Romanulu, octombrie 1867 (Anul 11)
1867-10-27
920 Ismail, 1867 Octombre 19. Domnule Redactare. In urma disolvărei consiliului comunei urbei Ismailă, alegerea nouilor si membri prindeplinirea tutorii formalitățiloru avându locul a 15 al unei curente, majoritatea relativă a voturilorü a întrunită domnii Ion Altănovici 63 voturi, Dimitrie Darasa 16, Dimitrie Neculaevă 46, Dimitrie Dubovschi 45, Iosif Treshelcin 42, doctorală Goridali 40 , preotul Teodoră Neculaevă 34, Teodosie Spacovici 33, Timofei Avramov 33, Alecsandru Hulban 31 , Ion Chirilov 31 , Nesdin Zlatanov 30, și Vasile Măndinescu 29. Asupra recomandației alegerea și numirea primarului atragemă atențiunea domnului ministru de Interne spre neviolarea art. 83 din legea comunală. Aragemă atențiunea asupra ordinei onorabilelor ministeru cu No. 10740 din anul 1867, și a raporturilor prefecturei No. 815 și No. 1010, privitóre pe consiliul comunală de atunci ală urbei Ismail in capulă căruia primarii era d. d-ră Garidali, V. Bacalov , Teodorescu , Serban , Musicescu , H. Verdeni , Gandebal , Popovici, D. Gopcean. ROMANüLü 28 OCTOBRE. ■ [UNK]"HJil!_U agMgSMHBlBBM WMW Bai tnum sau curtea vară putea decerne în contră-lună mandată de depunere gen de arestare. Artele ocupă unu loc o camă restrînsu în esposițiunea Română Terminăndu acesta a două revistă asupra României, organulQ Esposițiunei Universale, adaoge: „România nasce la viața politică și la viața sociale. Fără inițiativă, fără fonda naturală, fără acela ce Românii numai Ingenium, și fără aceaa ce Frances! au fostă pe aprópe a traduce prin cuvintele: geniulă unei națiuni, în fine fără calitățile originale cari facu^are unii poporü se dă ela însuși, România, nu póte spera d’a lua în Europa locală ce ocupă atari țeri. De bună samă că acolo este uă cestiune de rasă, care resultă federală din cercetarea elementelor, atătu de felurite ce compun poporațiunea română. — Insa uă națiune, fără a ținti la roluri de frunte, póte ocupa una rango onorabile. România așta’și are pentru dînsa^'avantagiele cele precióse ale unui pămênt în roditoră,Imbieljiugatu, fecundă în bogății de Aofl TeÎut în Guvernulu a luată inițiative maarelor lucrări industriale și agricole. Mergă ala înainte. Incuragere prin protecțiunea Statului, prin~bun^facerH^^e~vsi trage din lucrările sale, industria particulară care se va desveli, cumu s’au desvelizit în Sințeza, în Belgia și aiurea. Și România, într’una viitoru pucină depărtată, póte deveni pentru Europa cea a ce era Odesa cu grânele sale, Thibetulű cu pérulGseu de capră, Polonia cu sare arsea, Rusia cu lemnele sale, Belgia cu uleiurile sale. In fine ea pate se devină un mare centru de producțiune. ~x Acesta*i mărirea? Acesta’i gloria? Nu. Ci acesta’i avuția. „Și dacă Romănia nu ocupă, ca Prusia, ună rocă însemnată în istoria națiuneloră, ea ar pute se se mângâie prin acesta cuventa arătu de adânca și arătă de adeverata: „Fericite popórele cari n’au istorie.“ Acesta e consiliul, acésta e secțiunea ce ni se dă. Și cei ce ne-o dau, vorbesc, în numele civilisațiunei europeane, vorbesc și din inima civilisațiunei moderne, vorbescu din Paris, ochiulu lumei luminate patra de încercare a bunului și zeului, a presintelui și viitorului, loculu unde s’au otarítu, se otărescu și se vor hoțărî sorții popóreloru, — cu deosebire sórta nóstra. Se primimu consiliulu, se ascultamu lecțiunea cu tótu băgarea de semă. Ni s’a imputatu de multu, și de către somități ale artei și diplomației, că 8cm temă unu" popora prea imitativă și prea pucina originală. Acesta, de nu ne înșiălăm", a întărită-o și ilustrulu Saint-Marc-Jirardin, pe la 1837, cănd ne-a visitatu. A sositu timpul a se speriemú pata acesta deasupră ne. Și trebue se o spalămă chiar în interesul nostru. Ceea ce ne cere astă ți Europa, este nu copie, nu imitațiuni, ci originalități, ci producțiuni născute din spontaneitatea nóstra. Pe muncă clară, pe studiă și esploatarea averei naționale, dă morale, fiă intelectuale, dă materiale. Căndă marele Constandin avu se mergă în contra lui Maxențiu, se arată pe cerinuă cruce de focă înconjurată de acestă inscripțiune: in hojt signo pinces. imperatorele puse acesta semnă misteriosu pe steagurile sale; la gravă pe scuturile, coifurile și armele rostirei sale; și’n acesta semnű învinse. D’asemine și generațiunea română de astăzi, trebue sa înscrie pe stindardele sale: geniu—naționalii propriu, iasă..cu iritațiunile. Și se simți Tînfie încredințați că în acesta semnu va învinge. In adevera lucruri este fórte lămurită . A organisa, a aplica cu seriositate în România principiile din 1789, ce n’au traitu pînă acuma de câtű în Constituțiunea ce avemű, adică în teorie și in abstracto, a înbrăcișk cu bâlbâită causa propășire poporare, a face se se pogóre lumina învățăturei în masele poporului; a încuragia, a crea comercială și navigațiunea națională, a înduragia industria națională, artete naționale, a ridica literatura și limba națională acolo unde trebue se stea, aceste doue zeități latină poporă vie și viabilă, a le iubi și respecta după datorie și cuviință; — a crea căi de cemunicațiune, a face iată ce e cu putință a se face pentru cultură și înnaintarea neamului; — în fine s sui geniulă nostru națională se dea, se producă iată ce pote da ca productă adeverată naționare; din spontaneitatea" nóstru proprie, ecă ce ne cere Europa; ecă sarcina vederată a generațiunei nóstre, eca singura condițiude luptă care mai putemă figura în viitoru pe harta poporelor libere. Numai in hoc signo vinces. G. M. MODIFICAȚI UNELE PROPUSE DE COMISIUNEA CONSULTATIVA LA PROCEDURA PENALE. Despre liberarea provisoriă și despre cauțiune. Articolele 116 pînă la 127 sunt abrogate și înlocuite prin articolele urmatore. Art. 115 se măoține. Art. 116. Liberarea provisoriă in cursul instrucțiunii va putea fi dată prevenitului, după a sea cerere și după ce se va asculta și Procurarele, ori care ar fi natura inculpării ce i se va aduce ca îndatorire de a se înainta cu tote actele de instrucțiune și pentru esecutarea decisiunii, ori de căte ori va fi chiemata. Liberarea provisorră va fi de dreptă acordată prevenitului domiciliată în materia corecționale, trei dile după interogatoriu, căndă masimulă pedepsei pronunțiată de lege, va fi de mai puținu de ună ană de închisore. Acesta disposițiune nu se aplică nici prevențiilor, deja condamnați pentru crime, nici acelora cari voră fi fostă condamnați la uă închisore de mai mult de ună ană. Art. 117. In casă căndă liberarea provisoriă nu este de dreptu acordată, judecătorulu de instrucțiune va pută cere să cauțiune conformă art. 122, acesta cauțiune va garanta: 1. Infățișarea inculpatului la tote actele de Procedură și pentru esecutarea sentinței; 2- le plata în modulă următoră a cheltuelilor făcute de ministerială publică, 3- lea amendelor. Prin ordonanța de liberare se va determina și suma afectată pentru fiecare din aceste done părți ale cauțiunei. Art. 118. Vor fi dispensați de acastă cauțiune aceia cari vor putea justifica că adună domiciliu și cari pe lângă acesta voră produce și o dovadă de bună purtare, mai înainte de comiterea faptului, din partea a cinci persone, recunoscute de reputațiune”.Nu voră putea invoca acesta favore certați de judecată în crimă. Art. 119. Liberarea provisoriă va pute fi cerută, în orice stare a căușei pînă la decisiunea camerei de punere în acusare, de trimiterea prevenitului la jurați. La camera de punere în acusare de la ordinanția judelui de instrucțiune ,pînă laotărîrea de trimitere înaintea curții cu jurați. La Tribunale dacă afacerea s’a trimisă acolo; La curte de se va și apelată sentința ; Condemnatulă care pentru a face admisibile recursulă seu conformă art. 422 Codulă de Procedură, va voi se reclame libertatea sea va face cererea de liberare la Tribunalulă sau cartea care lă va fi condamnată. Art. 120. Cererea de liberare provisoriă se va discuta în camera de consiliu și se va statua după ce se va asculta și procurorele. Inculpatul va putea presinta observațiunile sale înscrisă. Art. 121. Oposițiunea séa apelat tn contra unei asemeni decisiuni cară a se forma în 24 ore, care pentru procuroră curgă din 4>ua ordonanțe sc hotărîrea. Pentru inculpată din ijiua notificațiunei. Oposițiunea sau apelul se voră înscrie intr’un registru ce se va ține la grefă spre acesta sfîrșită. Dreptul de oposițiune Hă are și procurorură generală după formele și în termenii art. 137. Art. 122. Cauțiunea ce se póte cere unu inculpată care reclamă liberarea provisoriă și ală cărui quantum va fi ficșată de judecătorulu de instrucțiune, după natura afacerei, va consiste să vină depunere de bani, ce se va face de inculpată ori de uă a treia personal pentru dinsulü, sau în unu angaginmentü înscrisă că va plăti suma conținută în cauțiune, la prima cerere luată de inculpată sau de a treia persona pentru elă, de voră fi solvabilii Solvabilitatea se va determina conformă regulilor stabilite prin procedura civile. Dacă cauțiunea consistă ln bani, depunerea se va face la casa de Deposite, și ministerială publică, după presintarea quitanței, va esecuta ordonanța de liberare. — Décá resultă din angajamentulă ce-și va fi luată a treia persona sau inculpată chiar, liberarea se va ordona dupe ce va presinta certificată că o depusă angaja mentală la grefă Mai înainte de liberare reclamantulă va trebui sa-și alegă domiciliul, pe cari îlă declară la grefă, de va fi inculpată la locul ă unde residera judecătorulu de instrucțiune, de va fi prevenită sau acusată la acela unde va fi juridicțiunea ce’să va judeca. Art. 124. Prima parte a cauțiunei se va căstiga de Stată, din momentulă ce inculpatulu, fără motivă legitimă de scusă, nu se va presinta la vreună actă de procedură sau la esecutarea sentinței. Cu tóte acestea urmând o aquitare sau absoluțiuneotărîrea vă putea ordona restituțiunea acestei părți a cauțiune!. Art. 125. A doua parte a cauțiunei se restitue totădeuna in casă de achitare, de absoluțiune sau de neurmărire. Eră în casă de condemnațiune, se afectă pentru cheltuieli și amendă în ordinea anunțată la art. . . de va mai remăriea ceva, se va restitui. Art. 126. Urmărirea cauțiunei pentre cheltueli și amendă se va face de ministerială publica. Ori ce contestațiune în acesta privință se va resolva în camera de consiliu ca incidență la esecutareaotărîrei. Art. 157. Deca, după ce va fi obținută liberarea provisoriă, inculpatură citată sau sorocită nu se va presinta, judecătorului de instrucțiune, tribunalu ADUNAREA SOCIETĂȚI TRANSILVANIA") Astăzi, 22 Octombre, a’a ținut ® Adunarea Societății Transilvania. Maî toțî cei 80 membri ai Adunărei erau de faciă. Unii public ® numeros ® și ales ® asista la acesta interesantă ședință a Adunărei. PROCESU-VERBALU. Ședința din 22 Octombre 1867, sub președința d-lui A. Papiu Ilarianu. I. D. președinte al Societății deschide adunarea la 1 oră după amiază și prin vă dare de stimă, in numele comitetului, despre starea Societății în cursul trimestrului trecută. Vedi ancesa lit. A. Acesta dare de sema fu primită de la începută pînă la fine prin cele mai intusiastice aclamări ale adunărei. a. D. președinte propune conformă artiolului 24 din Statute alegerea a trei secretari din sînulă adunărei. Facându-se alegerea, președintele proclamă de secretari ai adunărei pe d-nii Cetățianu, Gomșa și Străjanu. III. D. președinte propune alegerea unei comisiuni de celă pucină trei membri din sînulă adunărei, pre cătă se potermeni speciali In materie de contabilitate, pentru examinarea socotelelor, pe trimestrul trecută. Făcându-se alegerea, președintele proclamă de membri ai comisiunei pre d-nii comercianți M. N. Ciurcu și D. Alexiu și pred-nu căpitănii Horezanu. Comisiunea, la propunerea d-lui președinte, trece în altă odae pentru examinarea socoteleloru. Împreună cu d-nii comptabili ai comitetului, cari se le presinte condicele și se le dea tóte deslușirile necesarie. IV. D. vice-președinte ală comitetului, V. A. Urechiă, vine a comunica adunărei salutările d-lui ministru alăcuiteloră și instrucțiune publice, care ar fi dorită a lua parte în persona la acésta ședință, dacă orecari afaceri argind nu lară fi impedicată, adăogându încă d-nu vice-președinte că d-nu ministru l’a însărcinată a aduce la cunoșcința adunărei, că va propune onorabilei camere votarea unei sume pentru ajutoriul Societății Transilvania. D. președinte propune, și adunarea In aplause unanime decide a se face mulțumită înscrisă d-lui ministru pentru acesta patriotică faptă. Adunarea mulțumesce d-lui Urechiă pentru acesta frumósa comunicare. V. D. președinte arată adunării că în luna trecută a primită de la d-na Lupașcu prefectură de Galați uă sumă de 100 galbeni, adunată în districtul Covurlui, precum și uă scrisore în care Intr’altele țlica: „In doue,trei luni, credă „că void are fericirea de a ve tră„mite uă sumă de celü pucină 500 gal ■ „beni. Simțimintele românesc! cu care „e privită idea fericită a Societății Transilvania m- au tonsit a speranță rezultată chiorii mai mare de cătă aceasta. Se trăiască Societatea Transilvania! Se trăiți de președinte !*. După ce se dede lectură intregei scrisori a d-lui Lupașcu, d nn președinte, conformă decisiunei comitetului, propune numirea d-lui Lupașcu de președinte de onore alu Societății. Adunarea primeșce acesta propunere in aplause unanime. vi. D. președinte arată că comitetul având o trebuință de mai multe condici, s’a adresată către d-nu ministru președinte al cabinetului, St. Golescu, care :) Conformă decisiunei Adunărei Societății, toté Șianele din România, sunt rugate a reproduce, a bine-voită a da numai de cătă ordină de a se tipări gratis in tipografia Statului. Propune deci a se aduce mulțumită in scrisă d-lui ministru președinte. Adunarea primeșce cu entusiasmă acesta propunere. Vii. Il-uü președinte, conformă articlului 19 lit. c. din Statute, propune recunoscerea de membri ai adunărei, a următorilor domni membri ai societății. 1. D. 1. Martinovici, care a respins vă dată pentru totă dauna 640 lei. 2. D. A. Papiu Italiană, care a respinsă vă dată pentru totu dauna 640 lei 3. D. A. T. Lauriană, 384 lei. 4. D. 1. Paladi, 384 lei. 5. D. Toma Petcu, 384 lei. 6. D. N. Păianu, 378 lei, acesta din urmă cu 6 lei mai pucină decâtă ceru Statutele. Adunarea îi primesce la aplauze unanime pre căte și sase, și președintele i proclamă de membri. D-lă președinte arată cererea d-lui Romanescu, directorul gimnasiului de la Ploiesci, de a fi membru alu adunărei, dăndă suma de 12 galbeni in decursul anului. Adunarea decide că d. Romanescu, in modă escepționale va fi recunoscută de membru al adunărei din momentul ce In decursură acestui an, va fi îndeplinită suma de 12 galbeni pe lângă taxa de 12 sfanți. Totă asemenea se resolve și petițiunea d-lui Timoleanu, funcționară la curtea de conturi. VIII. D-lă președinte propune recunoscerea de membri ai adunării conformă art. 19 lit. b. din Statute, a următorilor domni studinți. 1. D. 1 Corvină, studentă la universitatea din Viena. 2. D. Dr. I. T. Chețanu, care făcuse cererea de a fi recunoscută de membru al adunărei, înainte de a fi primită gradul de doctorit la universitatea din Gratz. 3. D. C. Țino, studentă la universitatea din Bucuresci. 4. D. Gabrilescu, idem. 5. D. M. Sigeti, idem. 6. D. M. Georgescu, idem. 7. D. S. G. Lazaresco, idem. 8. D. Ștefan Mihăilescu, idem. 9. D. I. Iancu Stoiană, idem. Adunarea decide a se înscrie toți acest dar în condica membrilor adunării. IV. D-să președinte, avândă In vedere art. 40 din Statutele societății, propune a se comunica oficialminte Asociațiunei Transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, Statutele societății nóstre, precum și decisiunile fiecărei adunări, legalisate în tot forma Adunarea primesce în unanimitate acesta propunere. x. D-lă președinte arată că, nici nu s’a cerută, și ar fi fostă și aprope cu neputință de a se da gustanțe nu numai pentru colectori dară și pentru fiecare membru înscrisa, în deosebi. De altă parte, fiindă neaperată a da o dovadă de regularitate a administrațiunei societății, propune adunării se bine-voiescu a autoriza pe comitetu de a publica uă cărticică cuprind ötare de darea de semn a președintelui, de lucrările acestei adunări, și de numele tuturor membrilor societății, cu sumele ce a răspunsă fie care în parte. Astă cărticică se se împartă tuturor membrilor societății. Adunarea primește acesta propunere. Unii din dnii membri ai adunării propună a se publica lucrările adunarei și prin ziare. D. președinte declară că le va comunica tuturoră ^iariloro Și puse indouiesce că voră fi publicate.