Romanulu, iunie 1867 (Anul 11)
1867-06-30
AN OL irt in ALU UN-9PRE-ț>ECELE VOIESCE ȘI VEI PUTE Cap. Dist. Pe aon..........................lei 128 — 152 Pe sefiiun!..................... » 64— 76 le trei luni................... » 32 — 38 pe ua lună..................... » 11 — — Unűeseraplaru 24 par. Pentru Parisü pe trimestru fr. 20 Pentru Austria.................fior. 10 v. a. ADMINISTRAȚIUNEA, PARADIÜZ.C? noi». 1. — REDACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI 32. VINERI 30 IUNIU Și SAMBATA 1 IULIU 1867. LUMINEZA TE ȘI VEI VI -------------Abonamentele în Bucuresci Pasagiulü Romanii No. 1. — In districte la corespondinții jianului și prin poștă. La Paris la D. Daras-Hallegrain, mede l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administraiune la d.T.Paleologul ANONCIDR1I. E / Linia de 30 litere........................1 11jfrț/ Inserțiuni și reclame, linia........5| rY Artidele trimise și nepublicate se vor arde. —Redactorii respundetorii Eugeniu Carada. PRIMARUL COMUNEI BUCURESCI După demisiunile date de unii din d-nii Consiliari ai acestei Comune, au remas și șose locuri vacante în consiliu, adică uă a treia parte din No. întregii ale Consiliărilor, și prin urmare conformă art. 32 din legea comunale, urmezu a se face o nouă alegere spre complectarea acestoru vacanțe. Supu semnatulu dată, Primaru alu Comunei Bucuresci, în urma adresei cu No. 13075 ce am primită de la d. Ministru de Interne în acesta cestiune și în temeiulu art. 32 din lege, invită pe toți d-nii Alegători Comunali înscriși în listele remase definitive ale anului cuvinte 1867, ca în fliua de Duminică la 16 iuliui viitorii, la 10 ore dimineața se se adune flecare în localele semnate mai josu, spre a procede la alegerea celoru fose Consiliare, cu cari se se complecteze No. de 17 Membri hotăriți pentru Municipalitatea Capitalei. l-iii. D-nii Alegători de Golórea Roșie, vor vota în sala Ospețului comunale, unde va fi și biurourü principale ală alegerei. 2. Cei din Colorea Galbenă, vor vota în focalulu Ministeriului Financeloru de pe strada Mogoșaia. 3. Cei din Colorea Verde, vor îi vota în sala Atheneului de lângă antreulă grădinei Cișmegiu. 4. Cei din Colorea Albastră, voru vota in localululu scolei publice de băeți din curtea bisericei Radu Vodă. 5. Cei din Colorea Negru, vom vota în localuln scolei de fete No. 4 (Casa d-lui Ștefanu Pancu) de pe strada Moșiloru săfi Târgu d’afară. Primarulă C. PANAIOT. No. 6908, 1867 Iuniu 26, probațiunea ce inspiră acastă lovire adusă civilisațiunei.— Aprobațiune. FLORENZA, 6 Iulie.— Camera discută legea eclesiastică. Ratazzi acceptă contra-proiectulă co misiune cu reservă a face modificațiuni. PARIS, 8 Iulie.— M. S. a primită erî la Tuilerii pe principele Nicolae de Montenegro. Imperatorele trece astăzi un mare revistă militară la Champs Elisée. Sultanulu va pleca touî la Londra- Viceregele Egyptului a sosită la Londra. VIENA, 8 Iulie. — împeratură va pleca la Paris la începutul lui Septembre. Sultanulă este acceptată la 21 Septembre și va sta la Viena și Pesta pînă la 26 Septembre. PARIS, 9 Iulie. — Mexico, 1 Iulie. — Sigurătatea personale a legațiunei francese care se află încă la Mexico nu inspiră nici uă temere. Veracruz a fostă ocupată la 27. Nici uă desordine între trupele străine. Ele au putută a se îmbarca fără a fi supărate. LONDRA, 9 Iulie.— Viceregele Egyptului a avută uă recepțiune caldurosa. Se facă mari preparative pentru primirea Sultanului. Stanley respunând lui Layard a confirmată că „Arcadion“ a trasă asupra unei nave de resbelă turcesc omorîndă mai multe persone. SERVITXU TELEGRAFICII AKIA ROMANULUK• LONDON, 8 Iulie. D. Layard a fost întrebată în Camera Comunelor, de este adevărată cu batelula elenă Orcandia a trasă asupra batelului de reabelă turcescă.D. Stanley a respunsă că faptulă este esaptă dară nu-și pote esprime opiniunea pînă ce nu va cunoște pe acea a a Avocaților coronei. Vice-Regele egiptul« a sosită la Palatul» de la Windsor al reginei Engliterei. PARIS, 8 iulie. Proieptulă de lege înfățișrată în cameră în privința creditului de 158 milione franci cheltuiți pentru urmările din causa Luxemburgului, a fost votată cu 136 voci contra 12. Măie se va începe discuțiunea bugetului cheltuieliloră pe anul 1868. Thiers va vorbi. PARIS IO Julia. La Corpulă Legislatifa Thiers nespusă ceatiunea mexicană. Blamamndu Întreprinderea Franciei, deduce conchiderea că régimele personale trebue sc de louu la régimenül cu ună miniateriă responsabile care se reazrmă pe Adulre și inspirându-se împreună, în guvernarea loră, de opiniunea publică. Jules Favres <zice că trupele france se reîntorcându-se ară fi trebită se readucă pe Maximilian pentru că astă feră Francia se fiă apărată de sângele ce recade asupra iei. Ministrul Boucher respunnându <Jiie că Napoleone a rugată de douăzeci de ori pe Maximilian se părăsăscă Mexiculă,— Maximilian Insă nu voită. Monitoriului zice că Imperatulă Napoleone a ordinată ca Lopez, trădătorulă lui Maximilian, se fiă ștersă numerasă oficiărilor. Legiune! de Onore. CONSTANTINOPOLE 9 Mill. Oficiale. — Omer-pasia a câștigată uă mare victorie, a luată cu asaltă posițiunile de pe munții Sfakia. Totă ținutulu supusă a depusă armele. CONSTANTINOPOLE 10 iulie. Luarea Sfakiei este confirmată. —• Borneos și Zimbrakakis sunt blocați în nesce pescere. (Serviciul privată ală Monitorului). BERLIN, 6 Iulie— Regele a adresată uă scrisorră autografă de condoleanță Imperatului Austriei. Curtea va lua doliuță pentru 4 septemănî. Regele va pleca astă-seră la Ems. PARIS, 6 Iulie.— Corpulă legislativă.— La începutul ședinței, președintele anunci findă mórtea lui Maximilian, ține a se manifesta pe faiă la Bucuresci TM Camerele, de la 1859 și pii’ acumu, au făcută multe legi, și guvernulu asolutu de la 2 Mai a prefăcutu multe din ele și le-a redecretatu, ș’a decretatu încă multe altele proiectate dar și nelucrate încă de Camere. De unde insă vine că, tóte aceste legi conținu multe defepte? Causa negreșita nu pate fi reua voință a legiuitoriloru, candu vedemu că legile lor ii sunt greșite chiar din puntul de vedere din care legifera fiăcare. Astafele darii devine ínvederata că nu pate fi alta causa decât u isolarea în care erau legiuitorii. Lupta regimele personale Miniștrii faceau legile în cabinetulű loru, le desbateau între dânșii, sou și chiar în cerculi restrânsű ai Consiliului de Statü și apoi, 8iipuindu-le la semnătura Capului Statului, le decretau. Lupta regimele constituționale, miniștrii făceau proiectele de legi. Se aduceafi în Cameră și deputații, împovărați de multe lucrări și uneori siliți de cerințele flilei, cercetau cu repeziciune acele proiecte, se desbäteau cu răpediciune, și le trimiteau la guvernu care le promulga. Câudü unű guvernu și chiarű ua Cameră nu suntu ajutate de cunoșcințele teoretice și pratice ale tuturor, de intréga opiniune publică, de sicura d’aei decurgu doue rele. Unulu că legile ce voru face voru avea lipsuri, căci nu este data nimenui a avé atătea cunoscințe teoretice și pratice, nici atâta spiritu cătu totă lumea. Altulu că publiculu, nedesbaténdu elu ânsu-și acele proiecte de legi, căndu ele devin legi, le primesce cu răcelă, cu nepăsare, și uneori chiaru cu ură; căci omulu se teme de cea-a ce nu cunosce, și nu se ’ncrede de catu în lucrările la cari, direptü séü indireptü a luatü élu ensuși parte. Spre a scăpa legile nóstre d’aceste doue mari rele, este de trebuință ca proiectele, mai nainte d’a deveni legi, mai nainte d’a se da în desbaterea Corpuriloru legiuitorie, mai nainte chiaru d’a se desbate de ensuși consiliulu de Miniștrii, se se puie în desbaterea publicului. Astafelö cel cari se dă ceva, prin teoriă sau prin pratică, se desbatu, gâsescu ce coprinde bunii și cerea fiăcare proiept si de lege, publică părerea loru; guvernule adună tóte opiniunile și, luminatu prin cunoscința și prin spiritulu tutulorö, presintă Adunării proiepte de legi, în tóte modurile mai bune. Deputații 0așii adunându opiniuniie tuturoru ș’avendu ei ânșii timpu d’a studia fiăcare cestiune, potula^e legi cu multu mai puține defepteii publiculu, luându parte elű însuși li acele legi, le cunosce și le primesc apoi cu înțelegere și cu iubire, a uă lucrare propriă a sea. La noi mai nici unu ministru n’a procedată asta-felu pín’acuma și d’aceaa și mai tóte ligile nóstre schiopătă pe undeva di la ăniâia Z’ a punerei loru în lupăre. D. ministru de financie este cel care portă sarcina cea mai grea, celu care are în mănere séle una din cele mai puterice temelie ele Statului, cela care are nevoie a face reformele cele mai mari, cele mai radicali și totü d’uădată cele mai giogoșie, ș’a le face curende și bine. D. Vasescu, cunoscuidü tóte aceste, a și lucra la câte-va proiecte de legi, de cea mai mare însemnătate și este singurulu, de un ne ’așiălâmu, care mai nainte chiaru d'a le pune în deliberarea consiliului de miniștrii a voit, a le pune în desbatena publicului. Recunoscétori d-ui ministru de financie, atâta pentru acestă procedare cătQ și pentru c’a binevoită a ne trimite să copiă din unele din aceste însemnate proiecte, punem a-i supta ochii publicului proieptulu pentru „schimbarea contribuțiunii personale într'uă contribuțiune de repartițione.“ Imposituri personale ce platimü a^i este nedrepta și prin urmare vătămători pentru toți și din tote punturile de privire. Cu modulu ce propune d. ministru, nu va mai plăti d’uă potrivă cela săracă și cela avută; se va vede că după noulu proiectü contribuțiunea acesta se scade, pentru cei mai săraci pînă la 24 lei, și se urcă la masimumumű de 480 lei; astafelu fiă care va plăti după putința sea; astafelu venitulu se va întrepate pentru Stată, făr’a vetăma pe nimeni, și va fi unu venitu si curți, posibil și fără remășire. Dacă proiectul a d-lui ministru de finance are ceva lacune, séu greșiale, ocálu pușü în desbaterea publică, și Ziariele suntu la serviciulu tutuioru; se spue fiă care cea-a ce scie, și desbaterea aducêndu lumina greșialele, se voru îndrepta, lacunele se voru umplea. De nu vomu voi se desbatemu, puindu fiă care în serviciulă publică ceaa ce scimă, prin teoriă sau prin practică, atunci celű pucina căndu legea nu va fi bună, culpa va fi a nóstră și numai a nostră. Spaciulă lipsindu-ne ațili spre a vorbi despre soirile din afară, dămălocă aci urmetórei sciri din întru, ce o datorime ^iariului din Iași Dreptatea. „Aspra la 7 ore, Domnitorul« a primită u deputațiune compusă de 12 notabili cetățiani din Tatarași, înălțimea Sea a arîtatu deputațiunel solicitudinea ce are pentru poporulu ieșană și în special« pentru comercianții Romani, cari suntă atătu de struncinați în posițiunea loră, și i-au anunciat că pentru suburbia Tatarașu— vechia vetra a comercialui romănescă din Iași — s’a hotărîtă se plătescă M. S. bezmănulu anului acestuia, în cursul căruia va regula pe sema sea, și rescumpărarea vecinică a bezmanarilor noștri Tătărășeni. „Deputațiunea plină de bucurie atuulțămitu ferbinte domnitorului pentru acésta bună inspirațiune a irimei séle. „M. Lea a atinsă ĭntr’adevĕrut punctulu simțitor» ală cestiunei economice a Iașiului. Împroprietărirea bezmănarilor. Romani și colonisarea Iașului cu Romani pe locurile Statului, este, credem« cela mai puternică miijlocă spre a ridica acesta antică și ilustru municipiu din căderea sea de astăzi. „Mărie Sea a luată inițiativa pe cătu Vau iertatu împrejurările, acumu este rândul« deputațiloră ieșenî se propue Camerei unu proiectă de lege practică care se realiseze acastă ideie atătu de frumósa, și pe care pentru prima oră aă anuncist’o în Cameră unula dintre deputații noștri cel mai liberali și mai bine intenționați pentru înflorirea urbei lașului.“ Așia daru Domnule Româniloru nu numai c’a promisă că ia pe sema sea, adică că guvernulu va presintă Adunării unu proieptu de lege prin care se se dé dreptate și Romăniloru din suburbia Tătârașiu, s’așieze temelia românismului, în acea vechiă Capitală, de unde elu a fostu, de vre 30 de ani încóce, isgonitu în tóte modurile, dară âncă a plătită îndată din averea sea și embaticulu locuitoriloru din Tătărași. Intr’ună ană de țile, Carolă I, a dato în binefaceri totu lista civile, a dată âncă și din averea părintescă, a visitat România Intrega ș’a luptată spre a vindeca în câtă este prin putința omenésca totă felulă de suferințe și de rele ce a găsită aci, in acésta luptă a ’ntâmpinatu felurite pedice și ce este și mai durerosă că multe din acele pedice au venită din întru, și unele chiaru de la Senatu și de la Cameră. Suntemă și cum însă că virtutea, iubirea binelui ș’a Patriei suflăndu asupră-ne cu atăta tăriă de pe tronulu României, va risipi în curând feluriții nouri în cari fu înveluite și inimele și inteligința nóstra și astfelű, redevenindu cea-a ce suntă prin natura loră, națiune și Domnă voră merge în viitoră pe aceaași cale, spre aceaași țintă și cu acea-ași iubire și credință, înainta de către consiile comunale consiliul județiană respectivă și de către acesta Ministeriului de Finance. Dacă vr’mă contribuabilu se va crede năpăstuită prin tacsare, pate reclama, în termenă două lună la consiliulu județiană, care, va refera Prefecture reclamațiunile, spre a le cerceta și a rectifica clasificarea dacă se va găsi reclamațiunea întemeiată. Art. VII. Comunele sunt fi responsabile pentru regulata intrare a acestui imposito, pentru fiecare periodă de trei ani, după listele de recenseminte. Dacă spornicii, nu vomu acoperi lacunele eventuale, comuna va repara lipsa asupra celoru-l-alți contribuabili în proporțiune cu darea loră. Art. VIII. Legea de urmărire se va aplica și pentru acestă impositura pentru tóte cele-l-alte imposite la acel contribuabili ce nu vom achita acesta contribuțiune. Art. IX. Suntu esclușî din imposituramobiliară: 1. Minorii de și voră avea împlinită etatea de 18 ani dacă nu posedă uă avere proprie a loră séu mid’face proprii de esistințiă, și locuescă séu in casele părințiloră ori epitropiloru loră, séu ca școlari interni la unu Institutu ori pensionată s’aă ca ucenici la stăpânii loră. 2. Servitorii cari locuescu la stăpânii loru. 3 Infirmii admiși la Ospitale s’au alte așezăminte de bine-facere, precumu și acei cari trăiescă din adjutorulu mileloru. 4. Văduvile sărace dacă n’au niciuă avere și nici unu mi-s’foce asiguratâ de esistințiă. 5. Militarii gradeloru de josu. 6. Preoții și călugării de ori-ce ritu. Disposițiunî generale și transitorii. Art. X. Acésta lege va fi pusă în aplicațiune de la 1 Ianuariu 1868. Art. XI. Tóte legile, Regulamentele și disposițiunile anteriore contrarii legei de faptă, suntă și rămână abrogate de la punerea ei în aplicațiune. PROIECTII DE LEGE. Pentru schimbarea contribuțiunei personale într'uă contribuțiune de repartițiune. Art. 1. Contribuțiunea de cantitate artă și esistente suptă numire de personale și de poduri și șosele, se înlocuesce printr’uă contribuțiune de repartițiune numită „darea mobiliară.“ Art. II. Perceperea impositului mobiliară va începe de la ianuaria anului viitoră 1868, pînă atunci se va percepe impositura personală. Art. III. Contribuțiunea mobiliară, se va percepe de la toți locuitorii României, ajunși în etatea de 18 ani, fără distincțiune de sediu și de naționalitate, afară numai de cei escluși prin art. IX ală legei de faiă. Art. IV. Basa aședăre a impositului mobiliară este averea mișcstare, calculată în comunele urbane pe chiria locuinței și în comunele rurale pe numerală viteloră. împărțirea se va face în comunele urbane în 8 clase, de la minimumă de 24 lei pină la maximumă de 480 lei, dare anuală, iară în comunele rurale in 5 clase, de la minimuma de 24 lei pînă la maximumă de 240 lei dare anuală. Art. V. Repartițiunea impositului se face pe districte, pe plăși pe comune și pe individ.Art. VI. Recensemântului se face din 3 în 3 ani, spornicii în acestă intervală servă spre acoperirea lacunelor contemplatóre. Cu facerea recensământului, sunt însărcinate consiliile comunale asistate de agenții fiscali. Rolurile sau listei de recensementu, se vor Reproduce în urmatoarele linie după lariulă din Paris la Presse: „Tulburările recente ce vă isbucnimu în Bulgaria, și cari mărturescu despre silințele emisarilor Ruși pentru a agita țara, dau unu interesă de actualitate unei broșiure care a apărată acumu suptă titlulă de: Propaganda rusesca în Oriinte. încurcăturele și calculele machiavelismului muscălescu sunt date pe față în acea broșiură, ce explica de mai nainte pentru ca și cumu uă mișcare este neapărată în țerele unde nemulțămirile esistaă în realitate, însă exagerate forte multă de emisarii Ruși. Conchiderea autorelui, care pare a fi forte bine informată, este că, dacă puterile voiescă se ia cu dărîre în mănă interesele naționale ale Bulgariloru, aceștia cari se temu de despotismulu Czarului, voră primi cu grăbire concursul« protectore alu Europe!. In casulă contrariu, uitarea sau părăsirea puterilor, a Franciei ș’a Englitorei ar lăsa cămpulă deschisă intrigii oru și acțiunea Rusiei.“ Iliariulu din Paris Epoca mai adauge următorele Iotă în astă cestiune: „Bulgaria se agită și curăndă vomă vedea mișcarea infundându-se asupra Serbiei și Muntenegrulă. Acumu este pensiunea pentru noi d’a semnala cititoriloră nostrii uă broșiură ce a apărută acumă la Paris. Propaganda rusesca în Oriunte.. Acésta broșiură ne arată Rusia ca suficiulu acestei agitări,