Romanulu, octombrie 1867 (Anul 11)

1867-10-27

920 Ismail, 1867 Octombre 19. Domnule Redactare. In urma disolvărei consiliului co­munei urbei Ismailă, alegerea nouilor si membri prin­deplinirea tutorii for­­malitățiloru avându locu­l a 15 a­l unei curente, majoritatea relativă a voturilorü a întrunită domnii Ion Altănovici 63 voturi, Dimitrie Da­­rasa 16, Dimitrie Neculaevă 46, Dimi­trie Dubovschi 45, Iosif Treshelcin 42, doctorală Goridali 40 , preotul­ Teo­doră Neculaevă 34, Teodosie Spaco­­vici 33, Timofei Avramov 33, Alec­­sandru Hulban 31 , Ion Chirilov 31 , Nesdin Zlatanov 30, și Vasile Măn­­dinescu 29. Asupra recomandației alegerea și nu­­mirea primarului atragemă atențiunea domnului ministru de Interne spre ne­­violarea art. 83 din legea comunală. Aragemă atențiunea asupra ordi­nei onorabilelor ministeru cu No. 10740 din anul­ 1867, și a raporturilor­ pre­fecturei No. 815 și No. 1010, privi­­tóre pe consiliul­ comunală de atunci ală urbei Ismail in capulă căruia pri­marii era d. d-ră Garidali, V. Bacalov , Teodorescu , Serban , Musicescu , H. Verdeni , Gandebal­ , Popovici, D. Gopcean. ROMANüLü 28 OCTOBRE. ■ [UNK]"HJil!_U­ agMgSMHBlBBM WMW Bai tnum sau curtea vară putea decerne în con­­tră-l­ună mandată de depunere gen de arestare. Artele ocupă unu loc o camă res­­trînsu în esposițiunea Română Terminăndu acesta a două revistă asupra României, organulQ Esposițiunei Universale, adaoge: „România nasce la viața politică și la viața sociale. Fără inițiativă, fără fonda naturală, fără acela ce Românii numai Inge­nium, și fără acea­a ce Frances­! au fostă pe aprópe a traduce prin cu­vintele: geniulă unei națiuni, în fine fără calitățile originale cari facu^are unii poporü se dă ela însuși, Rom­­â­nia, nu póte spera d’a lua în Europa locală ce ocupă atari țeri. De bună samă că acolo este uă cestiune de rasă, care resultă federală din cer­cetarea elementelor, atătu de felurite ce compu­n poporațiunea română. — Insa uă națiune, fără a ținti la roluri de frunte, póte ocupa una rango o­­norabile. România așta’și are pentru dînsa^'avantagiele cele precióse ale unui păm­ênt în roditoră,Imbieljiugatu, fecundă în bogății de Aofl T­eÎut în Gu­­vernulu a luată inițiative maarelor­ lu­crări industriale și agricole. Mergă ala înainte. Incuragere prin protecțiunea Statului, prin~bun^facerH^­^e~vsi tra­­ge din lucrările sale, industria parti­culară care se va desveli, cumu s’au desvelizit în Sințeza, în Belgia și aiu­rea. Și România, într’una viitoru pu­­cină depărtată, póte deveni pentru Europa cea­ a ce era Odesa cu grâ­­nele sale, Thibetulű cu pérulG­­seu de capră, Polonia cu­­ sare arsea, Rusia cu lemnele sale, Belgia cu uleiurile sale. In fine ea pate se devină un­ mare centru de producțiune. ~x A­­cesta*i mărirea? Acesta’i gloria? Nu. Ci acesta’i avuția. „Și dacă Romănia nu ocupă, ca Prusia, ună rocă însemnată în istoria națiuneloră, ea ar pute se se mân­gâie prin acesta cuventa arătu de a­­dânca și arătă de adeverata: „Feri­cite popórele cari n’au istorie.“ Acesta e consiliu­l, acésta e sec­­țiunea ce ni se dă. Și cei ce ne-o dau, vorbesc, în numele civilisațiunei europeane, vorbesc și din inima civi­­lisațiunei moderne, vorbescu din Pa­ris, ochiulu lumei luminate patra de încercare a bunului și zeului, a pre­­sintelui și viitorului, loculu unde s’au otarítu, se otărescu și se vor h­oțărî sorții popóreloru, — cu deosebire sórta nóstra. Se primimu consiliulu, se ascultamu lecțiunea cu tótu băgarea de semă. Ni s’a imputatu de multu, și de că­tre somități ale artei și diplomației, că 8cm temă unu" popora prea imitativă și prea pucina originală. Acesta­, de nu ne înșiălăm", a întărită-o și ilustrulu Saint-Marc-Jirardin, pe la 1837, cănd ne-a visitatu. A sositu timpul a se sper­iemú pata acesta de­asupră ne. Și tre­­bue se o spalămă chiar­ în interesul­ nostru. Ceea ce ne cere astă­ ț­i Eu­ropa, este nu copie, nu imitațiuni, ci originalități, ci producțiuni născute din spontaneitatea nóstra. Pe muncă clară, pe studiă și es­­ploatarea averei naționale, dă morale, fiă intelectuale, dă materiale. Căndă marele Constandin avu se mergă în contra lui Maxențiu, se a­rată pe cerin­uă cruce de focă încon­jurată de acestă inscripțiune: in hojt signo pinces. imperatorele puse acesta semnă misteriosu pe steagurile sale; la gravă pe scuturile, coifurile și armele rostirei sale; și’n acesta semnű învinse. D’asemine și generațiunea română de astă­zi, trebue sa înscrie pe stin­­­dardele sale: geniu—naționalii propriu, iasă..cu­ iritațiunile. Și se simți Tînfie în­credințați că în acesta semnu va învinge. In adevera lucruri este fórte lămu­rită . A organisa, a aplica cu seriosi­­tate în România principiile din 1789, ce n’au traitu pînă acuma de câtű în Constituțiunea ce avemű, adică în teo­rie și in abstracto, a înbrăcișk cu bâl­­bâită causa propășire­ poporare, a face se se pogóre lumina învățăturei în m­a­­sele­­ poporului; a încuragia, a crea co­mercială și navigațiunea națională, a îndu­ragia industria națională, artete na­ționale, a ridica literatura și limba na­țională acolo unde trebue se stea, a­­ceste doue zeități la­tină poporă vie și viabilă, a le iubi și respecta după datorie și cuviință; — a crea căi de cem­unicațiune, a face iată ce e cu putință a se face pentru cultură și în­­­naintarea neamului; — în fine­ s su­i geniulă nostru națională se dea, se producă iată ce pote da ca productă adeverată naționare; din spontane­itatea" nóstru proprie, ecă ce ne cere Europa; ecă sarcina vederată a gene­rațiunei nóstre, eca singura condițiu­­­de luptă care mai putemă figura în viitoru pe h­arta poporelor­ libere. Numai in hoc signo vinces. G. M. MODIFICAȚI UNELE PROPUSE DE COMISIUNEA CONSULTATIVA LA PROCEDURA PENALE. Despre liberarea provisoriă și despre cauțiune. Articolele 116 pînă la 127 sunt­ a­­brogate și înlocuite prin articolele ur­­­matore. Art. 115 se măoține. Art. 116. Liberarea provisoriă in cur­­sul­ instrucțiunii va putea fi dată pre­venitului, după a sea cerere și după ce se va asculta și Procurarele, ori care ar fi natura inculpării ce i se va a­­duce ca îndatorire de a se înainta cu tote actele de instrucțiune și pentru ese­­cutarea decisiunii, ori de căte ori va fi chiemata. Liberarea provisorră va fi de dreptă acordată prevenitului domiciliată în ma­teria corecționale, trei dile după in­­terogatoriu, căndă masimulă pedepsei pronunțiată de lege, va fi de mai pu­­ținu de ună ană de închisore. Acesta disposițiune nu se aplică nici prevențiilor, deja condamnați pentru crime, nici acelora cari voră fi fostă condamnați la uă închisore de mai mult de ună ană. Art. 117. In casă căndă liberarea pro­visoriă nu este de dreptu acordată, judecătorulu de instrucțiune va pută cere să cauțiune conformă art. 122, a­­cesta cauțiune va garanta: 1. Infățișa­­rea inculpatului la tote actele de Pro­cedură și pentru esecutarea sentinței; 2- le plata în modulă următoră a chel­tuelilor­ făcute de ministerială publică, 3- le­­a amendelor­. Prin ordonanța de liberare se va determina și suma afec­tată pentru fie­care din aceste done părți ale cauțiunei. Art. 118. Vor­ fi dispensați de a­­castă cauțiune aceia cari vor­ putea justifica că ad­ună domiciliu și cari pe­ lângă acesta voră produce și o dova­­­dă de bună purtare, mai înainte de co­miterea faptului, din p­artea a cinci per­­sone, recunoscute de reputațiune”.­Nu voră putea invoca acesta favore certați­ de judecată în crimă. Art. 119. Liberarea provisoriă va pute fi cerută, în ori­ce stare a cău­șei pînă la decisiunea camerei de pu­nere în acusare, de trimiterea preve­nitului la jurați. La camera de punere în acusare de la ordinanția judelui de instrucțiune ,pînă la­otărîrea de trimitere înaintea curții cu jurați.­­ La Tribunale dacă afacerea s’a tri­­misă acolo; La curte de se va și apelată sen­tința ; Condemnatulă care pentru a face ad­misibile recursulă seu conformă art. 422 Codulă de Procedură, va voi se reclame libertatea sea va face cererea de liberare la Tribunalulă sau cartea ca­­re­ lă va fi condamnată. Art. 120. Cererea de liberare pro­visoriă se va discuta în camera de consiliu și se va statua după ce se va asculta și procurorele. Inculpatul va pu­tea presinta observațiunile sale înscrisă. Art. 121. Oposițiunea séa apelat tn contra unei asemeni decisiuni cară a se forma în 24 ore, care pentru procuroră curgă din 4>ua ordonanțe­ sc h­otărîrea. Pentru inculpată din ijiua notificațiunei. Oposițiunea sau apelul se voră în­scrie intr’un­ registru ce se va ține la grefă spre acesta sfîrșită. Dreptul­ de oposițiune Hă are și procurorură generală după formele și în termenii art. 137. Art. 122. Cauțiunea ce se póte cere unu­ inculpată care reclamă liberarea provisoriă și ală cărui quantum va fi ficșată de judecătorulu de instrucțiune, după natura afacerei, va consiste s­ă vi­nă depunere de bani, ce se va face de inculpată ori de uă a treia personal pentru dinsulü, sau în unu angaginmentü înscrisă că va plăti suma conținută în cauțiune, la prima cerere luată de in­culpată sau de a treia persona pentru elă, de voră fi solvabilii Solvabilitatea se va determina con­formă regulilor­ stabilite prin proce­dura civile. Dacă cauțiunea consistă ln bani, de­punerea se va face la casa de Depo­­site, și ministerială publică, după pre­­sintarea quitanței, va esecuta ordonanța de liberare. — Décá resultă din anga­­­jamentulă ce-și va fi luată a treia per­­sona sau inculpată chiar­, liberarea se va ordona dupe ce va presinta certi­ficată că o depusă anga­ja mentală la grefă Mai înainte de liberare reclamantulă va trebui sa-și alegă domiciliul, pe cari îlă declară la grefă, de va fi inculpată la locul ă unde residera judecătorulu de instrucțiune, de va fi prevenită sau acusată la acela unde va fi juridicțiu­­nea ce’să va judeca. Art. 124. Prima parte a cauțiunei se va căstiga de Stată, din momentulă ce inculpatulu, fără motivă legitimă de scusă, nu se va presinta la vre­ună actă de procedură sau la esecutarea sentinței. Cu tóte acestea urmând o aqui­­tare sau absoluțiune­otărîrea vă putea ordona restituțiunea acestei părți a cau­țiune!. Art. 125. A doua parte a cauțiunei se restitue totă­deuna in casă de achi­tare, de absoluțiune sau de neurmărire. Eră în casă de condemnațiune, se a­­fectă pentru cheltuieli și amendă în or­dinea anunțată la art. . . de va mai re­măriea ce­va, se va restitui. Art. 126. Urmărirea cauțiunei pentre cheltueli și amendă se va face de mi­nisterială publica. Ori ce contestațiune în acesta privință se va resolva în ca­mera de consiliu ca incidență la ese­cutarea­otărîrei. Art. 157. Deca, după ce va fi obți­nută liberarea provisoriă, inculpatură citată sau sorocită nu se va presinta, judecătorului de instrucțiune, tribunalu ADUNAREA SOCIETĂȚI TRANSILVANIA") Astăzi, 22 Octombre, a’a ținut ® Adunarea Socie­tății Transilvania. Maî toțî cei 80 membri ai Adunărei erau de faciă. Unii public ® numeros ® și ales ® asista la acesta interesantă ședință a A­­dunărei. PROCESU-VERBALU. Ședința din 22 Octombre 1867, sub președința d-lui A. Papiu Ilarianu. I. D. președinte al­ Societății deschide adunarea la 1 oră după amiază­ și prin vă dare de stimă, in numele comitetu­lui, despre starea Societății în cursul­ trimestrului trecută. Vedi ancesa lit. A. Acesta dare de sema fu primită de la începută pînă la fine prin cele mai intusiastice aclamări ale adunărei. a. D. președinte propune conformă ar­­tiolului 24 din Statute alegerea a trei secretari din sînulă adunărei. Facându-se alegerea­, președintele proclamă de secretari ai adunărei pe d-nii Cetățianu, Gomșa și Străjanu. III. D. președinte propune alegerea u­­nei comisiuni de celă pucină trei mem­bri din sînulă adunărei, pre cătă se pote­rmeni speciali In materie de con­tabilitate, pentru examinarea socotele­­lor, pe trimestrul­ trecută. Făcându-se alegerea, președintele proclamă de membri ai comisiunei pre d-nii comercianți M. N. Ciurcu și D. A­­lexiu și pre­d-nu căpitănii Horezanu. Comisiunea, la propunerea d-lui pre­ședinte, trece în altă odae pentru e­­xaminarea socoteleloru. Împreună cu d-nii comptabili ai comitetului, cari se le presinte condicele și se le dea tóte deslușirile necesarie. IV. D. vice-președinte ală comitetului, V. A. Urechiă, vine a comunica adu­nărei salutările d-lui ministru ală­cui­­teloră și instrucțiune­ publice, care ar fi dorită a lua parte în persona la a­­césta ședință, dacă ore­cari afaceri ar­­gind­ nu l­ară fi impedicată, adăogându încă d-nu vice-președinte că d-nu mi­nistru l’a însărcinată a aduce la cuno­­șcința adunărei, că va propune ono­rabilei camere votarea unei sume pen­tru ajutoriul­ Societății Transilvania. D. președinte propune, și adunarea In aplause unanime decide a se face mulțumită înscrisă d-lui ministru pen­tru acesta patriotică faptă. Adunarea mulțumesce d-lui Urechiă pentru acesta frumósa comunicare. V. D. președinte arată adunării că în luna trecută a primită de la d-na Lu­­pașcu prefectură de Galați uă sumă de 100 galbeni, adunată în districtul­ Co­­vurlui­, precum­ și uă scrisore în care Intr’altele țlica: „In doue,trei luni, credă „că void are fericirea de a ve tră­­„mite uă sumă de celü pucină 500 gal ■ „beni. Simțimintele românesc! cu care „e privită idea fericită a Societății Tran­silvania m- au tonsit a spera­nță re­zultată chiorii mai mare de cătă ace­­asta. Se trăiască Societatea Transil­­­vania! Se trăiți d­­e președinte !*. După ce se dede lectură intregei scrisori a d-lui Lupașcu, d nn preșe­dinte, conformă decisiunei comitetului, propune numirea d-lui Lupașcu de pre­ședinte de onore alu Societății. Adunarea primeșce acesta propunere in aplause unanime. vi. D. președinte arată că comitetul­ a­­vând o trebuință de mai multe condici, s’a adresată către d-nu ministru pre­ședinte al­ cabinetului, St. Golescu, care :) Conformă decisiunei Adunărei Societății, toté Șianele din România, sunt­ rugate a reproduce, a bine-voită a da numai de cătă ordină de a se tipări gratis in tipografia Sta­tului. Propune deci a se aduce mulțu­mită in scrisă d-lui ministru președinte. Adunarea primeșce cu entusiasmă a­­cesta propunere. Vii. Il-uü președinte, conformă articlului 19 lit. c. din Statute, propune recuno­­scerea de membri ai adunărei, a ur­mătorilor­ domni membri ai societății. 1. D. 1. Martinovici, care a respins vă dată pentru totă dauna 640 lei. 2. D. A. Papiu Italiană, care a res­­pinsă vă dată pentru totu dauna 640 lei 3. D. A. T. Lauriană, 384 lei. 4. D. 1. Paladi, 384 lei. 5. D. Tom­a Petcu, 384 lei. 6. D. N. Păianu, 378 lei, acesta din urmă cu 6 lei mai pucină de­câtă ceru Statutele. Adunarea îi primesce la aplauze una­nime pre căte­ și sase, și președintele i proclamă de membri. D-lă președinte arată cererea d-lui Romanescu, directorul­ gimnasiului de la Ploiesci, de a fi membru alu adu­nărei, dăndă suma de 12 galbeni in decursul­ anului. Adunarea decide că d. Romanescu, in modă escepționale va fi recunoscută de membru al­ adunărei din momentul ce In decursură acestui an, va fi în­deplinită suma de 12 galbeni pe lângă taxa de 12 sfanți. Totă asemenea se resolve și peti­­țiunea d-lui Timoleanu, funcționar­ă la curtea de conturi. VIII. D-lă președinte propune recunosce­­rea de membri ai adunării conformă art. 19 lit. b. din Statute, a următo­­rilor­ domni studinți. 1. D. 1 Corvină, studentă la univer­sitatea din Viena. 2. D. Dr. I. T. Chețanu, care făcu­se cererea de a fi recunoscută de mem­bru al­ adunărei, înainte de a fi pri­mită gradul­ de doctorit la universi­­­tatea din Gratz. 3. D. C. Țino, studentă la univer­sitatea din Bucuresci. 4. D. Gabrilescu, idem. 5. D. M. Sigeti, idem. 6. D. M. Georgescu, idem. 7. D. S. G. Lazaresco, idem. 8. D. Ștefan Mihăilescu, idem. 9. D. I. Iancu Stoiană, idem. Adunarea decide a se înscrie toți a­cest­ d­ar în condica membrilor­ a­­dunării. IV. D-să președinte, avândă In vedere art. 40 din Statutele societății, propu­ne a se comunica oficialminte Asocia­­țiunei Transilvane pentru literatura româ­nă și cultura poporului română, Statutele societății nóstre, precum­ și decisiu­­nile fie­cărei adunări, legalisate în tot­ forma­ Adunarea primesce în unanimitate a­­cesta propunere. x. D-lă președinte arată că, nici nu s’a cerută, și ar fi fostă și aprope cu ne­putință de a se da gustanțe nu numai pentru colectori dară și pentru fie­care membru înscrisa, în deosebi. De altă parte, fiindă neaperată a da o dovadă de regularitate a administrațiunei socie­tății, propune adunării se bine-voiescu a autoriza pe comitetu de a publica uă cărticică cuprind ötare de darea de semn a președintelui, de lucrările acestei a­­dunări, și de numele tuturor­ membri­lor­ societății, cu sumele ce a răs­punsă fie care în parte. Astă cărticică se se împartă tuturor­ membrilor­ so­cietății. Adunarea primește acesta propunere. Unii din d­nii membri ai adunării propună a se publica lucrările aduna­­rei și prin ziare. D. președinte declară că le va comunica tuturoră ^iariloro Și pu­se indouiesce că voră fi pu­­­blicate.

Next