Romanulu, mai 1868 (Anul 12)
1868-05-08
ANULU ALU DOUE-SPRE DECILE VOIESOE ȘI VEI VOTE -----»401- PR ANÜ................... Pr SÄSE LÜNÍ. . . CAPIT. DIST. LEÎ N Oil 48 58 „ „ 24 — 29 >» »> 12 — 15 pft TBRÎ LUNI. . . ÍR IJA LUXA..................... „ ,, UXU E8EMPLABU 24 BAXÍ PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA...................FIOR. 10 VAL. AUST. .. 5-6 Bedacțiunea și tipografia Românului este acum strada Colțea No. 42, casa Rstoricii,unde a fostă curtea de Compilia, în dosula bisericeșteni, alăturea cu casa Moscu. Redacțiunea este în curte, scara a doua. ADMNNSTIRAl UNEA PASAGIULD ROMANI No. 1 REDACTIUNEA STRADA COLȚIA (CASA RITORICI). Artisele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundetorii Eugeniu Carada MERCURI, 8 MAIU 1868 LUMINÉZA-TE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANUNȚURI ȘI RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATING* ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIARIULUI ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. CARPAS nALLEGIIAIS RUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. anunțurile LINIA DE 30 LITERE..........................40 BANÎ INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NO București si Fieraru. Sorții s’au aruncată ș’acumă von sei în curăndă ce spună ei. Peș dintele Cabinetului și Ministru a lucrărilor străine, a facutu adî c’ noscută Senatului, că mănescu pe măne va depune pe biuroulă Snatului corespondinția cerută.^ Gri vernulă ș’a făcută datoria puia capătă. Alaltă ieri a atrasă cu diiadinsură atențiunea Senatului asupr inoportunității ș’a gravității cererii o făcea, precumă ș’a respunderii c lua asupră-i. Adi, anunțiăndă di punerea acteloră cerute, guvenul ș’a făcută âncă vădată datoria, di condu Senatului că le depune numai pentru a da satisfacere, conformă cuvintelor d-nului Bosianu demnității Senatului, dară că stăruiesce a crede inoportună acestă cerere și că, spre a îndrepta greșiala, cere ca Senatulă se numescuă comisiune din senuluscă spre a le cerceta, dară se nu le pue în desbaterea publică, ci se se ocupă cu desbaterea regiloră celorămar și arginți, ce suntă la ordinea țilei între cari aminti legea armării și căile ferate. Intra-va acumă Senatulă pe ușia ce i-a deschisu-o din nonă gav*vrnală? Judecăndă după faptele sale trecute, suntem în drept a crede că nu, și d’acea a avemü datoria se urmămă desbaterea începută ieri în acestă parte a pariului. Are tarămă ieri că Senatulă n’a cerută actele în cestiune fiindă că nu le cunoscea, căci ele s’aă publicată în foile străine și române, ci tocmai fiindă că le cunoscea. Nu««te, în adevără, mă singură amă rare seriC «e este la “Acțiunea Israelițilorfl. ?«*eutattta țerele vecine, poporațiunea israel_ fără profesiune și pe deplină săracă și incultă, a năvălită in România de peste Milcov; invaziunile ruseșci ș’austriace au adusă și densele mă 1 mare numără și juridicțiunea con jsuiarie a contribuitu și contribue âncă în tóte modurile a învenina rana. Guvernele trecute s’aă ocupată tóté d’acestă cestiune, însă, speculată în tóte modurile de cătră unii din ai noștri, pe d’uă parte se făceau legi în contra năvălirii, éra per d’alta se alăturaă legile, ș’astăfelă reală a crescută și deveni acumă și mai mare prin specularea politică ce diferiții inimici din afară și v din întru ai revoluțiunii de la 110 Fevruarie, au întreprinsă a face cu a acestă cestiune. Ministeriulu de la 1 Martie, cunoscăndă reală, a căutată Jară vindeca și ordină ca le orgile și regulamentele în vigore în privinția străiniloră %ă profesiune ai nici avere, se nu se mai specule ci ce se s’aplice cu religiositate. Specu- bilatorii de fotă feltilă, profitară d’a- ar cea ordine și’ncepură a striga în ce străinătate că aci este persecuțiune pe și ancă persecuțiune religiosă, acea cu strigare, repetită necontenită de că al tre unele parte din România, străinită prin corespondințe trimise în lui străinătate din Iași și din București, mi și străinii, cunoscendumai cu semător ataculă din Bucuresci contra Sina- n’agogei și neputendă se-șî închipuias aci îscă că potă fi la noi arățî R--ii- cari se lucreze cu asemene arder< °" contra națiunii loră, o crezură ș u‘ protestară. Pe căndă guvernul luptă spre a face lumina, 31 de deputați, arendă în capulă loră pe președintele Camerei, depuseră unu proieptă de lege care, arătă prin ă coprinsură seu cătă și din causă și că nu făcea nici oă osebire între u Israeliții născuți aci din tată în fiu, și Israeliții străini, avu aparinia unei persecutări religiose, ș’atunci protestările deveniră cu atătă mai tar cu cătă erau acumă întemeiate p’unta actă oficiale, supscrisă de președintele Camerei, și lumea întregă putu 1 se credă că’n România au renunuatC 3 persecutările religiose din vocala de 3 mid’socă. Se ne aduce mă âncă aminte că cei 31 de deputați nu t voiră se-șî retragă proieptulă, că din contra îlă propagară prin întruniri . publice și că diariulu Terra susțin , necontenită, în limba română și francese, că persecutările esistă, c. . proieptulă de lege s’a și pusă în lucrare și că tóte aceste se facă prin spirea și chiară prin ordine înscris, date de guvernă, și vomă înțeleg; toți că străinii avură totă dreptul, d’a crede și d’a protesta. Acesta este, pe scurtă, dar în totă adeverul ă iei, cestiunea și negreșită ci cea a ce scă toți nu potă se ni scie d-nii senatori. Pentru ce dai aă cerută cu atăta stăruință și’nvierși nu are depunerea corespondinței oficiale în acestă privință? Desbăteadă ieri astă cestiune, dovedirămă asemene că’n orice casă depunerea acelei corespondințe pe biuroulă Senatului, nu pate fi decătă vătămătorie intereselor și demnității naționale. Se desbatemă dar așî cestiunea din altă punctă de vedere. Senatulă póte resturna ună mi- lnisteriă? Noi chemă că nu, și eredemă că d-nii Senatori nu vorü putea se ne deamă singură esemfiu d’a fi păqlutut undeva prin Senatu ună ministeriă care se fi ajută pentru densulă majoritatea Cara □erei, care ține punga. Senatulă nostru póte creda din síală scăună ministeriă care se póte ierge să isi măcară cu Camera acîale? Noi chemă că nu și creemă că d-nii Senatori nu vor puia se susție că D. Costa-Foru putea se compue ună ministeriă c -ni N. Ionescu, Ion Manu și Balși. Senatorii nostrii venindă la misteriă, suntă siliți a disolve îndatdunarea. Insă să are speranță că misteriulu Ionescu, Manu, Costa-Fori Balșiă va dobândi majoritatea întarele alegeri? Ori cătă se flădbiți de iubirea de sine-și, stăruimî crede că nu potă avea să ascene speranță. Senatorii noștrii sciă că suntă la finea cllei cestiuni de cea mai de însemnătate, intre cari legea nării, poliția rurală, organisarea operațiuniloră, căile ferate, condițiunea personale și budgetulu pe ură 1869. Disolvându-se Camerile se va alege d’aceste legi? Și •șlendă ș’acumă ocasiunea d’a da scesiunea căiloru ferate, ce se vade de România cândă Turcia ăia și Austria au începută hotărarea căiloru ferate, s’o facă cu re grăbire? Pentru ce dară mărfi înțelepții și patrioții Senatorii ascepta să se voteze mai ânteia ste legi ș’apoi peste 30 de zile se dea ministeriului uină votă de blamă, se disolve Adunarea și se ’ncerce cu națiunea joculă de „cupă ori pagere“? Atunci, celă pucină, joculă ar fi fostă fără vătămare pentru națiune și dumnefază ar fi avută pre cari sorți favorabili prin legile cele mari că ară fi votată și cu cari ar fi putută se se mfăcișieze naintea iei. Și cu cestiunea Israelițiloră ce pre potă se facă dd. Senatori? Făgăduitu-le-a d. Ionescu că va ordina Fracțiunii sale se ’nceteze d’a o mai splenta? făgăduitu-le-ad. Ion Manu, că ’n visita că a făcută alaltăieri d-lui consule generale al Austriei, căruia se plângea contra ministeriului țarei sale, a dobândită asigurarea că venindă d-lui și cu d. Costa-Foru la putere, străinii voră fi mulțămiți și nu voră . 1 * • • a mai spionta nici denșii acestă cesri tiune? Credemă că ș’aceste făgăuduințe le lipsescă. Pentru ce dară, âncă vă dată, n’au avută inteliginăția și patriotismul ă d’a ascepta ca icelă pugină se sfîrșiască lucrările i cerute cu argințiă de cele mai mari 3 interese ale națiunii ș’apoi se atace 3 guvernulă? pentru ce n’am avută i în facia guvernului să parte mă s cară din patriotica răbdare ce a avută . guvernulă în facia Senatului în șer dinția de Sâmbătă? Respunsulă la tóte aceste întrebări ne să va da Senatulă în curândă prin calea ce va lua, și pîn’atunci l’a dată, îlă c dă și lă va da și mai lămurită națiunea, după ce va vedea și faptele e de mâne ale Senatoriloră. s fie înălțimea Sea Domnitorulu a dată la pa ei latulu din Bucuresci unii promriți în onorea s d-lui Mellinet de curândă acreditatü ca agintu ^ și consulii generale ale M. S. Imperatorele Francesilorű, pe lângă personalulu consulaturii generale ale Franciei, mai erau invitați d-nni DJ președinte alű consiliului de miniștrii și toți la acei domni cari au onorea de a fi decorați ti de legiunea de onore. rű ----------*—*~ ----—».------- OT ADUNAREA DEPUTAȚILOR!^. Ședința de la 7 Maiu 1868. ^ Lupta Președinta d-lui Gr. Arghiropolu. de Se face comunicările țjileî. da Se comunică să depeștă de la vreoă sută jur ircî-decî cetățianî din Gahulű cari reclamăontra violințeloră d-luî prefectă de acolo, pentru că nu voiescu se alegá după cumü cerere d-sea. D. Lupașcu cere a se cerceta de urgință ge stă petițiune, căci trebue se scimü uă dată glee este adeverulă asupra unoră asemene re- ciulamărî și se punemu unu capeță tutori a cgrestorii călcări de constituțiune. D. Cogălnicianu ar voi se se discute d1 espre astă cestiune cându D. ministru din itru va fi de faciă, căci d-lui a apelată darî la d-sea, și ar avea ceva de a fisă in jisustă cestiune, dacă D. ministru ar fi de faciă. Declară că va cere ca și D. Lupașcu urgința. . D. Al. Lahovari zice că nu cere urmnli<nța, căci ea cere să discuțiune seriosa și lui; in voia dată de doue treimi ale Camerei, fisăre numai a se cerceta astă petițiune cu slaveferință; căci ea este de cea mai mare serisitate, fiind o cestiune de celă mai mare deptă constituționale, de libertatea alegeriloră.SCUD D. G. Brătianu, ținândă cuvântul a sus de argința, aceste pune la votă închiderea discuțiunei și a se primesce; se pune la votă trimiterea de Verbifenunță la comisiune și se primesce. U Se citesce că petițiunea d-eî Tamara e se plănge că comitetulă pensiuneloră 1 „ ^ luată in considerațiune tóte actele de ser- ^at01 să ale soțului seă, și cere îndreptare. D. Agarici, Gr. Heliad și D. Cociu sus- dat- D, i că nu trebue asemenea petițiune trimisă comitetulă pensiuneloră, ci lauă comise de controlă ală lucrăriloră acelui coetă, căci plângerea e chiară contra cotulă etului. b- C. Lapati, susține că comisiunea de petițiuni trebue se esiste cumu a esistatu, ea se verifice lucrarea comitetului, și cănd lucrarea sa se vegăsi eronată, se se ia în desbalarea Camerei; prin urmare cere ca petițiunele de felul și acesta se se trimită la comisia de petițiuni. D- Ministru Donici, susține că ori ce petițiune trebue trimisă ori la secțiuni ori la unu comitetü specialű, și apoi se vie în cameră, spre a ușura lucrările camerei. • D. C. Cantacuzino, susțiind si cele rjise de d. Lapati, intreba daca petițiunile date înainte de promulgarea legii pensiunelor, trebui saa nu trimise la comisiunea de pensiuni, conformă cu votul camerei? După esplicările biuroului, Camera primesce cu mare majoritate ca ori ce petițiune și mesagiu privitori la pensiuni, se se trimită mai ânteiu la comisiunea de pensiuni Se continua discuțiunea proiectului de lege de Poliție rurală, discuțiunea art. 85 continua- Comisiunea în majoritate se pronunță contra amendamentului domnului Campiniu. Se cere închiderea discuțiunei, și se primesce. Se pune la votü amendamentulu domnului Campiniu, și se primesce cu mare majoritate. D- Dim. Ghica, luându cuvântulu în cestmne personale zace că d. Cogălnicianu supta pretesta de amendamentu, i-a adusu în ședința trecută doue atacuri, <ficéndu că d-sea i-ar fi căutată gâlceavă’; daca a unei canda nu e cineva de opiniunea d-sélee a-i cauta gâlceava, marturisescu că era ma fostu de opiniunea d-sele. D-lui a rjisu că omii de ordine, întrebă daca omu de ordine va seria acela ce dă concurs tiranilor a sugruma rertațile publice? Dacă e asta-felii atunci eu suntu anarhistă, cătă pentru decretare și espatrian, atunci asigura că la lovirea de Stătu, eu eramü se űu espatriatu în Căruia de poște ce era gata; eu n-au, iscălită nici unu felii de aseminea decretă. D. Cogălnicianu nu trebue se vorbesca de legea rurala Și de li Fevruariă, căci omenii cari trebue se fiă acusațî nu trebue se schimbe rolulu și se se facă acusatorî, căci noi nu eramu contra legii rurale pentru frică de moșie ci pentru moșia cea mare (aplause). D. Cogălnîcianu, luăndă cuvénturi, esplică însemnătatea amendamentului seu din ședința trecută ș-apoi venindă la cele $se de d. D. Ghica estce că ce spectacole potu da do ur óment matorî ca d-sorit celora mai juni, de acea nu respunde altă d-lui Ghica de cătr că nu mai e timpulu după atâtea descepțiuni a mai sta în vise politice. D. D Ghica cere cuvântulu însă d. George Brătianu vorbindu în cestiune de reglementă Iiice ună discursă de împăciuire d-lor. D. Ghica și Cogălnîcianu, cere ca Președintele, conformă reglementuși lui se nu-î dea cuvântulu, D. Președinte invită pe d. Brătianu a nu da lecțiuni biuroului de cată atunci cându biuroulă ar călca reglementul. D. Hăjdeu, luăndă cuvânturi Ilice, că nu intră in principiu d-sple a modifica istoria după interese politice. D. Cogălnicianu, am că responsabilitatea ar fi că instituțiune slavonă . . . D. Cogălnicianu. Greșitu-am înaintea sclinței d-tale, D. Hăjdeu. Atunci, daca mărturisesc acesta, nu mai am nimicit de risa, ci cerit a se trece acesta declarațiune in procesele verbale . D. G. Brătianu cere ca președintele se fiă mai dulce vis-a-vis de cei care-șî facă datoria. B. președinte alu biuroului fice căuă dată pentru totüdeuna respunde d-lui Brătianu, și arăta că biuroulă a fostă în regulă. D. D. Ghica, luăndă cu consimplimentulă Camelii pentru a doua ore cuvéntulu contra d-lui Cogălnicianu, $ce că d-lui n-a făcută decâtă a replica la atacur de erî ală d-lui Cogalnicenu, câtă pentru cuvintele d-salectice și susține că cuvintele sale au fostă destulă de parlamentare, și în ceia ce privesce visele sale politice, ruga pe d. Cogălnicănu ar lăsa ilusiunile in pace, căci d-sea crede că se póte îndrepta (era și cu libertățile de astătji. Comisiunea respinge ambele amendamente D. Cimpiniu propune asemenea unu amendamentu prin care cere a se aplica penalitatea ceia ce nu voră da ajutor la incidiu și comisiunea se pronunță pentru acestă amendamentă. D. Voinov se declară pentru amendament cu singura deferință ca se se arete unde trebue sa sară ca se stingă focul ă ? cere se se adauge în reionulu comunei. D. G. Brătianu face că în materii de incendii trebue ca legea se fiă mai aspră, decătă în contra ucigașiloru, căci uciderea nu intră in felulă resbunării țăraniloru noștri, ci numai punerea de focă. Spre a asigura dară pe proprietară contra țeranuluî care-i póte pune focă din cause de nimică, cere ca pentru incendii penalitatea se fiă mai rigurosa. D. Cogălnicianu luândă cuvântulü, dice că discuțiunea acésta fiindă contrarie unui votă dată deja de cameră, nu mai póte avea locă. Se cere închiderea discuțiunei, și se primesce. Se pune la vota amendamentulu d-lui Campiniu și se primesce. Art. 87 se ié in diseuțiune. D. Cogălnicianu se pronunță contra articolului și cere ca prevenitulu se nu flă scutită în nici ună casă de amenda prevăzută de lege. D. Gâlgă propune a se pune cuventura suferită In locă de cercală. D. G. Ghica cere ca d. Cogălnicianu sa renunțe la cele ce a zisă și se primescu articolulă. D. Gr. ■Lahovari se declară contra alineatului din urmă al articolului privitori la scutirea de penalitate a prevenitului, ca se nu se incuragieze prin acesta detractiiile false. D. Zencianu susține aliniatură, și cere ca denimțătorele se fiă scutită. Se presintă de d. Gr. Lahovari un amendamentă prin care se cere ștergerea aliniatului din urmă, pe care însă comisiunea îl respinge. D.I £ I. Ghica, luăndă cuvântul combate amendamentulă și susține art. din proiectul de lege ală guvernului. D. G. Brătianu susține amendamentulu, Hindu că e conformă și cu spiritul progresului și cu dorințele Camelii. Se pune la voia amendamentulu d-lui Lahovari și se respinge. Se pune la vota art. din proiectul de lege, și se primesce. Art. 88 și 89 se primesce. Art. 90, 91, 92 și 93 se suprimă. Art. 94 se pune în discuțiune. D. Casian Leca propune ca un locu do epizootie, se se rfică ori ce bólá lipiciósá s,ar ivi la vite. D. Cogălnicianu propune asemenea, ca in locă de prefectă se se zică comitatul permanentă, adică se se ia acesta sarcină de la prefectă care e una agentă ală guvernului și se se dea comitatului permanentă. Adunarea primeșce acestă art. cu modificările de mai sus. Art. 95 se pune in discuțiune. D. Cogălnicianu luăndă cuvântul cere ca penalitatea se fiă mai mare pentru acela care ascunde bala de la vitele cornute, care póte se se întindă nu numai într-uă comună, întrună distinctă dară chiară în tota țăra, fiindă cea mai Jipiciasa. De aceaa propune ca pe lângă penalitatea amendei, la coșuri grave se se aplice și ínchisore. D. ministru lucrarilor publice cere ca cu pensiunea discutării legii de faciă se sem șei