Romanulu, decembrie 1867 (Anul 11)
1867-12-07
ANULT T ALU UNU SPRE ț>ECELE VOX RIGE ȘI VEI PUTE Cap. List. se afli;..............................lei 128 — 152 E^e séfé luni................ » 64 — 76 Pe trei luni....................... » 32 — 38 Peuă lună........................... » 11 — Unu esemplarä 24 par. Pentru Paris pe trimestru nr. 20 Pentru Austria...................fior. 10 v. a. ADIONIeTRAȚII TRIBA, PARADULU ROMANO 11<.. 1. REDACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. JOUI-- VINERI, 7.» DECEMBRE 1887. LUMȚINEZA TE ȘT VEITE Abonamentele in Bucuresci Pasagiulu Romănu No. 1. — In district la corespondinții pariului și prin p. ~ta. La Paris la b. Caras-Halfegrain, me de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d.T.Paleologu A HUNCIUR 11. E Linia de 30 litere........................... 1 leii. Inserțiunî și reclame, linia.........5 ÎNTRUNIRE electorale VINERI la 8 Decembre, sora la 7 jun. ore IN SALA SLATINIANU PRIMIM COMUNEI BUCURESCI Toți domnii delegați aleși In Comuna Bucuresci și 'n districtulu Ilfov, de cătră alegătorii Colegiului alu 4-le în darele de 27, 28, 29 și 30 Noembre trec alii, cari au dreptulu a vota unü deputatii la Adunarea Legiuitóre, (ceruta de Art. 62 din Constituțiune), conformii decretului Dornescu cu Nr. 1606 suntu invitați printr’acesta ca in foita de fiece Decembre curentu la 10 ore de diminăță se se adune la Ospețulü Comunale (din piața Ghica) Colorea Roșie, spre a procede la alegere, conformű legei. Acestă convocare este făcută de Primărie pe temeiulu art. 51 din legea electorale a sta<ji la 5 Decembre, 1867. P. Primarulu, C. Lapati, No. 12739, Decembre 5 SERVIȚII TELEGRAFICI ALII KOflALLI I. FLORENZA, 18 Decembre. — Camera urmendil desbaterea în privința Romei, Menabrea a dechlarat că convențiunea între Francia și Italia nu este desființiată ci numai suspensă din causa intervențiunii. A deehiarată că și Italia a suspensii plata semestrială a datoriei pontificale. trebue ca mai ánteiu Francia ie desp arte teritoriulu pontificale și apoi se trateze, se se pue din nou în vigore convențiunea, dobândind condițiuni mai bune. FLORENZA, 19 Decembre. Tot,și în Cameră Ministrulu Membrea a Știfi: că primesce votului de la 1861, [Soma Capitale] însă considerând fi cestiunea romană ca uc cestiune de timp fi. Mînisteriul îi adaogă că crede că pînă ’n sfârșită Papa va fi silită a cere ajutoriul Italiei. Acesta adaogă, este mijloculă celă mai siurși d’a ajunge la Roma și a remănea. PETRESBURG, 19 Decembre. — Ambasadorii Rusiei din Paris și din Constantinopole afi primiții congedifi pentru 29 de file spre a veni la Petresburg. In temeiulu înaltului decretă domnesc« cu Nr. 1606 din 4 Noembre curinte, publicată prin Monitorală Oficiale cu Nr. ... și a comunicațiunii ce am primiții de la d. Ministru de Interne prin adresarea cu Nr. 21864, subsemnatului Primarii alu Comunei Bucuresci, conformă art. 46 din legea electorale invita printr’acesta pe toți doi alegotori ce suntu deja înscriși în listele electorali definitive ale anului curentă 1867 pentru Adunare și Senatu, și cari liste sau imprimații o cu mii din noți și s’au apfiatü osebitu pe colegiurî, ca în jilele însemnate mai josu la ora 10 de dimineață, se se adune spre a procede la alegerea Deputațiloru și a Senatoriloru în aceste locale și anume: 1. Alegetorii colegiului alu fiu pentru Adunare se vor întruni în ziua de 12 Decembre în 5 secțiuni pe colori, adică: Secțiunea Liu din colorea Roșia la Ospețulu Comunale (piața Ghica), Secțiunea II-a din colorea Galbenă la acuia primară de băieți, din casa d- lui B. Poppescu, Strada Armenescu, Secțiunea III-a din colorea Verde la Ateneulu Românu (lângă intrarea gradinei Cismegiu) Secțiunea IV-a din col. Albastră la Monastirea Radu-Vodă. Secțiunea V-a din colorea Negra Ii scala de fete No. 4, în casa d-lui St. Pancu, pe strada Moși (Térgu d’afará), care alege șase deputați ai orașului Bucuresci (ceruți de art. 62 din Constituțiune). 2. Alegătorii Colegiului II pentru Adunăre se vor întruni în ziua de 14 Decembre in localul Cospelulu Comunală (Pincia Ghica), ca sa alegă unii deputații (art 62 din Constituțiune). 3. Alegătorii Colegiului I pentru Adunare se voru întruni In ziua de 16 Decembre în localul Academiei din colorea Roșiă, ca se alege una deputată, (art. 62 din Const.) 4. Alegătorii Colegiului I pentru Secată de vor fi întruni în ziua de 18 Decembre în localulu Academiei, colorea Roșiă, ca se alăgă unu Sonatore din partea districtului (art. 68 din Const.) 5. Alegătorii Colegiului II pentru Serată se vor întruni în ziua de 20 Decembre în localulu Ospețului Comunale, piacra Ghica, ca se alăgă una Senatoră din partea orașului, (art. 68 din Constituțiune). 6. DD. Profesori ai Universității din Bucuresci se vor întruni în ziua de 22 Decembre în localulu Academiei ca se arăgă grăși una Senatoră dintre domniatoră. (art. 73 din Constituțiune) Alegerile atât și pentru Deputați câtă și pentru Senatori se voră face potrivită legii electorale și conformă art. 46 până la 73 de la titlul VII din acestă lege, relativă la operațiunile electorale. P. Primară, (I. P. Serruine, 1867, Noembre 18. (Serviciulu privată ar fi „Monitoriului“). FLORENZA, 15 Decembre. — „Corespondința italiană“ anuneță că Memabrea ar fi cerută explicațiuni cabinetului din Paris asupra limbagiului ținuțit de Roucher relativii la Italia, și adaoge că Memabrea va fi silită se suspende orice proposițiune asupra soluțiunii cestiunii romane, pînă cândfi va cunosce intențiunile definitive ale Franciei. In camera deputațilorfi, desbaterile asupra cestiunii romane continuă în fiecare și cu mare vivacitate. Era, generaliului Revel, ministru de resbelfi, a apărată cu multă vigore armata căreia i se imputase că n’a fostă gata de resbelă în lupa din Octobre, din causa nedisciplinei și relei egaipărî. Aceste imputări au fost nedrepte. PARIS, 15 Decembre. — ,,Paris“ crede că sgpraptură împrăștiată de cnrandă despre înlocuirea lui Gorriacoff prin Ignatieff este seriosă fundată. — „Timpură“ asigură că Nigra va fi înlocuită la Paris prin vice-comitele Venosti. PESTA, 15 Decembre. — Camera deputaților a adoptată cu mare majoritate legea asupra datorieloru Statului. HAVANA, 12 Decembre. Dispania a oferită Statelor Unite insula Cuba și Portorico pe pieță de 150 milione dolari. A Bucuresci Indirea 19 Duminecă incepu alegerile. De la 1 Noembre și pînă la 10 Decembre, în cursă de 40 denile națiunea a auzită pledoariele tutoră partitelor». Mulțumit al disolvărei Adunăriiorii, partita cea totil-dauna uitucă și mută ș’a adusu era aminte ca este uă națiune, că este unu poporu, a prinșii limbă, ș’a deschisu jfiamie în cari a espusu credințele sére ș’a grefat și situațiunea, din întru și din afară, astüfel, precum« a crezută că este bine s’o aréte. Desordine, anarhiă, jafuri, tăihării, ucideri, peire în financie, ínadministrațiune, în justiție, violare de legi, de Constituțiune, sugrumarea tutorii libertăților și și domnirea despotismului, în întru, și’n afară de considerare și era perifeca în scurții starea lucrurilor, astafelu cumü a presintatu-o alegetorilor, noua și spontanenescripțiune din casa Moscu. Este ciudată în adeverit, este de neînțelesit că bărbați învețîați, luminați, practici, avuți și mari patrioți și politici, ca d-nii Tell, Plagino, Epureanu, A. Pascal, V. Boerescu, N. Blaremberg s. c. 1. au verjura tóte aceste rele ș’au tăcută. Este ciudată ca vodeaf; țara afundăndu-se, perindă, și tăceaă; este ciudată că iubirea de țară nu le veni de cătă spontanei, prin intusiasma necugetată ș’nedifita numai după ce s’au disolvatis Camerile. Guvernul« dară, disolvândă Camerile, a făcută unu mare bine națiunii, căci eea că cei muți vorbescu acuma, că cei paralitici pentru țară, umblă acuma, și că avuții și străluciții ómeni de Statu s’au întrunită, aă deschisă țliariulă Țdrra care are de scopu a lumina țara, fiă [și [numai în timpulu atageriloră, ș’a o scăpa asta— feră, în viitoriă ca și’n trecutu, de tóté relele ce le aréta acumă c’o bântuie, și cari înă venită totudeuna numai de la noi. Noțiunea în sfârșită a auzită acuma toră ce scie se spue și se scrie asociațiunea patriotică Epureanu, Tell, Plagino, a auditu asemene darea de stimă oficiale făcută iei de cătră guvernă, a audiții întimpinăriie făcute de cătră Pres?ă, ne cunosce pe toți după fapte, după fapte petrecute în timpii de 20 de ani și prin urmare duminică va ’ncepe a și da sentința în deplină cunoșcință de lucru. Asupra unul singură punții numai avemă s’atragemă aci atențiunea publicului în genere și ’n partea amicilor noștril. Suprema partita dreptății ș’a libertății, prin urmare conjurama pe toți amicii noștri politici a veghia ca libertatea și dreptatea se domniască pretutindine. Suntem cei mai tari, căci națiunea a dovedită necontenită de la 1848 și pîn’ acumă că este cu noi, cu ideiele și cu principiele nóstre, prin urmare ou că tu suntemfi mai tari și mai șicuri de isbendS, cu stătu trebue se fimă mai linișciți și mai stepănl pe noi înșine. Provocările să se fie mari; se nu respundemu la nici unu feln de provocare do câtă cu liniștea omului dreptă, a omului tare, și prin liniște și înțelepciune se înfrână cu ori ce provocare, și dacă nici asta nu voiau putea se domolimă pe cei rei, atunci, se se lase ca atacurile se vie numai din partea loră, se se chiăme, conformu legii, autoritățile competing, și se procedeză astăfelu încă tu toți se vedu că ei au fostă provocatorii, agresorii și că noi amă îndurată în liniște provocările. Publiculă cunosce care o iario aă căzută în cea a al desfrénata licinția, carî au respândită anarhia și provoca la desordine. Ave tu în încredere că toți amicii noștriî politici, voră veghia spre a mănținea ordinea în tóta colegiele și voră face astaferă în câtă, de va fi cea mai mică provocare de desordine, se se vâdă lămurită cei :ari vor fi provocatorii, cel cari vor face desordinea. Una din acuzările ce se facă guvernului de către protivnicii sei, este că „voesce oă armată mare,“ ba ăncă ou voesce, adică ei, a arma națiunea. Acésta asusare s’a repetită necontenită, mai cu semn de 30 de mile íncoce, astflferă încâtă nu mai este ună singură omă care sa n’o cunoscu. Se mai soie încă, căci am acusat necontenită, c’ară fi avéndouă politică de aventură, uă politică care ar voi s’a* mestece România in complicările Europei ș’ale Orientelui. E ca acumă cedică totu dumnialore înjiariulu J’érra de éri. ,,Politica mare și naționale a țjilei se reduce, incetulu cu încetulă, la căte-va recete de bucătăriă, și cugetările cele înalte să se ne vie d’asumă ’oainte din stomacă. Dară dacă éra se lasă se fiă guvernată de la mésa, nu este totă asta cu politica esternă care nu se conduce prin fanfaronade și prin chieltuiele de presă, ori cătă de nemesurate și împilatare ar fi. „Astă feliă, cestiunea cea mare și spinasa a Oisiniei iu pare a intra într’un fașă seriasa cu ocasiunea complicațiunilor din Creta și evoluțianHorii din Serbia, și aceste ne găsescă în posițiunea cea mai desavantagiosa pe care ne-a credit-o guvernulă gazetei Romănulu, aceaa a isolării de celelalte națiuni ortodocse ale imperiului otomană. . . • *•••• • ,.Pentru tote aceste rațiuni ne adresăm« la publică, la națiune, spre a-i spune că eveniminte grave se prepară în Oriiote, că politica de a afl a țereî nóstre nu face nimica spre a duce națiunea în cerintele celu mare și necesara singura posibile, care duce pe cele-lalte popore vecine, și că resultatele acestei politice EGOISTE și INDECISE vor a duce țara la uă complectă isolațiune și la uă vederată neputință.“ Așia dară erl acolo guvernulă că are uă politică de aventură; a^l îlu acasă că are uă politică „egoistă și indecise,11 erl tiu acasa «’aruncă țâra în complicările europeană; adînă acasă c’o ține în neutralitate, în isolare; erl îlu acusa că voiesce uă armată mare, ar fi că nu armeze nici de cumă, căci cuma va pută se ducă națiunea în :,comtele celu mare și necesariu singuru posibile, fără se avenao uă armată; și comă se va putea cine va asocia cu noi, cându nu vomă putea da asociatului nici uă putere materiale, în schimbă cu ajutorul» ce ne va da elfi? Căndă dară protivnicii noștrii au avută dreptate în acusarea loru? Atunci see acumă ? și ce putem f*ce cineva d’uă partită politică care ort, acusa ne guvernă că pre este cutezătoru în cestiunea politică din afară și ar fi că pre este nepăsătoră; erî că voiesce a arma și ași că stă în nepăsare? S’apoi care politică sfătuiască domnialora pe guvernă s’adopte? ,,A s'asocia cu celelalte națiuni Ortodocse șie Imperiului otomanu. Asia daru a 8» dechiara contra imperiului ș’a s’asocia cu puterile ortodocse cu contra coloră neortodoxe, în contra Franciei negreșită. Ne oprimă adinci, mărginindu-ne în atrage atențiunea publicului asupra logicei, a lealității, a inteliginței și a sincerității politice a protivnîcilor noștri. Nimele istoriei a alătură nenorociri, și în fine exemplulu binelui transmisă posterității prin înțelepciune și virtute. Eră singurulă resultată care subsistă: „popórele cari au practicată binele și virtutea aă fostă mari și fericite; pe căndă acelea cari aă încuragiată viciulă, aă fostă aruncate într’ună abisă de rele.“ In anticitate Grecii se distinseră mai multă în mij’joculi tuturoră națiuneloră prin strălucirea arteloră și sciințeloru. Legislatori, naturaliști, artiști și poeți au ilustrate și imortalisatu epoca lor. Ei deveniră institutorii popórelor. Prin amórea gloriei, patriei și a libertății făceau fapte mari și strălucite. In ei se manifestă principiul binelui aderinte naturei umane, lupta luminei cu întunereculă. Tari prin puterea lor morale, dominară formidabili inimici. Dară îndată ce începură a prefera avuțiile virtuții, avantagiele personali de cătă binele patriei, somptuositatea de cătu libertatea, perdută gloria și independința lor. Deschinați între dânșii, degenerară și căzură suptă jugulă sclaviei. Degenerându astafelu, dimpreună cu gloria și mărirea lor, nu peri binele ce ei aă lăsată posterității prin nobilulă spiritualu legislatorilor, poeților și filosofiloru lor”. Acestă germine fructifică în lumea spiritelor ă, suptă ună altă certă. Pe căndă Grecii lînge siră într’acestă abjecțiune, virtuțile prin cari acestă poporă ajunsese în apogeulu gloriei și a măririi sale, fundară mărirea Romanilor. Patria, libertatea, gloria aprinseră sufletele lor ; ei deveniră capabili de sacrificii mai mari și de fapte mai grandiose. Ei sclau a desprețui avuțiile și mortea, prindű onarea numelui lor, mai presusü de tate. Nici unii popora nu s’a ridicată de la una începută așa de slaba la uă putere atâta de colosală. Ei subjugară pe toți vecinii lor și repurtară victorii însemnate în câte trece părțile lumii. Romanii au obținută titluri neperitóre la stima lumii, nu prin șiroiele de sânge cu cale udară stătea țeri, nici prin nenumeratele bătăi ce câștigară, nici prin t6zaurele ce el adunară, nici prin gloria cea trufaștă a Romei și prin dominațiunea sea nelimitată; ci prin entusiasmul ă lora de a deveni propagatorii sciiițelor și ai civilisațiunii. Totüdauna în luptă și totüdeuna victoriosa, tmapercul luminei întinse astüfela progresivă limitele sale. Romanii însă, în loc de a profita din exemplulu Greenorű, perdută, prin aceleașî greșeli și aceleași viituri, puterea și libertatea Jorii. Principiul râului făcu ca Romanii se prefere amarea aurului de cătă aaierea gloriei; egoismulă ambițiosu, amorel de patriă; voluptatea curagiului. Libertatea romană peri în mi^í’loculu resbeleloră civile, și măndrulu dominstoru alu popóreloru își plecă capulă, suptă sceptrulu celă odiosă alu barbariloru. In timpii moderni republica venețiană de la originea pînă la căderea sea, trecu prin tóte rasele de gloriă și de corupțiune cari aducă, mai curăndă sau mai tărijiu căderea împerietoră. Administrată mai ântâiă de magistrați pe cari ’i alegea poporulu, și de ună doge în care reședea puterea esecutivă, guvernul ă seă se schimbă progresivă intr’uă aristocrația pură. Stepănă peste comercială Oriintelui, descoperirea unui nou drumu la sud aduseră lovitură funestă puterii sale, atunci slăbită înăuntru de intrigile coloră mari și de nemulțăruirea popo- PRINCIPIULU REULUI. EQERII REGULAMENTARI. Antigenis raulű intre principiulu râului și principiulu binelui există ia lume din cea mai înaltă anticitate. Triumful principiului celui râu exercită uă influință vâtâmătorii asupra geniului umanü, și produce, prin resultatele sele cele desastre se dă ruină totale acelora națiuni cari, subjugate de puterea cea neînvinsă a pasiunei ori, prin binele supremă în satisfacerea unei vieți comode și a unui sensualist nu neînfrânatu. S’au reglutü mai de multe ori că aspirațiunele unui poporu, ori câtu de mare a fostü puterea prin care ela tindea la practica virtuții și a justiției și la recuperarea libertății și independenței sale naționale, s’au nimicită luptă imperială acestui principiu destructorii, care domină în lume cu sceptrulu seu de ferit. Ficsându ochii noștri asupra istoriei umanității că întristare profundă cuprinde suflatul nostru la vederea atâtora națiuni cari se nască și moră una dupe alta. Victorioșii cari au călcată suptă piciorele lor, deferit cadavre de generațiuni nenumerate, nu ne au lăsată de moștenire de cătă miseria publică, concurstele lor, desolațiune universale și morminte uitate pentru eternitate. Pământula a fostă teatrală unul resbelă universale de pasiuni. Au foste popore cari s’au sfâșiată unele pe altele, și națiuni a cărora esistență face astă într’uă eternă uitare. Din tóte acestea nimică nu remăne de cătu lec-