Romanulu, decembrie 1867 (Anul 11)

1867-12-07

ANULT T ALU UNU­ SPRE­ ț>ECELE VOX RIGE ȘI VEI PUTE Cap. List. se afli;..............................lei 128 — 152 E^e séfé luni................ » 64 — 76 Pe trei luni....................... » 32 — 38 Pe­uă lună........................... » 11 — Unu esemplarä 24 par. Pentru Paris pe trimestru nr. 20 Pentru Austria...................fior. 10 v. a. ADIONIeTRAȚII TRIBA, PARADULU ROMANO 11<.. 1.­­ REDACȚIUNEA ST­RADA ACADEMIEI 22. JOUI-- VINERI, 7.» DECEMBRE 1887. LU­MȚINEZA TE ȘT VEI­­TE Abonamentele in Bucuresci Pasagiulu Romănu No. 1. — In district la cores­­pondinții pariului și prin p. ~ta. La Pa­ris la b. Caras-Halfegrain, me de l’an­­cienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d.T.Paleologu A HUN­C­I­U­R 1­1. E Linia de 30 litere........................... 1 leii. Inserțiunî și reclame, linia.........5­­ ÎNTRUNIRE electorale V­INERI la 8 Decembre, sor­a la 7 jun. ore IN SALA SLATINIANU PRIMIM COMUNEI BUCURESCI Toți domnii delegați aleși In Comuna Bucuresci și 'n districtulu Ilfov, de că­­tră alegătorii Colegiului alu 4-le în darele de 27, 28, 29 și 30 Noembre trec alii, cari au dreptulu a vota unü de­putatii la Adunarea Legiuitóre, (ceruta de Art. 62 din Constituțiune), conformii decretului Dor­­nescu cu Nr. 1606 suntu invitați printr’acesta ca in foita de fiece Decembre curentu la 10 ore de diminăță se se adune la Ospețulü Comunale (din piața Ghica) Colorea Roșie, spre a pro­­cede la alegere, conformű legei. Acestă convocare este făcută de Pri­­m­ărie pe temeiulu art. 51 din legea e­­lectorale a sta­<ji la 5 Decembre, 1867. P. Primarulu, C. Lapati, No. 12739, Decembre 5 SERVIȚII­ TELEGRAFICI­ ALII KOfl­AL­LI I. FLORENZA, 18 Decembre. — Camera ur­­mendil desbaterea în privința Romei, Menabrea a dechlarat­ că convențiu­nea între Francia și I­­talia nu este desființiată ci numai suspensă din causa intervențiunii. A deehiarată că și Italia a suspensii plata semestrială a datoriei pontificale. trebue ca mai ánteiu Francia ie desp arte terito­­riulu pontificale și apoi se trateze, se se pue din n­ou în vigore convențiunea, dobândind­ condi­­țiuni mai bune. FLORENZA, 19 Decembre.­­ Tot,și în Ca­meră Ministrulu Mem­brea a Știfi: că primesce votului de la 1861, [Soma Capitale] însă consi­­derând fi cestiunea romană ca uc cestiune de timp fi. Mînisteriul îi adaogă că crede că pînă ’n sfârșită Papa va fi silită a cere ajutoriul­ Italiei. Acesta adaogă, este mijloculă celă mai si­urși d’a ajunge la Roma și a remănea. PETRESBURG, 19 Decembre. — Ambasadorii Rusiei din Paris și din Constantinopole afi pri­miții congedifi pentru 29 de­­ file spre a veni la Petresburg. In temeiulu înaltului decretă dom­nesc« cu Nr. 1606 din 4 Noembre cu­­rinte, publicată prin Monitorală Oficiale cu Nr. ... și a comunicațiunii ce am primiții de la d. Ministru de Interne prin adresa­rea cu Nr. 21864, subsemnatului Primarii alu Comunei Bucuresci, con­formă art. 46 din legea electorale in­vita printr’acesta pe toți doi alegotori ce suntu deja înscriși în listele elec­torali definitive ale anului curentă 1867 pentru Adunare și Senatu, și cari liste s­au imprimații o cu mii din n­oți și s’au apfiatü osebitu pe colegiurî, ca în­­ ji­­lele însemnate mai josu la ora 10 de dimineață, se se adune spre a procede la alegerea Deputațiloru și a Senatori­loru­ în aceste locale și anume: 1. Alegetorii colegiului alu fiu­ pentru Adunare se vor­ întruni în­­ ziua de 12 Decembre în 5 secțiuni pe co­­­lori, adică: Secțiunea L­iu din colorea Roșia la Ospețulu Comunale (piața Ghica), Secțiunea II-a din colorea Galbenă la acuia primară de băieți, din casa d- lui B. Poppescu, Strada Armenescu, Secțiunea III-a din colorea Verde la Ateneulu Românu (lângă intrarea gra­dinei Cism­egiu) Secțiunea IV-a din col. Albastră la Monastirea Radu-Vodă. Secțiunea V-a din colorea Negra Ii scala de fete No. 4, în casa d-lui St. Pancu, pe strada Moși (Térgu­ d’afará), ca­re alege șase deputați ai orașului Bucuresci (ceruți de art. 62 din Con­­stituțiune). 2. Alegătorii Colegiului II pentru A­dunăre se vor­ întruni în z­iua de 14 Decembre in localul C­ospelulu Comunală (Pincia Ghica), ca sa alegă unii deputații (art 62 din Constituțiune). 3. Alegătorii Colegiului I pentru A­­dunare se voru întruni In ziua de 16 Decembre în localul­ Academiei din colorea Roșiă, ca se alege una depu­tată, (art. 62 din Const.) 4. Alegătorii Colegiului I pentru Se­cată de vor fi întruni în ziua de 18 De­cembre în localulu Academiei, colorea Roșiă, ca se alăgă unu Sonatore din partea districtului (art. 68 din Const.) 5. Alegătorii Colegiului II pentru Serată se vor­ întruni în z­iua de 20 Decembre în localulu Ospețului Comu­nale, piacra Ghica, ca se alăgă una Se­­natoră din partea orașului, (art. 68 din Constituțiune). 6. DD. Profesori ai Universității din Bucuresci se vor­ întruni în­­ ziua de 22 Decembre în localulu Academiei ca se arăgă grăși una Senatoră dintre domniatoră. (art. 73 din Constituțiune) Alegerile atât și pentru Deputați câtă și pentru Senatori se voră face potri­vită legii electorale și conformă art. 46 până la 73 de la titlul­ VII din acestă lege, relativă la operațiunile electorale. P. Primară, (I­. P. Serruine, 1867, Noembre 18. (Serviciulu­ privată ar fi „Monitoriului“). FLORENZA, 15 Decembre. — „Corespondința italiană“ anuneță că Memabrea ar fi cerută ex­­plicațiuni cabinetului din Paris asupra limbagiu­­lui ținuțit de Roucher relativii la Italia, și adao­ge că Memabrea va fi silită se suspende ori­ce proposițiune asupra soluțiunii cestiunii romane, pînă cândfi va cunosce intențiunile definitive ale Franciei. In camera deputațilorfi, desbaterile a­­supra cestiunii romane continuă în fie­care ș­i cu mare vivacitate. Era, generaliului Revel, mini­stru de resbelfi, a apărată cu multă vigore arma­ta căreia i se imputase că n’a fostă gata de res­­belă în lupa din Octobre, din causa nedisciplinei și relei egaipărî. Aceste imputări au fost­ ne­drepte. PARIS, 15 Decembre. — ,,Paris“ crede că sgpraptură împrăștiată de cnrandă despre înlocui­rea lui Gorr­iacoff prin Ignatieff este seriosă fun­dată. — „Timpură“ asigură că Nigra va fi înlo­cuită la Paris prin vice-comitele Venosti. PESTA, 15 Decembre. — Camera deputaților­ a adoptată cu mare majoritate legea asupra da­­torieloru Statului. HAVANA, 12 Decembre. D­ispania a oferită Statelor­­ Unite insula Cuba și Portorico pe pieță de 150 milione dolari. A Bucuresci Indirea 19 Duminecă incepu alegerile. De la 1 Noembre și pînă la 10 De­cembre, în cursă de 40 de­­nile națiu­nea a auzită pledoariele tutoră parti­telor». Mulțumit al disolvărei Adunări­­iorii, partita cea totil-dauna uitucă și mută ș’a adusu era aminte ca este uă națiune, că este unu poporu, a prinșii limbă, ș’a deschisu­­ jfiamie în cari a e­­spusu credințele sére ș’a grefat și situa­­țiunea, din întru și din afară, astü­fel, precum« a crezută că este bine s’o a­réte. Desordine, anarh­iă, jafuri, tăi­hării, ucideri, peire în financie, ínad­m­inistrațiune, în justiție, violare de legi, de Constituțiune, sugrumarea tutorii li­­bertăților și și domnirea despotismului, în întru, și’n afară de considerare și era perif­­eca în scurții starea lucrurilor, asta­felu cumü a presintatu-o alegeto­rilor­, noua și spontanen­­escripțiune din casa Moscu. Este ciudată în adeverit, este de ne­înțelesit că bărbați învețîați, luminați, practici, avuți și mari patrioți și poli­tici, ca d-nii Tell, Plagino, Epureanu, A. Pascal, V. Boerescu, N. Blarem­­berg s. c. 1. au verjura tóte aceste rele ș’au tăcută. Este ciudată ca vodeaf; țara afundăndu-se, perindă, și tăceaă; este ciudată că iubirea de țară nu le veni de cătă spontanei­, prin intusiasma necugetată ș’nedifita numai după ce s’au disolvatis Camerile. Guvernul« dară, di­solvândă Camerile, a făcută unu mare bine națiunii, căci eea că cei muți vor­bescu acuma, că cei paralitici pentru țară, umblă acum­a, și că avuții și stră­luciții ómeni de Statu s’au întrunită, aă deschisă țliariulă Țdrra care are de scopu a lumina țara, fiă [și [numai în timpulu atageriloră, ș’a o scăpa asta— feră, în viitoriă ca și’n trecutu, de tóté relele ce le aréta acumă c’o bântuie, și cari î­nă venită totu­deuna numai de la noi. Noțiunea în sfârșită a auzită acuma toră ce scie se spue și se scrie aso­­ciațiunea patriotică Epureanu, Tell, Pla­gino, a auditu asemene darea de stimă oficiale făcută iei de cătră guvernă, a audiții întimpinăriie făcute­ de cătră Pres?ă, ne cunosce pe toți după fapte, după fapte petrecute în timpii de 20 de ani și prin urmare duminică va ’ncepe a și da sentința în­­ deplină cunoșcință de lucru. Asupra unul singură punții numai a­­vemă s’atragemă aci atențiunea publi­cului în genere și ’n parte­a amicilor­ noștril. Suprema partita dreptății ș’a libertății, prin urmare conjurama pe toți amicii noștri politici a veghia ca liber­tatea și dreptatea se domniască pretu­­tindine. Suntem­ cei mai tari, căci națiunea a dovedită necontenită de la 1848 și pîn’ acumă că este cu noi, cu ideiele și cu principiele nóstre, prin urmare ou că tu suntemfi mai tari și mai șicuri de isbendS, cu stătu trebue se fimă mai linișciți și mai stepănl pe noi înși­ne. Provocările să se fie mari; se nu res­­pundemu la nici unu feln de provocare do câtă cu liniștea omului dreptă, a o­­mului tare, și prin liniște și înțelep­ciune se înfrână cu ori­ ce provocare, și dacă nici asta nu voiau putea se do­­molimă pe cei rei, atunci­, se se lase ca atacurile se vie numai din partea loră, se se chiăme, confor­mu legii, au­toritățile competing, și se procedeză astă­­felu în­că tu toți se vedu că ei au fostă provocatorii, agresorii și că noi amă îndurată în liniște provocările. Publiculă cunosce care o iario aă căz­ută în cea a al desfrénata licinția, carî au respândită anarh­ia și provoca la de­­sordine. Ave tu în încredere că toți ami­cii noștriî politici, voră veghia spre a mănținea ordinea în tóta colegiele și voră face asta­feră în câtă, de va fi c­ea mai mică provocare de desordine, se se vâd­ă lămurită cei :ari vor­ fi pro­vocatorii, cel cari vor­ face desordinea. Una din acuzările ce se facă guver­nului de către protivnicii sei, este că „voesce oă armată mare,“ ba ăncă ou­ voesce, adică ei, a arma națiunea. A­­césta asusare s’a repetită necontenită, mai cu semn de 30 de m­ile íncoce, astfl­feră în­câtă nu mai este ună sin­gură omă care sa n’o cunoscu. Se mai soie încă, căci am acusat neconte­nită, c’ară fi avéndo­uă politică de a­­ventură, uă politică care ar voi s’a­* mestece România in complicările Euro­pei ș’ale Orientelui. E ca acumă ce­dică totu dumnialore în­­jiariulu J’érra de éri. ,,Politica mare și naționale a țjilei se reduce, incetulu cu încetulă, la căte-va recete de bucătăriă, și cugetările cele înalte să se ne vie d’asumă ’oainte din stomacă. Dară dacă­­ éra se lasă se fiă guvernată de la mésa, nu este totă asta cu politica esternă care nu se conduce prin fanfaronade și prin chieltuiele de presă, ori cătă de nemesurate și îm­­­pilatare ar fi. „Astă­ feliă, cestiunea cea mare și spi­­nasa a Oisiniei iu­ pare a intra într’un fașă seriasa cu ocasiunea complicațiu­­nilor­ din Creta și evoluțianHorii din Ser­bia, și aceste ne găsescă în posițiunea cea mai desavantagiosa pe care ne-a cred­it-o guvernulă gazetei Romănulu, acea­a a isolării de cele­l­alte națiuni ortodocse ale imperiului otomană. . . • *•••• • ,.Pentru tote aceste rațiuni ne adre­săm« la publică, la națiune, spre a-i spune că eveniminte grave se pre­pară în Oriiote, că politica de a afl a țereî nóstre nu face nimica spre a duce națiunea în cerintele celu mare și necesara singura posibile, care duce pe cele-l­alte popore vecine, și că resultatele acestei politice EGOISTE și INDECISE vor a duce țara la uă complectă isolațiune și la uă vederată neputință.“ Așia dară erl acolo guvernulă că are uă politică de aventură; a^l îlu a­­casă că are uă politică „egoistă și indecise,11 erl tiu acasa «’aruncă țâra în compli­cările europeană; ad­î­nă acasă c’o ține în neutralitate, în isolare; erl îlu acusa că voiesce uă armată mare, ar fi că nu armeze nici de cumă, căci cuma va pută se ducă națiunea în :,com­tele celu mare și necesariu singuru posibile, fără se a­­venao uă armată; și comă se va putea cine­ va asocia cu noi, cându nu vomă putea da asociatului nici uă putere materiale, în schimbă cu ajutorul»­ ce ne va da elfi? Căndă dară protiv­­nicii noștrii au avută dreptate în a­­cusarea loru? Atunci see acumă ? și ce pute­m f*ce cine­va d’uă partită politică care ort, acusa ne guvernă că pre este cutezătoru în cestiunea politică din a­­fară și ar fi că pre este nepăsătoră; erî că voiesce a arma și aș­i că stă în ne­păsare? S’apoi care politică sfătuiască domnialora pe guvernă s’adopte? ,,A s'asocia cu cele­l­alte națiuni Ortodocse șie Imperiului otomanu. Asia daru a 8» de­­chiara contra imperiului ș’a s’asocia cu puterile ortodocse cu contra coloră ne­ortodoxe, în contra Franciei negreșită. Ne oprimă adi­nci, mărginindu-ne în a­­trage atențiunea publicului asupra lo­gicei, a lealității, a inteliginței și a sin­cerității politice a protivnîcilor­ noștri. Nim­ele istoriei a alătură nenorociri, și în fine exemplulu binelui transmisă posterității prin înțelepciune și virtute. Eră singurulă resultată care subsistă: „popórele cari au practicată binele și virtutea aă fostă mari și fericite; pe căndă acelea cari aă încuragiată vi­­ciulă, aă fostă aruncate într’ună a­­bisă de rele.“ In anticitate Grecii se distinseră mai multă în mij’joculi tuturoră națiune­­loră prin strălucirea arteloră și sciin­­țeloru. Legislatori, naturaliști, artiști și poeți au ilustrate și imortalisatu e­­poca lor­. Ei deveniră institutorii po­­pórelor­. Prin amórea gloriei, patriei și a libertății făceau fapte mari și stră­­lucite. In ei se manifestă principiul­ binelui aderinte naturei umane, lupta luminei cu întunereculă. Tari prin pu­terea lor­ morale, dominară formida­bili inimici. Dară îndată ce începură a prefera avuțiile virtuții, avantagiele personali de cătă binele patriei, somp­­tuositatea de cătu libertatea, perdută gloria și independința lor­. Deschinați între dânșii, degenerară și căzură suptă jugulă sclaviei. Degenerându asta­felu, dimpreună cu gloria și mărirea lor­, nu peri binele ce ei aă lăsată poste­rității prin nobilulă spiritu­alu legisla­torilor­­, poeților­ și filosofiloru lor”. Acestă germine fructifică în lumea spi­­ritelor ă, suptă ună altă certă. Pe căndă Grecii lînge siră într’acestă abjecțiune, virtuțile prin cari acestă poporă a­­junsese în apogeulu gloriei și a mă­ririi sale, fundară mărirea Romanilor­. Patria, libertatea, gloria aprinseră su­fletele lor­ ; ei deveniră capabili de sa­crificii mai mari și de fapte mai gran­­diose. Ei sclau a desprețui avuțiile și mortea, prindű onarea numelui lor, mai pre­­susü de tate. Nici unii po­pora nu s’a ridicată de la una înce­pută așa de slaba la uă putere atâta de colosală. Ei subjugară pe toți ve­cinii lor­ și repurtară victorii însem­nate în câte trece părțile lumii. Ro­manii au obținută titluri neperitóre la stima lumii, nu prin șiroiele de sânge cu cale udară stătea țeri, nici prin nenumeratele bătăi ce câștigară, nici prin t6zaurele ce el adunară, nici prin gloria cea trufaștă a Romei și prin do­­minațiunea sea nelimitată; ci prin en­­tusiasmul ă lora de a deveni propaga­torii sciiițelor­ și ai civilisațiunii. Totü­dauna în luptă și totü­deuna victo­­riosa, tmapercul­ luminei întinse astü­­fela progresivă limitele sale. Romanii însă, în loc­ de a profita din exem­plulu Green­orű, perdută, prin acele­așî greșeli și acele­ași viituri, puterea și li­bertatea Jorii. Principiul­ râului făcu ca Romanii se prefere amarea aurului de cătă aaierea gloriei; egoismulă am­­bițiosu, amorel de patriă; voluptatea curagiului. Libertatea romană peri în mi^í’loculu resbeleloră civile, și măn­­drulu dominstoru alu popóreloru își plecă capulă, suptă sceptrulu celă odiosă alu barbariloru. In timpii moderni republica vene­­țiană de la originea pînă la căderea sea, trecu prin tóte rasele de gloriă și de corupțiune cari aducă, mai curăndă sau mai tărijiu căderea împerietoră. Administrată mai ântâiă de magistrați pe cari ’i alegea poporulu, și de ună doge în care reședea puterea esecu­­tivă, guvernul ă seă se schimbă pro­gresivă intr’uă aristocrația pură. Ste­­pănă peste comercială Oriintelui, des­coperirea unui nou drumu la sud­ a­­duse­ră lovitură funestă puterii sale, atunci slăbită înăuntru de intrigile co­loră mari și de nemulțăruirea popo- PRINCIPIULU REULUI. EQERII REGULAMENTARI. Antigenis raulű intre principiulu râu­lui și principiulu binelui există ia lume din cea mai înaltă anticitate. Trium­ful­­ principiului celui râu exercită uă influință vâtâmătorii asupra geniului umanü, și produce, prin resultatele sele cele desastre se dă ruină totale ace­­lora națiuni cari, subjugate de pute­rea cea neînvinsă a pasiunei ori, prin binele supremă în satisfacerea unei vieți comode și a unui sensualist nu neînfrânatu. S’au reglutü mai de multe ori că aspirațiunele unui poporu, ori câtu de mare a fostü puterea prin care ela tindea la practica virtuții și a justiției și la recuperarea libertă­ții și independenței sale naționale, s’au nimicită luptă imperială acestui prin­cipiu destructorii, care domină în lume cu sceptrulu seu de ferit. Ficsându ochii noștri asupra istoriei umanității că întristare profundă cuprinde sufla­tul­ nostru la vederea atâtora națiuni cari se nască și moră una dupe alta. Victorioșii cari au călcată suptă picio­­rele lor, de­ferit cadavre de genera­­țiuni nenumerate, nu ne au lăsată de moștenire de cătă miseria publică, con­­curstele lor­, desolațiune universale și morminte uitate pentru eternitate. Pă­­mântula a fostă teatrală unul resbelă universale de pasiuni. Au foste po­pore cari s’au sfâșiată unele pe altele, și națiuni a cărora esistență­­ face a­­stă într’uă eternă uitare. Din tóte acestea nimică nu remăne de cătu lec-

Next