pe toți străinii ? Pentru cuvintele acestea, pe care le credemă drepte pentru străini și înțelepte, prevedetóre pentru noi, se simă acuzați că mergemă dupe uă popularitate întemeiată pe neadeveră? Pentru cuvintele acestea, se vie Romănuță și se reproducă propaganda altora: „Străinii, Ovreii, acă ce om ar fi „comercială și industria țerei. Și străinii și Ovreii sunt aduși în țară de „11 Fevruarie în genere și la parte „de Ziarulă Romănuță și amicii sei?“ In că teamă Zisă în numerală trecută și amă reprodusă mai susă, este are vreună singură cuvântă care se pute a ne face solidari cu asemenea aberații? Nu respundemă la tóte, nu intrămă în polemică. Mărginimă respunsulu nostru în cuvintele chiară ce amă zisă și pentru care amă atrasă asupra nóstru asprele imputări și comparații ale Românului. In acasta mărginimă respunsulu, și mai multă ca se arezămă mâhnirea ce am simțită.