Romanulu, iulie 1867 (Anul 11)
1867-07-31
* ALU UI-SPRE PECELE _______ VI-TRICE ȘI VEI PUTE Cap. Bist. Be aat...............................lei 128 — 152 Be șofi‘ lună..................... » 64 — 76 Be trei luni...................... » 32 — 3S Pe un lună....................... » 11 — — Unu exemplaru 24 par. Pentru Parisii pe trimestru fr. 20 Pentru Austria.......... .... fior. 10 v. a. AliMlmoutófinaa, sauaMUM bOLUau «O » — Miăl/ACȚIUNEA. »IUai>a ACALIKMIEl 22. Articlele trimise și nepublicate se voră arde. — Redactoră respundetorii Kugenin Curada. LUNI 31 IULIU, MARȚI 1 AUGUSTU 1861. LUTfIlNEZATE ȘI VEITI ------------Abonamentele în Bucuresei Pasagiulu Romanii No. 1. — In districte la corespondinții siariului și prin poștă. La Paris la D. Caras-Hallegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d.T.Paleologu A. NIKO I I K 1LE Linia de 30 litere.......1.............. 1 leu. Inserțiimî și reclame, linia ......... 5.................................. ........ SERVIȚII? TELEGRAFICI? ANU ROMASlI Lt. (Întârziată în Austria.) BERLIN, 11 Augustă. D. de Bismark ș’a stribită degetile manei drepte între uși a unui vegonă al îi cărei ferate; rana nu este seriosă. CONSTANTINOPOLE 11. Guvernulăotonaț a adresat u uă notă tutoră a ginților sei în străinătate prin care contestă actele de cruzime comise de către Tarei în Candia, și protestă contra transportărei în Grecia a fugarilor din Candia, de către corăbiele puterii ordi străine. CORRU, 9 Augustă. Solii din Atena asigură că Turcii au deșiertată partea orientale a Spakiei. Mehomed s-a retrasă spre Apocorona. Reschid retregendu-se spre Rethimno, a fostu atacată de către resculați lăngă Tambucki. PARIS. Monitorele semnalăndă articlulă din fabulă oficiasă din Berlin, de la 8 Augustă, dice c’acelă limba giă nu mai lasă nici năndoială despre disposițiunile pacînice ale Prusiei în privința Franciei, D. Stanley, ministru trebiloru din afară ală Englitereî va sosi la Paris în luna lui Septembre. FLORENZA. 9. D. Malaret, (ambasadorele regelui la Berlin) a plecată. D. Nigra va pleca mine pentru Venezzia, se va reintorce apoi la Florenza spre a lua instrucțiunile sale mai na inte d’a se re’ntórce la Paris. NEW YORK. — Toți prefecții cari au servită luptă imperiă suntă efilați pentru timpă de șase ani. Lopez, (trădătorele lui Maximilian) este chrămată înaintea unui tribunale de resbelu spre a respunde pentru delictele ce-a fostă comisă pîn’aci. (Serviciulu privată ală Monitorului) PARIS, 8 Augustă. — Constituționalul declară călătoria imperatorului și împărătesei Francesilor la Salzburg, una simplu actă de simpatie afectuosă personale. — Francia pretinde că după ce se va înturna de la Salzburg, imparatul Napoleon va avea oă întâlnire cu regele Prusiei la Baden-Baden. — Metternich și Grammont vor merge asemenea la Salzburg. — Ambasadorul franceză Dano de la Mexic, va remănea, ca și ceilalți ambasadori acolo, pînă la venirea lui Juarez, spre a protege interesele naționale. BERLIN, 9 Augustă.—Nord-Deutche, vorbind despre u notă conciliantă în privința ultimelor demarșe ale guvernului franceză, asigură că Prusia voesce cu sinceritate pacea.—întrevederea lui Napoleon cu regele Prusiei nu este inverisimile. PARIS, 9 Augustă. —Imperatură a plecată la Châlons. Bucuresci ^ £ £ £ Membrii Societății Literarie, au intrată ații în calitatea României, unde au fost primiți, conformă programei publicate, cu cea mai deplină bucurie și frățietate. Cu tote că ații era să afi lucratóre, cu tote că ceremonia, anungiata fundă pentru eri, mulți, fórte mulți n’au putută fi prevestiți la timpă că ea se va face aici, eră numâne, precumă fusese mai ânteiă anunciată prin Romănulu, totă iisă, uă mulțime de cetățiani, din tóte stările societății, s’a întrunită la capetulă grădinei de la șosea, spre ’ntâmpinarea membrilor Societății Literariă române. Bătrâni, juni, femei, copii, toți se grăbină a lua parte la acestă serbare în adeveri naționale, și mamele arîtnă copiiloră, totă ce se petrecea, spre a țină minte că au luată parte la serbarea ulilei in care, cumă adisă Primarele Bucurestiloră „pentru antreia oră capitalea României vedhe întrunită în sînulă sau întrega limbă romănescă; pentru prima oră se regăsescă alăture toți membrii aceleaași familie, toți frații d’același sânge. Pentru ’nnâia ora Românii din tóte unghiurile țârei se’ntrunescu spre a face adevărata operă românescă, spre a ne întemeia limba, cugetură romănescă.“ Deși despărțiți politicesce, Romănii au fostă totădeuna întruniți în cugetă, căci nu pote cugeta într’altăfelă același sufletă. Cu tóte acestea, faptulă prin elă ensuși, acesta întrunire materiale, reduta pentru prima ora era unu spectaclu măreță, ce făcea se tresalte inimele, și ’nnobilea frunțile tutoră a sistințiloru prin feluritele cugetări ce elă provocă în fiăcare inimă, în făcare frunte. Publicămă mai la vale, atătă proclamațiunea Primarelui Capitalei câtă și discursulă prin care d. loan Fâlcoianu, ca Președinte al Comitatului instituită pentru ceremonia acestei priimiri, a ’ntâmpinatű pe membrii din osebitele provincie Române, întruniți în sfârșită acumă, pentru a pune petrele fundamentale ale marelui edificiu naționale. Cele din urmă cuvinte ale domnului Fălcoianu fură acoperite de strigătele cele mai intusiaste de „Trăiască Româniai“ ce se repetită de nenumerate ori. Căndă liniștea fu stabilită, d. Hodoșiiî se esprimă camă în termenii următori: „Ve salutamă cu iubire, frați liberi din România liberă, suntemă fericiți d’a ne afla în raid’locală vostru unde cuvântul este liberă. E frumósá libertatea vóstrá. Nu v’o învidiămă însă, ci o dorimă și pentru noi. O dorimă și lucrămă’ și o sperămă. „Amă avută fericirea a fi chiămați ca in unire cu domnia vostru se stabilimă unitatea limbei, unitatea limbei o avemă, fraților, de la Thisa pînă la marea Nagră, toți Românii au aceaași limbă, prin urmare n’avemă a stabili unitatea limbei, ci numai forma iei, unitatea gramaticei ș’a dicționariului. Căndă vomă ave acestă unitate în esprimarea cugetării nóstre, vomă fi și mai uniți în simptiminte și cugete. Libertatea este dreptură tutuloră. Romănuță o cere cu gura, o pretinde în numele dreptului, și căndă i se contestă o dobândesce cu mijuacele morali sau materiali după împregiurări. Bine v’am găsită frațiloră.“ Vocea emoționată și cuvintele adâncă simțite ale dlui Hodoșiu provocară urări puternice și cea mai vină și atingătóre impresiune tutoră a sistințiloru. După d. Hodoșiu, d. Roman luă cuventură și esprimă fericirea d’a se afla in mijjlocul fraților ă sei din Capitalea României libere, apoi adaugă: „Unitatea limbei a esistată purure în tóte părțile României; limba mamă, de atunci căndă ea era a anticei Rome, care dicta legi lumei întrege, de atunci ea s’a păstrată una ș’aceaași, ș’acumă neama întrunită numai pentru a stabili forma acestei limbe iubite.“ D. Roman sfirși mulțămind de buna primire, în termenii cei mai afectuoși și bine simțiți. Urările prelungite ale mulțimei și veselele fanfare ale musicilor, gardei naționale, se prelungiră apoi pînă căndă membrii societății literarie se depărtară în trăsurele ce le era destinate. Cine se teme de libertatea Presei? Numai omenii cei rei și neonești? Ce cătădară una guvernă are cugetări mai naționale, și este mai nobile și mai reale în tóte lucrările sale, cu atătă elă voiesce ca orice actă ală scă so fiu discutată în lumina cea mare. Io nici uă țeră în Europa, și chiar în America libertatea Presei n’a fostă, nu este mai mare, mai deplină decătă este în România de la 11 Fevruarie și pîn’acumă, și suptă nici ună principe, în nici uă țeră și în nici oâ epocă, libertatea n’a domnită cumă domnesce de 15 luni, cu Principele Carol al României. Acesta este dovada cea mai mare, că domnulă Româniloră simte că națiunea este cu densula, precumă densulă este cu națiunea, și că seie, este convinsă că numai pe cătă va domni libertatea nici că umbră nu se va putea pune între suverani și națiune. Acesta fiindü vechia și nestremutata nostră credință, reproduserăm» îndată reclamarea făcută de d. Cotrudă, în privința arendării unei moșie, și cu mirare reglurămă că d. ministru de financie, și mai cu semă d. directore ală dominiiloră, nu se grăbină a face lumina și ’n acestă privință. Din fericire n’asceptarămă multă responsură a venită, îlu reproducemă mai la vale și se va vedea că causa care a oprită d’a se pune din noă în licitațiunea isa moșie a fostă că celă care a reclamată n’a presintată și cauțiunea ce se cere de lege a se presinta d’u odată cu cererea. Piarulă Perseveranța în Noscă de ori, resping lenda foiloră cari combată guvernulă actuale și mai cu semănazettei de Iași, între altele glice: „E în natura oposlțmnei sistematice d’a se ucide singură și de aceea e spuserămă înaintea publicului fișele acestui dramă, pentru că publicul ă se petrundă singură atâtă argument de ce le invoca câtă și spiritulă ce lă animă. „Daca credeți d- loră de la Gazettă că vorbele pompose, ea anarhie, ea șarlatanismă, ea chivertiseră etc., suntă probe îndestule spre a„ condemna puterea de a stârji, represintată de nume a căroră onorabilitate și patriotism s aă uă tradițiune istorică, și cari suntă legate mai cu tote datele mărețe ce au însemnată propășirea României contimpurane, atunci trebue se aveți pre pagină respectă pentru adevera și pentru virtute daca aveți curagială d’ale insulta cu atâta disprețiă și cinismă. „Unde este anarhia domnitoră de la Gazetă. „In esecutarea învoeliloră? în stringerea recoltei? în stîrpirea focuriloră ce ne bîntuiaă pînă estimpă? în sporirea venitului moșiiloru Statului? „Unde este șarlatanismul ă domniloră de la Gazetă? „In spiritul de conciliațiune care lasă unele din cele mai înalte funcțiuni administrative, partitei adverse ale căreia organă ești d-ta? demnă, fagră cu puerile în conduita străine? in circulări liberale, esecutate ad-literam? „Unde este chivernisela domniloră de la Gazettă? „Dară aici demnitatea ne opresc e a respunde, căci unui organă de publicitate ce se respectă nu’i e permisă d’a urma pe adversarii săi într’uă discuțiune lipsită de consolinți! „Numerulă din 20 Iuliu ală Gazettei e un bășică de frase seci; numerulă din 23 respiră intriga. Și tóte aceste diferite mi’loce d’a combate se indrepteza în contra d-lui I. Brătianu. „Gazetele străine, nu atacă cabinetură actuală, ci anume pe domnu I. Brătianu. „Consulii atacă pe I. Brătianu. „Presa din țară — cea ostilă — atacâ totă pe d. Brătianu. „Deci, aci e stânca de care se sdrobescă opintirile celoră cari ar voi se schimbe situațiunea, deci, împrejurulă cestul punctă și amicii libertății sunt datori a se g'mpa.“ Aceste s’aă publicată de către terseveranța, duminică, și agil, s’a respăndită cu tăriă scomptată, că d. Ion Brătianu ș’a dată demisiunea; se mai adaogă că colegii săi de la Justiția și Financie, să dechiarată că se voră retrage și dumneiorui, de se voră retrage și acești doui Miniștri, apoi negreșită se voru retrage și cel-l-alți. Pentru ce aceste demisiuni? Nu scimO nimicu âucă, iasă, de se voru adeveri, apoi Gazetta de lași și gliariulă Națiunea, nu se voră putea plânge că Miniștrii n’au ascultată cererile loră și eutopulă va fi deschisă partitei conservatorie, conformă dorinței s^rselorűgjiarie. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCI. Bucuresceni, Măne, Luni 31 Iuliu, se serbeza sosirea în orașiulă nostru a Membrilor Societății literarie române. Capitala României va vede mâne, întrunită pentru ântâia ora, în sânulu scă, întrega limbă romănescă; pentru ânteia oromâne, se vor regăsi alături toți membrii aceleiași familii, toți frații de același sânge. Românii din tóte unghiurile țeriforă, pe unde lui Dumnezeu a plăcută se-i împartă, se unescă mâine spre a face opera cea adeverată romănescă, spre a ne întemeia limba, cugetură romănescă. Se mergemă dară cu toții, cu toții se mergemă se-i întâmpinăm, la intrarea orașiului nostru, ca cu uă oră mai nainte se ne putemă înveseli deuă atâtă da scumpă și măreță privire; se ne habrâcâmă cu haine de serbatóre; se neîmpodobimă casele în trecerea loră și cu toții împreună se se arămă bună venire; cu toții împreună se le mărturisimă âncă vădită cu cătă dură și cu cătă nerăbdare îi adăstămu. Membrii societății vor sosi la 10 ore dimineța la rondul II de la șosea. Sunt făcute, de către ună Comitetă specială, tóte pregătirile cuvenite spre a celebra cu demnitate uă arătă de mare serbare literarie și naționale. Primarul I, C. Panaiotă. DISGURSU pronunciată la primirea Membrilor Societății Literarie, de cătră Președ. Comitatului din Bucurescii Domniloră și frați. Suntemü fericiți de a fi lîngă d-v interpreții Societății Române întregi, și a ve esprime sentimentele sale intusiaste pentru buna D-vostre venire în micrlocul nostru. Acestă gli solemne, a reunirea celui d’ánteia Congresu literaria Română, va forma uă epocă însemnată în istoria țere și literaturei Române. Ați venită se faceți unirea limbei Române; acestă operă va fi potra fundamentală a edificiului măreță la care aspirămă toți, și ne feneitamți de alegerea ce guvernulu a făcută in personele D-vóstre. Din mai multe judecie ale țerei amu primită autorisări de a vă esprime din parte-le, în acesta ^î, aceleși sentimente frățesc!. Unele din judecie și municipiile loru, precum: Galați, Brăila, etc., ne au invitată âncă se ve spunem, ca au creatu, în onorea grilei de l-iu Augustă, stipendii pentru studințil de peste Carpați. Astafel, țara întregă se unesce la serbarea acestei gîile, care va remănea eternă memorabile în tote ănimele Române. Traima departe unii de alții, iubirea nóstrá însă, sufletele nóstre n’au hotare, și, ceia ce no au ținută frați și Români pînă astăzii, Limba și Religiunea străbunilor noștri, ne va apropia și întări încă mai multă în viitor. Dumnedoase îicunune opera ce sunteți chrămați a face! Trăiască Națiunea Română! Trăiască Domnitorulă Carolă !! Președ. Comit. Ion Fălcoianu 31 iulie 1867. Domniloră Grigore Balșu, P. Balșu, ș i Colonelă Grigore Sturza ! La homadă. Colegiulu alu III-lea de DorohoiQ, tindă fără representante, noi cetățiani! și alegătorii ne grăbim și a ve respuns de la invitarea ce faceți pentru 25 la România, că provocarea de întrunire a d-vóstrá e desaprobată de colegiulu al III-lea, și suntemu încredințați și de judeciulâ întregii, și nici putem fi admite că vreunule din cel chlămați a ne represinta s’ar asocia cu d-vóstrŭ, că voru adera la un proposițiune atâte de anti-naționale și anti-constituționale. Primară: A. Radu, Dimitrianu, Constantinu Mihailescu Iconomu, P. Dobrea, T. Jianu, I. Anestinu, A. Mavrodin, C. Dimitriu Iconomu, Dr. Cherimbahu, M. Budiștanu, Seriteanu, Paraschivu, N. Gheorghescu, G. Păntea Iconomu, D. Petrovici, Diaconu, N. Bobulescu, Burghelea, D. Golească, N. Christoforu, A. Răutu, Popa, Caralea, Neculaevicî, V. Teodorescu, Țigulea Ivașcu, I. Popovicî, Gavrilescu, sub-locotenentă Stefanovicî, D. V. Caragea, Mamaia, I. Mândru, B. Mihailescu, P. Botezu, T Cernovodeanu, D. Ionescu, Al. Brănzanu, D. Albotescu, A. Moțocu V. Cesarovici, C. Alecsandrescu, N. I. Neculau, preotă G. Neculau. Dorohotă. Iuliu, 1867. D lui redactoră ală Șiamiului ROMĂNULU. Domnule, Am pusă sub ochii d-lui ministru de Finance, a L.Ia scrisorea d-lui Cotunți, publicată In „Romănulu 1” din 27 Iuliu, căt și reflecțiunile d-vóste ca redactare, înserate în acestă siamă din 30 Iulie. D-sa regretăndu încercările ce se fac, pentru a se arunca uă umbră asupra licitațiunei moșiiloru Statului, care nuŭ suși leale d-v. le calificați de frumóse și mi-au dată ordină, a țină la disposițiunea d-vóstre, sau ori a cării alte persóne, piesele atrngătóre de adjudecarea și confirmarea arendărei moșii Rainósa din Muscelu. Ele voră proba îndestulă, puțina participare ce directorul domeniiloră aă avută la confirmarea adjudecărilor, cari tóte 3e făceau de consiliu, pe baza tabloului ținută de însuși d-nn ministru. Veți vedea totăladată că daca adjudecarea moșii Aninasa s’a confirmată fără a se lua l o considerațiune de consiliu oferta d-lui Paul, acesta a fostă de bună suimă, pentru că acea ofertă nu era întovărășită de garanția cuvenită. Potrivită dar ordiniloru d lui ministru, țin la disposițiunea d-vóstre, tóte lucrările atingătóre de arendarea moșiilor statului. Bine-voiți, domnule Redactoră, a priimi s.c.l. Director«, C. Iliad Capeleanu. No 28,829, lui ni» 31, 1867. Adresa consiliului Comunală alu urbei Băcău sub No. 179b, din 20 Iulie 1867 către Ministerială de Resbelu. In Romănulu No. 153, citind« raportulă domimel-vóstri către Măria Sen, No. 2770, din 6 iuniă, consiliată comunală s’a mișcat*4 do cia mai mare , mulțămire și bucurie. De osuta asceptamă se vedemă vă țasemenea potrivită măsura, din nenofl