Romanulu, aprilie 1867 (Anul 11)

1867-04-08

ROMÂNOM! 8 APRILE, 895 M1NBTERIÜLÜ DE RESBELÜ. Ilegalitatea si licltatiunile. Abusul­, călcarea legii, au fostű re­lele cele mari, bulele corosive de cari au suferitQ societatea nóstra și cari au împedicată ori ce reorganisare, ori ce îmbunătățire în starea sea mate­riale și morale. Omenii cari veniau la guvernă, în genere vorbind­, n’aveau în vedere a stabili domnia legalității și a dreptății, ci mai totu­deuna și mai alesă a profita de posițiunea lor, spre a călca legea pentru nu scimă ce interese, fiă personale dă d’ori­ce altă natură, daru cari nu erau nici de cumii ale Statului, ale Tesaurului pu­blică. Acesta moda de administrare a averii publice și-a luatü mai ales o sbo­­rulă, suptu unele din guvernele fos­tului domnitoriu, și, la Ministeriulu de resbelă, abuzurile au găsită unu câmpii vastă de splontată. Scrmă resultatele aceloră urmăriri. Țara acoperită de datorie, compro­misă în fac­a Europei și nevoită a re­curge la uă revoluțiune, spre a scăpa de acea sistemă, și mai pe urmă obli­gată a plăti, precumă 0icea d. Minis­tru de interne mai deunăzi, chiară mișclele fostei administrațiuni. Dară revoluțiunea făcută, acele mi­­șelie trecute în datoria publică a Sta­tului, lumea credea, spera celă pu­­țină că se va pune ună capetă vio­lării legiloră, abusuriloră, cari dăcă la asta funește consecințe. Cu părere de reă însă s’aă ve­­z­ută speranțele înșelate, și sistema cea vechiă domnindă și astăzi. Fără se ne oprimă la alte fapte, vomă cita ad­­ună casă întîmplată de curândă, și asupra căruia atragemă se­­­riosa atențiune a d-lui Președinte al­ Consiliului și a tutoră miniștrilor­, cari, în sistema constituționale, sunt­ soli­dare responsabili de faptele colegilor- soră, îndată ce le primescă și le sanc­­ționeză. Ministeriul­ de resbelă publică prin Monitoriu, în luna lui Fevruarie, da­rea în întreprindere a diferitelor­ o­­biecte necesarie armatei și anunță li­­citațiunea pentru 28 Fevruarie. In acea z­i se adună la Ministeriă concurenții și facă ofertele loră. După deschiderea lor, însă se închidiă ur­­mătoriulu PROCESU-VERBALE. Astă­­zi la 28 Fevruarie anului 1867 în con­formitatea publicației No. 496, urmănd­ a se ține licitații pentru darea în întreprindere a di­­feritelor și obiecte necesare artileriei, gondarmi, vî­­nători și trenă. Procedîndu-se la deschiderea convertelor­ de garanțe, s’aă găsită: 1. D. Nacu Mincovici a depusă actulu trib. Ilfov trecută la No. 75 din 25 Fevruarie 1867 prin care depune ipotecă hanulă scă din capitale în valore de 2650 galbeni, lei 42,400. 2. A. Hosenfeld a depusă ună bonă rurale No. 22094 de lei 5000 și 15 lire turcesci, totale lei 5,930. 3. D. Ghiță Pelmușiă, concurăndă numai pen­tru galenă a depusă în numerariă 10 lire tur­­cesci 2 napoleoni și ună galbenă totale lei 760. 4. D. Breul a depusă trei bonuri rurale No. 30,358, 80,235, 25,348 de cate 5000 lei fiă*­care, și în numerariă lei 4000, totale lei 19,000. Cari garanțe găsindu-se în regulă, s’aă proce­dată la deschiderea ofertelor­ de prețuri și aă resultată: 1. D. Nacu Mincovici: Centurane pentru artileriă lei 20. Port-sabie baionete cu patron taște lei 28. Chepturi d’artilerie complecte lei 15. Idem trenă „ lei 12. Epolete cu eghilete gendarmi lei 22. Furagere vînătorî lei 9. 2. D. A. Rosenfeld. Epolete cu eghilete lei 24. Furagere vînătorî lei 12. 1. D. Nacu Mincovici. Pălării vinete complete lei 28. Galenă de aură metru lei 24. Idem argintă lei 20. Idem lănă galbenă lei 1 par. 10. 2. D. Hosenfeld : Galenă de aură lei 23 par. 20. Idem argintă lei 16 par. 25. Idem de lănă galbenă lei 1 par. 16. 3. G. Pelmușiă: Galenă da argintă lei 16 par. 20. Galenă de lănă galbenă lei 1 par. 30. 4. D. Breul: Tobe infanteriă lei 110. Pălării vînătorî lei 32. Galenă de aură lei 22. Idem argintă lei 20. Idem lănă galbenă lei 1 par. 5. 1. Nacu Mincovici: Ranița de păn­ă lei 36. 2. Breul: Ranița lei 35. Concurința nefiindu îndestulătore, ofertele ne­­fiindu asemenea în regulă, se­amănă publicațiile No. 496, 497, 498 pentru termenă de 16 Masă. (Semnată) Ministru de Resbelă Gherghely. (Semnați) Nacu Mincovici, A. Rosenfeld, G. Pelmușiă și Breul. In urma acestui procesă verbale în­­chiriată în z­iua de 28 Fevruarie, abia la 9/21 Martie, Monitoriul­ publică uă noua încunoscințare prin care chiamă pe concurenți la licitațiune pentru ziua de 6 Masă. Se oservă însă că în a­­cesta noua publicațiune lipsescă din­tre obiectele ce aă a se da în între­prindere 3200 răniți de pănsă, cari s’aflau cuprinse în precedintea licita­țiune, amânată prin procesul- verbale de mai susă pentru că era neîndestu­­lătorie și pentru că ofertele nu fuseseră in regulă. Acestă lipsă este negreșită să scă­pare din vedere, căci nu se pute ad­mite că actele unei autorități sunt­ glume, sau menite a înșela pe cei in­teresați. Procesul­-verbale esiste,­nță este supscrisă de Ministru și de toți concurenții, elă­amănă licitațiunea tu­toră obiecteloru,, prin urmare este cu neputință ca lipsa din noua publicare se nu flă uă greșală, uă scăpare din vedere. Se cercetază însă și se află ună­re forte ciudată. Ministrul­ de res­belă a contractată fără licitațiune, prin violarea art. 45 și 46 din legea comp­­tabilității, c’unul­ dintre concurenți, pentru cele 3200 de ranițe, adică pentru uă predare a cării valore se suie la suma de 112.000 lei. Legea comptabilității însă este forte precisă: ea cere licitațiune și publici­tate pentru tote tocmelele Statului. Nu se potă face tocmele prin bună învoire, decătă pentru tocmele ce nu trecă peste suma de 10,000, pentru lucrări ce trebuiescă ținute secrete și pentru alte căte-va coșuri între cari nu pote intra celă de faciă. — Le­gea comptabilității cere încă, atunci căndă la­să licitațiune n’aă eșită pre­­țiuri cuviinciose, se se facă uă noua licitațiune, ală cării termenă pentru o­­biecta trecendă peste suma de 100.000 lei, va fi celă pucină de doue lune (art. 47.) Nu se póte face tocm­ela prin învoire de câtă în coșurile pre­­ved­ute la art. 46 ală legii și atunci căndă licitațiunile n'aă dată nici ună resultată. Darea în întreprindere a ranițelor­, este ore în una din aceste condițiuni ? Nu. — Căci procesul- verbale de la 28 Fevruarie spune curată că, lici­tațiunea nefiindű­­ndestulateria și ofer­tele nefiindă în regulă, se­amănă pen­tru 16 Masă, prin urmare licitațiunea cea nouă anunțată, d. Ministru nu mai putea profita nici chiară de disposi­­țiunea puțină clară a alineatului ante­penultimă oră art. 46, căci prin pro­­cesulă-verbale de mai susă nu se sflice că n’a fostă oferte, nici că pre­țurile nu pot­ fi primite, ci numai că licitațiunea nu e îndestulatoriu și că ofertele nu sunt­ în regulă, și că prin urmare trebue să noua licitare. Nu, mai alesă, căci este vorba d’uă furnitură de mai bine de 100.000 lei pentru care legea reclamă că noua licitare în termenă de 2 tune de t­ile. Nu, căci darea în întreprindere a ra­nițeloră nu pate fi nici oă operațiune secretă sau de urgință provocată de împregiurări neprevestute; că este uă operațiune ordinariă care trebue se urmeze cale regulată a ori­cării tocmele. Procedândă dară precumă a pro­cesă, d. Ministru a călcată m­ă înga­­joranntă stabilită într’ună actă pu­blică, adică a lovită tăria ce asemeni acte trebue se aibă în facia cetăția­­nilor­ și încrederea ce trebue se aibă acești­a în decisiunile luate de auto­rități. D. Ministru a violată disposi­­țiunile formale ale legilor­ celor­ mai fundamentali ale țerei. D. Ministru a făcută ună adusă de putere, ș’a a­dusă astă-feră uă lovire întregului guvernă, aretăndă că suptă regimele actuale se facă abusuri precumă se făceaă suptă regimele trecută, și dăndă locă la bănuiele că suntem­ă totă în sistema de facemu treburi. Atragemă seriosa atențiune a d-lui Președinte ală consiliului și a tutoră celoră­l­alți Miniștrii asupra unoră a­­sameni abuzuri, și ceremă se se facă îndreptare, s­ă se fiă constată că d-loră ieă solidaritatea, respunderea loră. Petițiune cătră d. Ministru de financie. Domnule Mon­stru, Căndă Adunările au votatu desfiin­țarea monopolului tutunului, ele au pre­­ve^titu în lege și mij’locele cumu gu­­vernulu se se desfacă de tutunulă aflatu în depositele Regiei, repfim­indu-lă în­­tr’una modă justă asupra tutoră debi­­tanțiloră de tutună, cari nu potă do­­bîndi brevetulă ce le dă voiă a vinde, decătă cu condițiune d’a lua­tă parte din tutunurile Regiei, încrezându-se în lege, și cum­ că ea va fi aplicată în­tr’ună modă egale și dreptă pentru toți, basațî încă pe asigurarea ce nu se voră conforma prescripțiunilor, legii voră fi opriți d’a mai face comercială tutun­geriei, mare parte dintre tutungii ca­pitalii a’aă grăbită a lua, cu brevetele de debitanți, și partea loră de marfă de la Regiă. Vedemă însă astăzi, d-le Ministru, că altă parte din tutungii, făr’ a se fi conformată îndatoririi pusă de lege, făr’ a ave brevetă și a fi luată tutună d’ală Regiei ca noi, suntă cu tóte astea liberi a face comerciă cu tutunuri, fă­­cându astă-felă uă concurință ucișetórie și nedreptă, aceloră ce aă crezută în lege și s’a supusă iei. Aceî debitanți ilegali vândă tutunuri prospăte, cum­­perate cu prețuri multă mai­eftine, de cată acele ce amă plătită noi la Regiă pentru tutunuri în genere în state in­feriore, și, prin acesta, el, cei ce calcă legea, ruinază p’acei­a cari, respec­­tăndă-o, s’aă grăbită a da banii soră la Stată pentru partea de marfă ce le impunea acea lege. Acastă nedreptate nu póte dura, d-le Ministru, suptă administrațiunea d­v., d’aceea venimă a v’atrage atențiunea asupra acestei cestiuni, ș’a ve ruga s­ă se obligați a-și lua brevete și par­tea loră de marfă de la Regiă, făcândă astă­felă condițiunile debitului egali pen­tru toți, séu se opriți d’a mai vinde p’acei ce calcă legea în paguba Sta­tului și a celorl­ alți comercianți. Și­cum­ că drepta nóstra reclamare va fi ascultată și satisfăcută, avemu onóre, d-le Ministru, d’a fi ai d-v. plecați. (Urmeza 38 semnături). SENTINELA DE LA 6 APRILIE. ROmULWlIXIII si SESTIN­IIA. Luptămă de mai mulți ani, și amă luptată în timpuri forte grele, amă lup­tată căndă nu mai remăsese nici ună jurnală, amă luptată cu multe jertfe, și totă d’auna înainte, lovindă arbitra­­rulă, nedreptatea, despotismulă. Nici uă dată n’amă și tvăită, și nu ne amă de­părtată cu o linie de la calea pe care amă intrată. Avemu credința că ne am împlinită datoria și că în acestă pri­vință nu ni s’ar fi putută face nici uă imputare. Acesta însă ni s’a întâmplată. Romă­­nuță ne a făcută onorea a se ocupa de noi în revista sa de Marți și este as­pru cu noi, dicându­ în mai multe rân­duri ce amă alunecată pe praporți spri­­jinindă lucruri nedrepte și neadeverate în privința concesiunii mesurilor­, și greutăților­ și în privința străiniloră, și că în cele ce amă zisă despre ace­ste cestiuni amă alergată dupe uă po­pularitate care nu este întemeiată pe adeveră. Eacă ce Zice Romănilă: „Amă fostă obișnuiți a vedea pre Sentinela susțiindă ceea ce este, sus­țindă adeverulu, dreptatea și intere­­sulă publică bine înțelesă, ore nu s’a­­erge dupe uă popularitate nedreptă și prin urmare trecătare. „Sentinela Zice că nu trebue se se sfătască concesionarilor­­ lucrurile a­­duse In țară, dară se li se dea liber­tatea d’a se vinde. „Sentinela vă dată ce a pornită pe o riporală pe care a aruncat’o D. Prij­­>anu se duce apoi pînă în valea aceia , care se zice mereu că comercială și industria țerei nu potă esista din causa străiniloră. „Acesta oră este uă mare chestiune de popularitate.... dară asigurămă pe Sentinela că ori­ce popularitate înte­meiată pe neadeveră nu dăinuesce de cătă celă multă arătă câtă a dăinuită strălucirea lui Varava și mortea celui ce în derîdere ÎI Zicea o Imperatură ideiloră. „Acastă cestiune fiindă de mare în­semnătate, vomă trata-o pe largă în curăndă. Pentru a fi ne mărginimă a încredința pe Sentinela că chiară dacă ară deveni ună ală douilea Erod ș’ară tăia pe toți pruncii străini, și chiară pe toți străinii, totă nu va putea prin acesta se ridice industria și comercială romănă. „O mai încredințămă că chiară d’ară isbuti a încinge țara c’u­ă zidă chi­­nezescă, totă nu va face cu acesta se prospere industria și comercială ro­mănă, precumă n’a prosperată nici în China, și care ducă precumă solfi toți, tocmai din causa acelui zidă a mersă înapoi și totă înapoi.“ Aceste cuvinte suntă aspre pentru noi și nu le am meritată prin cele ce am zisă, afară numai dacă Romănuță, lovindu-ne pre noi, a voită se lovas­­că pe alții. Nici uă dată n’amă aler­gată după popularitate. Căndă ne-am expusă în atătea rânduri a ne vedea jurnalulu închisă și noi aruncați în temniță, pentru că leveamă din tóte pu­terile arbitrarială, nedreptatea și căl­carea legiloră, pe căndă mulți din cei care facă gură mare astă­zi și se­rată înfocați liberali, erau atunci în­hămați la carul­ guvernului sau ascun­și în cea mai adîncă tăcere, nu fă­­ceamă acesta pentru popularitate, ci pentru că prin acesta ne îndeplineamă datoria, pentru că ne duceamă după convinția nóstru tare și nestrămutată. Suntă aspre pentru noi cuvintele Ro­mânului și multă mâhnire aă adusă în sufletul­ nostru. Ună cuvântă despre concesiunea mă­surilor­ și greutățiloră. Am susținută în Sentinela mai multă de cătă ori­cine concesiunile. Jurnalul­ este de față spre a se dovedi în or­ce momentă. Și acesta nu pentru că concesiunile erau drepte, legale și fo­­lositóre, dar fiindă că după noi nu se putea face altă—fel și fiindă că conce­sionarii ne ar fi silită se plătimă des­păgubiri însemnate, fiindă c’aă înche­iată contracte cu guvernul­ și acele contracte au fostă recunoscute de Se­­nată și da Adunare, și fiindă­că des­­ființăndu-se contractele loră nu ne ro­mânea de cătă pagube și nici ună fo­­losă. Acestea le amă zisă noi despre con­cesiuni îndată ce ele au fosta puse la ordinea Z*!0! In Adunare. Pentru concesiunea măsureloră și greutățiloră n’amă crezută astă-felă. Și fiindă că n’am crezută întocmai ca Romănulă, este are dreptă a ne zice că n’am sprijinită adevărulă și dreptatea? Este dreptă a ne face imputarea aspră că amă voită se alergămă după o po­pularitate nedreptă. Am spusă că bine a făcută Aduna­rea de a respinsă concesiunea mesu­riloră și greutățiloră fiindă că conce­­sionarulă nu este expusă la pagube, subă cuvântă că are adusă în țară mar­fă pentru mai multe milióne. Acastă marfă se póte vinde și se va vinde, fiindă că legea pentru măsuri se va a­­plica, și guvernul, neînființîndu pentru nimeni ună monopolă, concesionarulă va avea deplina libertate de a desface nu numai marfa ce are adusă, dar de a mai aduce încă, și fiindă In condiții bune și avantagiose, va fi cea d’&ntâiă vândută. Astă­felă am judecată împreună cu mai mulți alții și pentru acasta era dreptă ăncă vădată se ni se Zică c’am alergată după o popularitate neînte­meiată pe adevăr și și pe dreptate, mai cu samă căudă noi am susținută alte concesiuni ? Dacă popularitatea cu ori­ce pred­ă ar fi fostă scopulă nostru atunci este lesne de Înțelesă c’am fi combătută tóte concesiunile. Se renimă la imputarea și [mai pu­țină dreptă ce ni se face în privința străiniloră. Este scittă cu prisasă de publiculă întregă c’am fostă mai multă de­câtă acuzați, am fostă calomniați, insultați, batjocoriți de Trompetta c’am fi vânduți Ovreiloră, fiindă­că nu amă cerută mor­tea și exterminarea Ovreilor­, fiindă­că n’am propagată ura și gonirea străi­niloră din țară. Pentru ce dar ni se face imputări în acastă privință ? Pentru ce suntemă comparați cu Brod voindă se tăiămă pe toți pruncii străini și chiară pe toți străinii? Cine mai tare și mai multă de cătă noi a lovită pe Trompetta pen­tru aiutările sale și pentru ațîțările sale la ură? Cine mai multă de cătă noi și a atrasă cele mai injuriose calomnii din partea Trompetei fiindă ce amă stig­­matisată persecuțiile sale.In contra străi­niloră ? Unde este dar dreptatea căndă ne vedemă acusați și de Românului Ce amă disă noi cu opasiunea des­ființării concesiunii mesurilor­ și greu­tățiloră ? „Noi nu suntemă mîncători de străini, „nu ceremă urgie în contra loră, nu „ceremă mesuri care se ne lipsesc și de „simpatiele Europei și contrarie idei— „soră de civilisație la care trebue se „ne punemü tóte silințele se ajungemă; „acestea au fostă totă­deauna credin­țele nóstre, pentru care amă și fostă „atacați și chiară calomniați. Dară mai „nainte de alții se îngrijimă de noi, „dară fără a prigoni pe străini și a fi „nedrepți către dănșii, se ne găndimă „mai ântâiă la comercială nostru, la „industria nóstrá, la mijjlócele prin „care se se pot fi desvolta. Suntemă si­­nguri că ministerială va face acesta, „suntem­ siguri că D. Ion Brătianu, „In care avemă încredere absolută pen­­­tru tote cestiunile naționale, pentru „tote interesele economice ale țerei, „suntemă siguri că cea mai însemnată „preocupație a sa va fi se ridice in­dustria română, s’o scape de concu­rența de spaimă a străiniloră, s’o pue „în posiție de a se putea desvolta și „ajunge astă-feră în cătă se ou aibă „a se mai teme de străini.“ Dupe aceste cuvinte arătă de deslu­șire, meritat’amă are acusafia ce ne face Romănuță? Și nu suntă totă aceste cu­vinte respunsulu celă mai bună la a­­cuzația sa? Pentru cuvintele acestea meritămă se simă noi comparați cu Erod, c’amă Voi se devenimă u­ă al­ douilea Erod spre a tăia pe toți străinii ? Pentru cu­vintele acestea, pe care le credemă drepte pentru străini și înțelepte, pre­­vedetóre pentru noi, se simă acuzați că mergemă dupe uă popularitate în­temeiată pe neadeveră? Pentru cuvintele acestea, se vie Ro­­mănuță și se reproducă propaganda al­tora: „Străinii, Ovreii, acă ce om ar fi „comercială și industria țerei. Și străi­­­nii și Ovreii sunt­ aduși în țară de „11 Fevruarie în genere și la parte „de Ziarulă Romănuță și amicii sei?“ In că te­amă Zisă în numerală tre­cută și amă reprodusă mai susă, este are vre­ună singură cuvântă care se pute a ne face solidari cu asemenea aberații? Nu respundemă la tóte, nu intrămă în polemică. Mărginimă respunsulu no­stru în cuvintele chiară ce amă zisă și pentru care amă atrasă asupra nó­stru asprele imputări și comparații ale Românului. In acasta mărginimă respunsulu, și mai multă ca se arezămă mâhnirea ce am simțită.

Next