Romanulu, septembrie 1868 (Anul 12)
1868-09-26
ANULU ALU IEDE SPRE DACILE VOIESOR. VEI PUTEA LEI «. LEÎN. fi ANU — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 PE BABELON? „ >> PE TREÎ LUNA „ >1 PRIU LUNA 1, 6 .. 6 INBK6EMPLAKU 2 4 BAN í PENTRU PAUS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AISTRIA .... FIOR. 10 VAU. AUST. ADUNAREA STRAORDINARIA A societăți transilvania. Dvor din membrii comitetului, aleși în ședința adunărei de luni 23 Septembre, dându-ș dimisiunea; d-niî membrii ai adunării societăți sunt și invitași a se întruni in ședință straordinariă. Sâmbătă la 28 ale curenteî la 8 ore sera, în localulu Gimnasiului Mihaiu-Vitezula (sala Cornescu) pentru a procede la alegerea a duoî membru de comitete, ca nu cumüva lucrările societății se sufere din lipsa acestora dupî membrii. Președintele societății „Transilvania“ A. Papiu Ilarianu. SERVIȚII! TELEGRAFICI! ALU WWAI ATU Uliii I. BELGRAD, 6 Octobre. — Matica este numită ministru de culte și ad-interim la esterne. PARIS, 6 Octobre. Gazette de France menține aserțiune că Prusia uneltesce uă revoluțiunea în Spania, pentru a crea diversiunea contra Franciei, Biarul. Etendard cjice că nici uă informațiune seriosă nu confirmă zgomotulă descoperirei unei conspirațiuni la Constantinopole. (Servițiulu privații alu MONITORULUI). MADRID, 5 Octobre.— Gazeta din Madrid rjice că junta a Însărcinată pe Serrano cu puterea esecutivă supremă și de a forma ministerul, care va funcționa până la convocarea Adunării constituante. Madridul este In liniște. VARSOVIA, 5 Octobre.— Printrună ukaz s’a subordonată directamente justiția poloniloră ministerului de justițiă din Petresburg. PARIS, 5 Octobre. — Monitorulu țjice, Juma a numita pe servauu capU alii armatei și pe democratule Escalante comandante ale milițiiloru. Regina Christina a intrat în Francia. ROMA, 5 Octobre. — Papa a oferită palatulu Quirinal reginei Isabela. LONDRA, 5 Octobre. — Thimes țuice că Junta din Madrid s’a constituită definitivă. (Undă compusă de 14 progresiști, 1 unionist și 7 democrați. « ■ t. ...... ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANU No. 1.-REDACȚIUNEA STRADA CAL IIA No. 42. Runirocri 2S RSPciune DUL/lllocul 7 Brumărelti . Monitoriul publică acțiuni raportă către Măria-Sea Domnitorele, alü d-lui ministru al justiției, în care raportă este coprinsă în întregulă ier, demisiunea membrilor curții de la Focșiani, pe care, după cererea dumnelor, amă pusu-o și noi ieri supt și ochii publicului. Ministrulu, după datoriă, a pusă suptă ochii Capului Statului, și prin publicitatea raportului, luptă ochii națiunii, acusarea ce i s’a adusă, ș’a cerută ca acusatorii se susțiă naintea justiției grava acusare ce i-ar adusă. Căndă D. Costa-Foru imputa îi Sevată ministrului publicarea raportului seă către Domnitoriă, în privința prrei ce s’adusese oficiale tinera din membrii curței din Focșiani, D. Anton Arion îî respunși că sistema domniei sele este publicitatea, precumă sistema d-lui Costa- Foru căndă era la putere, a fosti ura publicității. Conformă dată credinței séle în publicitate și’n justiție ministrul ă dete publicității ș’apusările ce i s’aă adusă și ceru pentru densulă, cea a cea cerută , pentru toți ceîlalți pirați, ca justiția se constate adeverulu. Cu ocasiunea acestei demisiuni sa cusărî a membrilor curții de la Focșianî, Terra în zonă imnulă de triumfi și proclamă venirea la putere a barisei. Acestă demisiune ca și celelalte, ne spune că i-au adusă „u „mare și sinceră mulțămire sufletescă, vedendu acestă acorda perfectü de, ideie și de simțiminte, care „se stabilesce prin puterea naturale „a lucruriloră, ca unu curentu electrica între noi și partea cea „cultă și valorosă a societății.“ Asia Iară Terra declară că tote aceste s e facă prin cerințele electrice ce fa stabilită între dânsa și cei carii s’aă dată demisiunea, și c’aceste se facă spre a le reda puterea. Iără despre noi n’avemă de cătăi mulțămi celoră de la Terra pentru acestă dechlarare ș’a o pune a rândulă nostru suptă ochii națiunii, ca se potă cunosce și’nțelege și mai lesne și mai deplină. Totă în acestă sensă, totă în acestă scopă, și totă spre a explica ,tituleră „cerintele electrice“ ce este ntre cei de la Terra și cei carii, in intru și’n afară se silescu a aduce asupra guvernului și chiară asupra națiunii felurite calomnie. Tarra de ichi, pe lîngă necurmata și nesfîrșita cestiune a bandelor bulgare, ne mai face cunoscută cxistența unei alte conspirațiuni. E că ce dice: „D. Menotti Garibaldi, fiul ilustrului Garibaldi, este asceptatu aici din <ji Inj>; că ună nepotă aiască, D. Ricciotti Garibaldi, și ună ginere ale seu, D. Bidischini, simtă deja aici; cu tote aceste persone însemnate sunt venite pentru a se pune in capulă bandelor slave, cari au de găndă de a face erupțiune In Turcia. „Pe căndă culegeamu aceste scirî, amuflată că In adeveră nisce persane purtândăisemenea nume sunt deja sosite în Bucureauî. Împreună cu mai mulți alți amici de înlorit. Se zice că scopul ă loră este de a cumpera ună tezmă In apropriarea capitalei, pentru Înființarea unui stabilimentă hydropathică și de plăcere, legată cu Bucurescii prin mă drumă de seta americană. „Nu scimă dacă aceste persone, cari se afla actualmente In țără, suntă acele despre cari vorbescă istomele străine ce amă reprodusă în fara nóstra. La casă cândă nu ar fi nici uă identitate Intre unele și altele, noi tramă avea nimicu de a Jisă. [Cândă Insă lucrurile ar fi așa precumă apară tutuloră, cândă adică numele aretate de presa străină, ca destinate a se pune in fruntea unei viitóre insurecțiuni orientale, ar fi represintăndă tocmai pe personele cari vrescu se cumpere în apropiarea Bucuresciloru unu locă de agrementă, atunci amă avea totă dreptul ă a ne ingriji ca nu acésta întreprindere, inofensivă și utilă chiară în aparință, se fia In realitate, nici mai multă nici mai pucină, decâtă nă mască menita a voala proiectele de resculare ce suntă a se urzi din nacă pe teritoriulă romănescă: „Intruă asemene situațiune, datoria nóstrá este de a descepta, nu pe guvernă, căci acesta o credemă fără de folosu, dară pe națiune, a căreia liniște și alü căreia viitoră le vedemă din noă puse in jocă. Acumă ca și în trecută, noi ne implinimă dară in consciință și cu curagiu rolulu de sentinele vigiliate ale siguranțeî României. Prevestime, și nu vina nóstra va fi, fără îndoială, cândă viitorulă va veni, precuim ă a venită din nenorocire plnă astăziî, se justifice temerile ce scriî de natura celoră despre cari vorbimê ne-am inspirată in totüdeuna:“ In locă d’a respimde la somațiunea ce le face casa de comerciă Ispasoff et comp., cei de la Terra susțină, cumu vedurămă, și esistenția bandeloră armate ș’a magasieloră cu arme, și mai adaugă că pe lângă Rusia și Prusia, lucreză la acestă rescolă și Mazzinistiî și Garibaldianii, uniți d’astă dată, după cei de la Terra, cu Czarismul. Ori ce comerciante va veni în Bucurescî, destulă numai se aibă uă rudeniă c'um Rusü, cTină Prusiană sau cu Garibaldi, este unărginte ală lui Mazzini scu alu lui Garibaldi, și băile ce ar face se transformă îndată în arsenale revoluționarie, precumă s’aă fostă transformată acumă câteva lune mașinele căiloră ferate în furgone în cari se se ascundă uă armată prusiană întregă care va veni se robescă România. Emisarii magghiari potă străbate țera în bună voie, acesta nu superă pe tei de la Turra. Concesionarii căiei ferate de la Suceva potă aduce lucrători sași și unguri cu miile — și deja au adusă ca vre 2000 de lucrători— acesta n aduce nici uă supărare celora de la Tárra și celoră cu carii ne facă cunoscută că sunntă legați „printr’ună corinie electrică;“ se vie însă ună Italiană pentru a deschide ună stabilimentü de băi, p! atunci se schimbă lucrulü . Italianii nu potă avea în România nici un alta interesă decâtă da unelti a iespeire. In ceaa ce privesce aceste nouă denunțțărî ce le facă cei de la Torra, ceaa ce scimă păr acumă, este că spăimântătorele ca aspiratore domnu Bidischini, este în Bucuresci de două ani, și că unulă din fiii sei a venită cu sticlărie și mosaicuri din Venezzia. Masca dară, despre care vorbesce Tárra, nu crede că se fiă atâtă de periculosă dică cei carii o poftă n’aă adusă nici uă rescolă în timpă de doui ani, și luteină se asigurămă și pe cei de a Tarra și pe cei carii sunt învoinși și conduși de dânșii prin „porinți electrici,“ că nu se va realsa nici una din resculele și din invasiunile ce le speră cu atâta ardere și le anunțță cu atâta stăruință, împreună cu foiele austro-magghiare cu cari aă dovedită și dovedescepe totă clipa că sunt în adeverü legați prin corinte electrică. țainele catolice susțină că Revouțiunea din Spania să făcută de către d. de Bismark, și noua presa liberă din Viena, dechlară că nu mai este îndouială că întâlnirea Czarului cu regele Prusiei a produsă uă abandă între aceste doue puteri. In cee a ce stinge de revoluțiunea Spaniei, trebue se fiă ună organă catolică și mai catolică de cătă Papa spre a fi orbită pîna numei că suntă mai mulți ani de căndă ea era prevedută de totă lumea și că singura mirare ce coprindea pe toți, eră c’a, putută întărdia atătă de multă. Se speră asemene, după scrisorile ce avemi fi, că Spania se va pronuncia pentru uniunea cu Portugalia. Acestă uniune, ce este dorită și de Francia și de guvernul ă ieî, de se va face, gintea latină întregă va binecuvînta revoluțiunea Spaniolă, și foile catolice voră remănea aci ca și ti Italia, cu calomniele și cu blăstemele la cari le împingea lora turbare. Cătă despre noua alianță ce se zice că s’ar fi făcută între Cziculă și regele Prusiei, reproducemu aci uă pasagiu din organulă oficioșii ală guvernului Prusian, „Corespondința din Berlin“ (1 Oct.) căci el conține cea mai temeinică asigurare că pacea nu va fi tulburată: „De căte ori, de doui ani, inimicii păcii n’au pusă semnătura acestoră doui suverani în josulă acestui pactă căruia nimică nu’î lipsesce în adeverii pentru a esiste de cătă uă rațiune d’a fi ?! Alianțele între două mari guverne nu se contractă prin abstrațiune nici în deșertă (dans le vide); le trebuesce ună motivă precisă și grăbitură, ună țeluotărîtă ș apropiată. Insă tote puterile în acestă momenta se areta însuflețite de acelu așă zelă pentru menținerea păcei; tote poporele mărturescă eră,și c’aă vă adîncă groază de resbelă ș’aă uă nevoie imperiasă de repausă și de securitate. „Ce scapă ar avea <5re ua alianță ca aceaa despre care se vorbesce, între duue puteri cari n’aă nici acelu-așă interesă a urmări, nici uă primejdie comună a respinge? Nu este ore de ajunsă a(I, pentru una cătă și pentru alta, relațiunile escelente cari domnescă arătă între poporele lorü cătă și itre guvernele lor ? Și contra amenințărilor, din viitoră, dacă trebue a le prevedea atăta de departe, ce nevoie este d’uă alianță parțiale, pe căndă Europa întregă formeză acumă cea mai puterncă coadițiune, aceaa pe care nimică n’o póte nici învinge nici disolve, coalițiunea păcii?“ JUOI, 26 SEPTEMBRE 1863. LUMINEZATE ȘI VEI PI PENTRU ABONAMENTE, ANCNPIOBÎ ȘI RECLAME ARE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIONEN ZIARULUI EN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIARIULUI ȘI PRIN POSTA, - LA PARIS LA D. DARRAS-HALLECHAIN HUE DE I.’aNCIENNE Ol MEDIE NO. 5. ANUSpiURILE LINIA DE 30 LITERE.............................40 BANI SNBRBTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOU SIWPTIULU NATIONALE. „Apa,Ilie Românulă, trebue se vină totă la matca rea,“ ca și noi, ce re veri vini adi la una din salutarsele instituțiunî ale strâbuniloră noștrii, căci e că cumă percursă fiptură, despre care ne e vorba. Ultimula lucefera ală României, emblema eroismului nostru naționale, care reușise pentr’una momentă, d’a unifica provinciele daco-române într’ună singură Stată putințe, fu Michaiu Vitezula. Ca geniu resbelatore,ală a fostă fanatică de fidelitatea căpitanilor ă sei, cea a ce-lü induse póte în erorea de a decreta ună felă de feudalitate indirectă, ce nu ș’a avută loculă nic-i vădată în țera nostră, ș’acesta o făcu fără prevedere, după cumă s’a văzută mai în urmă, numai în beneficiulă capilară armatei române, cari ca omeni deprinși de pe câmpul de resbelă cu impunerea disciplinei celora de luptă dânșii, abusară cu timpul de orba supunere a glotelor nóstre armate. Asta-felu poporulu română, născută și crescută cu arma în mână, se véiju mai apoi aservită de cătră căpitanii sei, ceî atât de bravinădin țoră, și astă-feră și Mavrocordată putu desarma țera, suptă pretestată salvării poporului romană din servagiu, căci întraltă feră, nu scimă cu ce preță s’ar fi desarmată Romanii, cei atâtă de geloși pentru independința susținută de armele lor. Dacă Mavrocordată, n’ar fi adormită poporațiunea țerei, cu decretarea emancipării Romănilor, de luptă sclavagială în care-i aruncase erorea lui Mihail, străinulă nu și-ar fi putută versa veninulă destructură peste țera nostră, căci chiară fanariotismmiă ce inundase deja țera, n’ar fi esercitată atâta dominare și corupțiune în facia Românilor armați, ce să alungaseră de mai multeori din țeră. Apoi dacă poporală română, de ună sociu și jumătate fu defarmată prin fraudă și perfidie, e de mirare, cumă eră ar fi ca prin instinctă, se pare că încă nu uitată și că nu pute uita instituțiunea străbună a înarmării glotelor, care după cumă se vede, s’a altuită deja în sângele seă. Acumă dară, cu dreptă cuvântă putemă repeta cu toții proverbulă poporaliă ca „apa ș’a venită totă la matca sea“ fiindu-Că România, graciă guvernului actuale și Corpurilor legiuitóre, a reintrată eră șî într’una din vechile séle instituțiuni, operă care a animată națiunea întregă, desmințindă neadeveratele aserțiuni și calomniele reăvoitorilor n noștrii, și mai cu sema injultele magghiarilor. Căci ce artă mai probabile, decâtă realitatea faptelor ă ce se petrecă acii pe la noi, după cumă voiă relata aci în puține cuvinte? Ar fi de prisosii d’a mai reveni asupra entusiasmului cu care s’apride Țera întregă, (nu de diabulă Tarra) legea înarmării generale din sesiunea trecută, faptă spontaneă și constatată deja prin mai multe manifestațiuni căldurose și simpatice; dară cea a ce m’a emoționată și mai multe adi, este actulu de, salvare și de mândrie naționale, petrecută mai deună d suptă ochii mei. Abia apăru la Muscelă nuvela instituirea unui comitată în capitala țerei, care se dirijeze la contribuțiune voluntariă pentru cumpărare de pusei cu acu, și concetuți a fiii mei Cămpulungeni, din propria lor inițiativă, începândă a se grupa tineri și bătrâni, preoți și femei, se întruniră destulă de numeroși în localulüscólei, unde și reamintiră bravurele străbune, ce constau în armarea generale, după care constituiră ună comitală sucursală, compusă de mai multe persone onorabile cu protopopul districtului în capul cărora se puse venerabilele nostru archiereu Ianichiu Evantias, care mișcată de entusiasmul adunăre a, rosti următórele vorbe: „Fiiloru! Patria maienteia detate și religiunea ieî, suntu singurele paveze ale măntuirei nóstre. Cru c<a dată și Arma, nu trebuescu se cadă în țara Româniloră.“ Pe căndă se petreceau acestea, nu se terminase încă sub scrierea procesului-verbale, de constituirea susă-disului comitată, și adunarea, coprinsă dină zelă patriotică, înepu cu ofertele sale pentru cumpărarea de arme, cerândă se supscrie sumele, ce dorea se depună flăcare pe Altarul Patriei. Atunci comitetul, instituită, le promise că pe viitorea di, li se voră pune la disposițiune listele de subscrierea cerută și dorită cu atâta ardere. Astafelü Adunarea se retrase cu vinele aclamațiuni. Se frlinsei Carol I! Se trăiasc î instituțiunea armărei poporului română, ce a fostă scutul i suveranităței sale! In facia acestui spectacolă măreță și totă de uădată națională, eu, ca celă mai mică compărtașu, și ca unulă din încătenații invasiunei din 48, avută de’npreună cu alți concetățeni dă emoțiune pînă la lacrămi, care m’a satisfăcută și m’a consolată de suferințele trecutului, crezând a tare, că numai pe acésta cale vomă fi dispensați de ori ce degradare națională, fiind solutü, câ prin asemenea fapte mari se va înlătura, îngenucchiarea Românismului, și atunci reînviarea lui, de mai nainte va fi sicură. /. D. Petrescu. F"Stă profesore de seminară și acumă în clasea a IlI-a din Câmpii-Lungă.