Romanulu, iulie 1867 (Anul 11)

1867-07-31

* ALU UI-SPRE­ PECELE _______­ VI-TRICE ȘI VEI PUTE Cap. Bist. Be aat...............................lei 128 — 152 Be șofi‘ lună..................... » 64 — 76 Be trei luni...................... » 32 — 3S Pe un lună....................... » 11 — — Unu exemplaru 24 par. Pentru Parisii pe trimestru fr. 20 Pentru Austria.......... .... fior. 10 v. a. AliMlmoutófi­­naa, sauaMUM bOLUau «O »­ — Miăl/ACȚIUNEA. »IUai>a ACALIKMIEl 22. Articlele trimise și nepu­blicate se voră arde. — Redactoră respundetorii Ku­genin Curada. LUNI 31 IULIU, MARȚI 1 AUGUSTU 1861. LUTfIlNEZA­TE ȘI VEI­TI ------------­Abonamen­tele în Buc­uresei Pasagiulu Romanii No. 1. — In districte la cores­­pondinții­­ siariului și prin poștă. La Pa­ris la D. Caras-Hallegrain, rue de l’an­­cienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d.T.Paleologu A. N­I­K­O I I­ K 1­L­E Linia de 30 litere.......1.............. 1 leu. Inserțiimî și reclame, linia ......... 5­­.................................. ........ SERVIȚII? TELEGRAFICI? AN­U ROMASlI Lt­. (Întârziată în Austria.) BERLIN, 11 Augustă. D. de Bism­ark ș’a stri­b­ită degetile manei drepte între uși a unui vegonă al îi cărei ferate; rana nu este seriosă. CONSTANTINOPOLE 11. Guvernulă­oto­naț a adresat u uă notă tutoră a ginților­ sei în străină­tate prin care contestă actele de cruzime comise de către Tarei în Candia, și protestă contra trans­­portărei în Grecia a fugarilor­ din Candia, de către corăbiele puterii ordi străine. CORRU, 9 Augustă. Solii din Atena asigură că Turcii au deșiertată partea orientale a Spa­­kiei. Mehomed s-a retrasă spre Apocorona. Res­­chid retregendu-se spre Rethimno, a fostu atacată de către resculați lăngă Tambuck­i. PARIS. Monitorele semnalăndă articlulă din­­ fab­ulă oficiasă din Berlin, de la 8 Augustă, dice c’acelă limba giă nu mai lasă nici nă­ndo­­ială despre disposițiunile pacînice ale Prusiei în privința Franciei, D. Stanley, ministru trebiloru din afară ală Englitereî va sosi la Paris în luna lui Septembre. FLORENZA. 9. D. Malaret, (ambasadorele regelui la Berlin) a plecată. D. Nigra va pleca mine pentru Venezzia, se va reintorce apoi la Florenza spre a lua instrucțiunile sale mai na­­­ inte d’a se re’ntórce la Paris. NEW­ YORK. — Toți prefecții cari au servită luptă imperiă suntă efilați pentru timpă de șase ani. Lopez, (trădătorele lui Maximilian) este chră­­mată înaintea unui tribunale de resbelu spre a respunde pentru delictele ce-a fostă comisă pîn’aci. (Serviciulu privată ală Monitorului) PARIS, 8 Augustă. — Constituționalul declară călătoria imperatorului și împărătesei Francesi­­lor­ la Salzburg, una simplu actă de simpatie afectuosă personale. — Francia pretinde că după ce se va înturna de la Salzburg, imparatul­ Na­poleon va avea oă întâlnire cu regele Prusiei la Baden-Baden. — Metternich și Grammont vor­ merge asemenea la Salzburg. — Ambasadorul­ franceză Dano de la Mexic, va remănea, ca și cei­l­alți ambasadori acolo, pînă la venirea lui Jua­rez, spre a protege interesele naționale. BERLIN, 9 Augustă.—Nord-Deutche, vorbind­ despre u­ notă conciliantă în privința ultimelor­ demarșe ale guvernului franceză, asigură că Pru­sia voesce cu sinceritate pacea.—întrevederea lui Napoleon cu regele Prusiei nu este inverisimile. PARIS, 9 Augustă. —Imperatură a plecată la Châlons. Bucuresci ^ £ £ £ Membrii Societății Literarie, au in­trată ații în calitatea României, unde au fost­ primiți, conformă programei pu­blicate, cu cea mai deplină bucurie și frățietate. Cu tote că ații era să afi lucratóre, cu tote că ceremonia, anun­­giata fundă pentru eri, mulți, fórte mulți n’au putută fi prevestiți la timpă că ea se va face aici, eră nu­mâne, precum­ă fusese mai ânteiă anunciată prin Romănulu, totă iisă, uă mulțime de cetățiani, din tóte stările societății, s’a întrunită la capetulă grădinei de la șosea, spre ’ntâm­pinarea membrilor­ Societății Literariă române. Bătrâni, juni, femei, copii, toți se grăbină a lua parte la acestă ser­bare în adeveri naționale, și ma­mele arîtnă copiiloră, totă ce se pe­trecea, spre a țină minte că au luată parte la serbarea u­lilei in care, cumă a­d­isă Primarele Bucurestiloră „pen­tru antreia oră capitalea României vedhe întrunită în sînulă sau întrega limbă romănescă; pentru prima oră se re­­găsescă alăture toți membrii acelea­a­și familie, toți frații d’acela­și sânge. Pen­tru ’nnâia ora Românii din tóte un­ghiurile țârei se’ntrunescu spre a face adevărata operă rom­ânescă, spre a ne întemeia limba, cugetură romănescă.“ De­și despărțiți politicesce, Romă­­nii au fostă totă­deuna întruniți în cugetă, căci nu pote cugeta într’altă­­felă acela­și sufletă. Cu tóte acestea, faptulă prin elă ensu­și, acesta în­trunire materiale, red­uta pentru prima ora era unu spectaclu măreță, ce fă­cea se tresalte inimele, și ’nnobilea frunțile tutoră a sistințiloru prin felu­ritele cugetări ce elă provocă în fiă­­care inimă, în­­ fă­care frunte. Publicămă mai la vale, atătă pro­clamațiunea Primarelui Capitalei câtă și discursulă prin care d. loan Fâl­­coianu, ca Președinte al­ Comitatului instituită pentru ceremonia acestei prii­­miri, a ’ntâmpinatű pe membrii din osebitele provincie Române, întruniți în sfârșită acumă, pentru a pune pe­trele fundamentale ale marelui edificiu­ naționale. Cele din urmă cuvinte ale domnu­lui Fălcoianu fură acoperite de stri­gătele cele mai intusiaste de „Trăias­că Româniai“ ce se repetită de ne­­numerate ori. Căndă liniștea fu sta­bilită, d. Hodoșiiî se esprimă camă în termenii următori: „Ve salutamă cu iubire, frați li­beri din România liberă, suntem­ă fe­riciți d’a ne afla în raid­’locală vostru unde cuvântul­ este liberă. E fru­­mósá libertatea vóstrá. Nu v’o învi­­diămă însă, ci o dorimă și pentru noi. O dorimă și lucrămă’ și o sperămă. „Amă avută fericirea a fi chiămați ca in unire cu domnia­ vostru se stabi­­limă unitatea limbei, unitatea limbei o avemă, fraților­, de la Thisa pînă la marea Nagră, toți Românii au acea­ași limbă, prin urmare n’avemă a stabili unitatea limbei, ci numai forma iei, unitatea gramaticei ș’a dicționariului. Căndă vomă ave acestă unitate în es­­primarea cugetării nóstre, vomă fi și mai uniți în simptiminte și cugete. Libertatea este dreptură tutuloră. Ro­­mănuță o cere cu gura, o pretinde în numele dreptului, și căndă i se contestă o dobândesce cu miju­acele morali sau materiali după împregiu­­rări. Bine v’am găsită frațiloră.“ Vocea emoționată și cuvintele adâncă simțite ale d­lui Hodoșiu provocară urări pu­ternice și cea mai vină și atingătóre impresiune tutoră a sistințiloru. După d. Hodoșiu, d. Roman luă cuventură și esprimă fericirea d’a se afla in mijjlocul­ fraților ă sei din Capitalea României libere, apoi a­­daugă: „Unitatea limbei a esistată pu­­rure în tóte părțile Români­ei; limba mamă, de atunci căndă ea era a an­ticei Rome, care dicta legi lumei în­­trege, de atunci ea s’a păstrată una ș’acea­ași, ș’acumă ne­ama întrunită numai pentru a stabili forma acestei limbe iubite.“ D. Roman sfirși mulțămind de buna primire, în termenii cei mai afectuoși și bine simțiți. Urările pre­lungite ale mulțimei și veselele fan­fare ale musicilor, gardei naționale, se prelungiră apoi pînă căndă mem­brii societății literarie se depărtară în trăsurele ce le era destinate. Cine se teme de libertatea Presei? Numai omenii cei rei și neonești? Ce cătă­dară una guvernă are cugetări mai naționale, și este mai nobile și mai reale în tóte lucrările sale, cu a­­tătă elă voiesce ca ori­ce actă ală scă so fiu discutată în lumina cea mare. Io nici uă țeră în Europa, și chiar în America libertatea Presei n’a fostă, nu este mai mare, mai deplină de­cătă este în România de la 11 Fevruarie și pîn’acumă, și suptă nici ună prin­cipe, în nici uă țeră și în nici oâ e­­pocă, libertatea n’a domnită cumă dom­­nesce de 15 luni, cu Principele Carol al­ României. Acesta este dovada­ cea mai mare, că dom­nulă Româniloră simte că națiunea este cu densula, precum­ă densulă este cu națiunea, și că seie, este convinsă că numai pe cătă va domni libertatea nici că umbră nu se va putea pune între suverani și na­țiune. Acesta fiindü vechia și nestre­­mutata nostră credință, reproduserăm» îndată reclamarea făcută de d. Co­­trud­ă, în privința arendării unei mo­șie, și cu mirare reglurămă că d. mi­nistru de financie, și mai cu semă d. directore ală dominiiloră, nu se gră­bină a face lumina și ’n acestă pri­vință. Din fericire n’asceptarămă multă­ responsură a venită, îlu reproducemă mai la vale și se va vedea că causa care a oprită d’a se pune din noă în licitațiune­a isa moșie a fostă că celă care a reclamată n’a presintată și cau­țiunea ce se cere de lege a se pre­­sinta d’u odată cu cererea. Piar­ulă Perseveranța în No­­scă de ori, resping lenda foiloră cari combată guvernulă actuale și mai cu semă­na­zettei de Iași, între altele glice: „E în natura oposlțmnei sistematice d’a se ucide singură și de aceea e s­­puserăm­ă înaintea publicului fișele a­cestui dram­ă, pentru că publicul ă se petrund­ă singură atâtă argument de ce le invoca câtă și spiritulă ce lă animă. „Daca credeți d- loră de la Gazettă că vorbele pompose, ea anarh­ie, ea șarlatanismă, ea chivertiseră etc., suntă probe îndestule spre a„ condemna pu­terea de a stâ­rji, represintată de nume a căroră onorabilitate și patriotism s aă uă tradițiune istorică, și cari suntă le­gate mai cu tote datele mărețe ce au însemnată propășirea României con­­timpurane, atunci trebue se aveți pre pagină respectă pentru adevera și pen­tru virtute daca aveți curagială d’ale insulta cu atâta disprețiă și cinismă. „Unde este anarhia domnitoră de la Gazetă. „In esecutarea învoeliloră? în strin­­gerea recoltei? în stîrpirea focuriloră ce ne bîntuiaă pînă estimpă? în spo­­rirea venitului moșiiloru Statului? „Unde este șarlatanismul ă­ domniloră de la Gazetă? „In spiritul­ de conciliațiune care lasă unele din cele mai înalte func­țiuni administrative, partitei adverse ale căreia organă ești d-ta? demnă, fagră cu pu­erile în conduita străine? in circulări liberale, esecutate ad-literam? „Unde este chivernisela domniloră de la Gazettă? „Dară aici demnitatea ne opresc e a respunde, căci unui organă de publi­citate ce se respectă nu’i e permisă d’a urma pe adversarii săi într’uă dis­­cuțiune lipsită de consolinți! „Numerulă din 20 Iuliu ală Gazettei e un bășică de frase seci; numerulă din 23 respiră intriga. Și tóte a­­ceste diferite mi­’loce d’a combate se indrepteza în contra d-lui I. Brătianu. „Gazetele străine, nu atacă cabine­tură actuală, ci anume pe domnu I. Brătianu. „Consulii atacă pe­­ I. Brătianu. „Presa din țară — cea ostilă — a­­tacâ totă pe d. Brătianu. „Deci, aci e stânca de care se sdro­­bescă opintirile celoră cari ar voi se schimbe situațiunea, deci, împrejurulă cestul punctă și amicii libertății sunt datori a se g'mpa.“ Aceste s’aă publicată de către ter­­severanța, duminică, și agil, s’a res­­păndită cu tăriă scomptată, că d. Ion Brătianu ș’a dată demisiunea; se mai adaogă că colegii săi de la Justiția și Financie, să dechiarată că se voră retrage și dumneiorui, de se voră re­trage și acești doui Miniștri, apoi ne­­greșită se voru retrage și cel-l-alți. Pentru ce aceste demisiuni? Nu scimO nimicu âucă, iasă, de se voru ade­veri, apoi Gazetta de lași și gliariulă Națiunea, nu se voră putea plânge că Miniștrii n’au ascultată cererile loră și eutopulă va fi deschisă partitei con­­servatorie, conformă dorinței s^rselorű­gjiarie. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCI. Bucuresceni, Măne, Luni 31 Iuliu, se serbeza sosirea în orașiulă nostru a Membri­­lor­ Societății literarie române. Capitala României va vede mâne, întrunită pentru ântâia ora, în sânulu scă, întrega limbă romănescă; pentru ânteia oro­mâne, se vor­ regăsi ală­­turi toți membrii acelei­ași familii, toți frații de același sânge. Românii din tóte unghiurile țeriforă, pe unde lui Dumnezeu a plăcută se-i împartă, se unescă mâine spre a face opera cea adeverată romănescă, spre a ne întemeia limba, cugetură romănescă. Se mergemă dară cu toții, cu toții se mergemă se-i întâ­mpinăm, la in­trarea orașiului nostru, ca cu uă oră mai nainte se ne putemă înveseli de­uă atâtă da scumpă și măreță pri­vire; se ne h­abrâcâmă cu haine de serbatóre; se ne­împodobim­ă casele în trecerea loră și cu toții împreună se se arămă bună venire; cu toții îm­­preună se le mărturisimă âncă vădită cu cătă dură și cu cătă nerăbdare îi adăstămu. Membrii societății vor­ sosi la 10 ore dimineța la rondul­ II de la șo­sea. Sunt­ făcute, de către ună Co­­mitetă specială, tóte pregătirile cuve­nite spre a celebra cu demnitate uă arătă de mare serbare literarie și na­ționale. Primarul I, C. Panaiotă. DISGURSU pronunciată la primirea Membrilor­ Societății Li­terarie, de cătră Președ. Comitatului din Bucurescii Domniloră și frați. Suntemü fericiți de a fi lîngă d-v interpreții Societății Române întregi, și a ve esprime sentimentele sale intusiaste pentru buna D-vostre ve­nire în micrlocul­ nostru. Acestă gli solemne, a reunirea ce­lui d’ánteia Congresu literaria Ro­mână, va forma uă epoc­ă însem­nată în istoria țere­ și literaturei Române. Ați venită se faceți unirea limbei Române; acestă operă va fi potra fundamentală a edificiului mă­­reță la care aspirămă toți, și ne fen­eitamți de alegerea ce guvernulu a făcută in personele D-vóstre. Din mai multe judecie ale țerei amu primită autorisări de a vă es­prime din parte-le, în acesta ^î, aceleși sentimente frățesc!. Unele din judecie și municipiile loru, pre­­cum­: Galați, Brăila, etc., ne au in­vitată âncă se ve spunem, ca au creatu, în onorea grilei de l-iu Au­gustă, stipendii pentru studințil de peste Carpați. Asta­fel, țara întregă se unesce la serbarea acestei gîile, care va remănea eternă memorabile în tote ănimele Române. Traima departe unii de alții, iu­birea nóstrá însă, sufletele nóstre n’au hotare, și, ceia ce no au ți­nută frați și Români pînă astă­zii, Limba și Religiunea străbunilor­ no­ștri, ne va apropia și întări încă mai multă în viitor­. Dumned­oa­se îi­cunune opera ce sunteți chrămați a face! Trăiască Națiunea Română! Trăiască Domnitorulă Carolă !! Președ. Comit. Ion Fălcoianu 31 iulie 1867. Domniloră Grigore Balșu, P. Balșu­, ș i Colonelă Grigore Sturz­a ! La h­omadă. Colegiulu alu III-lea de DorohoiQ, tindă fără representante, noi cetățiani! și alegătorii ne grăbim și a ve respuns de la invitarea ce faceți pentru 25 la România, că­­ provocarea de întrunire a d-vóstrá e desaprobată de colegiulu a­l III-lea, și suntemu încredințați și de judeciulâ întregii, și nici putem fi ad­mite că vre­unule din cel chlămați a ne represinta s’ar asocia cu d-vóstrŭ, că voru adera la un proposițiune atâte de anti-naționale și anti-constituționale. Primară: A. Radu, Dimitrianu, Constantinu­ Mihailescu Iconomu, P. Dobrea, T. Jianu, I. A­­nestinu, A. Mavrodin, C. Dim­itriu Iconomu, Dr. Cherimbahu, M. Budiștanu, Seriteanu, Paraschivu, N. Gheorghescu, G. Păntea Iconomu, D. Petro­­vici, Diaconu, N. Bobulescu, Burghelea, D. Go­lească, N. Christoforu, A. Răutu, Popa, Caralea, Neculaevicî, V. Teodorescu, Țigulea Ivașcu, I. Popovicî, Gavrilescu, sub-locotenentă Stefanovicî, D. V. Caragea, Mamaia, I. Mândru, B. Mih­ai­­lescu, P. Botezu, T Cernovodeanu, D. Ionescu, Al. Brănzanu, D. Albotescu, A. Moțocu V. Ce­­sarovici, C. Alecsandrescu, N. I. Neculau, preotă G. Neculau. Dorohotă. Iuliu, 1867. D lui redactoră ală Șiamiului ROMĂNULU. Domnule, Am pusă sub ochii d-lui ministru de Finance, a L.Ia scrisorea d-lui Cotunți, publicată In „Romănulu 1” din 27 Iuliu, căt și reflecțiunile d-vóste ca redactare, înserate în acestă­­ siam­ă din 30 Iulie. D-sa regretăndu încercările ce se fac­­, pentru a se arunca uă umbră asupra licitațiunei moșiiloru Statului, care nuŭ suși leale d-v. le calificați de frumóse și mi-au dată ordină, a țină la disposițiunea d-vóstre, sau ori a cării alte persóne, piesele atrngătóre de ad­­judecarea și confirmarea arendărei moșii Rainósa din Muscelu. Ele voră proba îndestulă, puțina par­ticipare ce directorul­ domeniiloră aă avută la confirmarea adjudecărilor­, cari tóte 3e făceau de consiliu, pe baza ta­bloului ținută de însuși d-nn ministru. Veți vedea totă­ladată că daca adju­decarea moșii Aninasa s’a confirmată fără a se lua l o considerațiune de con­siliu oferta d-lui Paul, acesta a fostă de bună suimă, pentru că acea ofertă nu era întovărășită de garanția cu­venită. Potrivită dar ordiniloru d lui minis­tru, țin la disposițiunea d-vóstre, tóte lucrările atingătóre de arendarea mo­­șiilor­ statului. Bine-voiți, domnule Redactoră, a priimi s.c.l. Director«, C. Iliad Capeleanu. No 28,829, lui ni» 31, 1867. Adresa consiliului Comunală alu urbei Băcău sub No. 179b, din 20 Iulie 1867 către Minis­terială de Resbelu. In Romănulu No. 153, citind« rapor­­tulă domimel-vóstri către Măria Sen, No. 2770, din 6 iuniă, consiliată co­munală s’a mișcat*4 do cia mai mare , mulțămire și bucurie. De osu­ta asceptamă se vedemă vă țasemenea potrivită măsura, din neno­fl

Next