Romanulu, decembrie 1868 (Anul 12)

1868-12-03

1044 W z t 'll. TIOMANULU 3 DECEMBRE IS6« If • 'I Ws desperată a lucruriloru, vomă scote aici in estrasa fidelü esența unei corespondințe din cunoscuta memică a României, adică din „Neue freie Presse“ No. 1532 din 4 Dec. a. c. acesta este.Pesta, 2 Dec. „Pe mine âncă nu nvaií depradatü.“ In scrisorile, care mergu din Ungaria în alte țeri civilisate, va fi bine ca se se promită un asemenea formulă stereotipă. Dacă „libertatea“ nostră va merge totu așia, apoi bandele hoțescî voră ajunge peste totu, pe unde se vorbesce limba maghiară. Pene da păpușoiulă pe câmpii, pe cată tempu codrii mai aveau frunde. Monitorium (Közlöny) oficialii din Pesta elicea că bandiții au acolo culcușe minunate, din care nud poți scote. Păpușoiul nu mai este, frun<ea e căzută, iarna este acilea, bandiții pasé în locu de a se împuțina, s’au mai imulțită în medii spăimentatorii. Acésta împregiurare probéza totala necapacitate a gubernului, și mai multű încă, adică câteva defecte mari ale sistemei guvernamentale. De ar domni viuă fómete, precumü a domnita altă dată, iarășî ne am pute explica smulțirea tâlhărielor, grănăriele locuitoriloröéasé suntu pline, în câtă curge din ele, cerealele sunt ieftine, vinuri prisosesce. Cu totu acesta abundanță, securitatea personale e periclitată în gradulű suprema. Acesta probézată decadență morală infricoșiată. De la inaugurarea domniei magghiare încace v’amii denunțiatu de mai multe ori recăderea in barbaria, împuținarea scóleloru, sesbătăcirea claseloru inferiore, sporirea necurăției, a desfrănărilor, bețiiloru, acestea suntu fructele trufiei naționale și ale disprețuirei de cultura germană. Acestea suntu și binecuventările, cu care voiescu magiarii se fericesca și pe ardeleni !). La acestea se adauge că libertatea magghiară este sinonimă cu disordinea, pe care eî o numescu patriotismü. Nu este cnsé numai smulțirea bandelorii tâlhăresc, care probeza acestă adevĕrü, ci mai sunt sute și sute de alte rele sociali. In comitatulu Aradu de es. în trei luni se întâmplară șapte Zeci și opta prădări. Ce se mai țficești despre așia numita literatură de bordeie, adică despre „foile satirice,“ care s’au inubilă, precumü se mulțescă păduchii! Se iertați de aceste espresiunî, că încă totü nu sunt tari de ajunșü spre a caracterisa spurcăciunile foilor satirice din Ungaria. Mal memoramü aici încă numai restanțele de contribuțiune (impositele, birurile), restanțe preste patruzeci și unului de milione, precum se potc cunosce din publicațiunile oficialii) etc. etc. Aici ne oprimit cu reproducerea mai departe a acelei corespondințe, pentru că sperăm și asceptama că „Epocha“ din Bucuresci se o reproducă intriga, de unde apoi ,„forța“ și „Pressa“ și se o traducă. ReflectămO încă numai la impregiurarea forte caracteristică și forte bătătore la ochi, comunicată toto de Neue Freue Presse, că adică mulțimea bandelorü hoțesc! din Ungaria, acésta in soldură regelui Prusiei! Asiatică Magiar,în Pesta. Eî adică credu, că precumü s’au trimisu jidovi din Ungaria în Moldova, pentru ca se producă acolo efecse prin purtările lorü, asta va fi faconda și Prusia. Bandiții [énse suntu mai toți Maghiari. Schutz-Somerein in comitatulü Pressburg. Tirania cumplită asupra, evreiloru. In 14 Novembre nóptea, intre 11 și 12 ore o cota de unguri condusă de mulți Vengi, armată cu securi, furci și alte, facându asaltu asupra locuinței unul evreu, masacrară pe femeia, mamă la nouă copil, frânseră mâna altei femei de 78 de ani, era unul evreu îl sfarmară capul. Medicul acelui oraș că, fiind nehiamat . In ajutoriu a respunsü că ela mare tempo pentru evrei, ci numai pentru creștini. Omorul și prada durată ore întregi, cu tóte acestea primarul și judele orașiului Iean voiă se ésá la facia locului, înainte cu câteva dile acei bandiți puscaseră in ferestra unui alb evreu, era acesta mergându la judecatorü spre a cere satisfacțiune, luă acestă respunsu: „Bine ve este, pentru că v’ați aședată cu locuința la noi ? 'Când privilegiurile nóstre oprescă locuirea jidovilorü la orașiulă nostru“ — Mai târziu sub Prefectura, care locuescc în comuna ve 1) Și pe Romania V (Nufla Culegetorului), cină, trimise unu individă morta de béta, pentru ca se apere pe evreui, carii fuseră siliți a plăti acestuia cincisprezece fiorini pentru ostenela. In nopțile urmatóre jidovii iarăși remaseră de pradă bandițiloru din orașui, carii au și jefuita și nimicită totu ce le-a cădută în mână, pene in ora cându veni comisiunea și cățîva ostași la facla locului. Comisiunea ease, de unde pene unde, ea nu făcea nimicü, până cănd fisculându-se evreii din Pressburg și din Milchdorf, cerură de la Ministeru luarea altora mesuri mai aspre. Acesta scrie o avemü după „Pester Lloyd“ și Neue Freue Presse“ din 3 Dec., érá alte Ziaric taca despre aceea, plata asia ceva in Románia. De s’ari intern de seiură ca unele consulate și alianca israelită s’arti fi grăbită se alarmeze din nou Europa intréga, éráu barbariile din Ungaria ișî faca urechia tocă, nu le auda, nu le cunoscă. Tocma citimit în Lloyd și Neue Freite Presse din 5 Decembre, că aprope de Segedina doi Magghiari traseră cu pușcile asupra unui evreu, care trecea călare pe drum din Jiua mare. Poporulu adică nu a voită emanciparea jidoviloru, și așia scopulu unguriloru este, că prin asemenea cruzimî sălbatice se bage tererea în eî și sed gonéscá de acolo mai alesă în România, sciincul se împedice îmulțirea loră □ ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de la 2 Decembre 1868. Suptă președinta D-lui Ion C. Brătianu. Sumarium ședinței precedinte se aprobă; se acordă mai multe concedii, se citesce diferite comunicate cari se trimită la comisiunele respective. DD. Arghiropolu și Codrescu presintă demisiunele D-loră de membrii ai comisiunea pentru vânzarea domeniilor statului. D. Apostoleanu își dă demisiunea pentru că ’I lipsesce timpulii d’a se ocupa de lucrările ei, era d. Codrescu ’și o dă Intre altele și pentru că crede că Camera trebuie să realegă ia fii-care anu acésta comisiune. D. Președinte arăta abilitatea D-lor Codrescu și Arghiropolu în lucrările acelei comisiuni Dipă uă di scuțiune in cestiune de regulament, care se face pentru a se seideca în fiecare ană trebuie a se realege Zisa comisiune, puindu-se cestiunea la vota, adunarea priimesce a se alege din nou dupî membri. D. Președinte face cunoscută adunării că Măria Sea, cu ocasiunea presentării din partea Camerii a respunsuluî la discursul tronului, a esprimată mulțămirile sale pentru simțimintele de cari a fostă animată Camera in facerea respunsului. M. Lea a adaugü că n’a făcută multă dori că se va sili de aci incolo a face mult mai mult, de cât a făcut. Președintele adauge că cu ocasiunea cerere! d’a se pune lângă birou bustele lui Anastasie Panu și Câmpinenu a uitata se spune că acésta era ș’mă si intimentu chiaru alți M. Sele, care a oferită Camenii acele busturî și și eu credu,— zice președintele — că un țâră e ferice, cându unii suveranii face sa publică omagiu elocințeî și virtuțeî române. D.Florescu protestă în contra cuvintelorü ce președintele Zisc C’arț fi fostilit M. Sta la primirea respunsului la adresa tronului și cari suntu: „cea a ce ama făcută e pre puțină și voiu face și mai multă nn in viitoru.“ Acele cuvinte, cilice d-lui,— n’am putut fi Zise de Principele pe care providința ni l’a trimisü; acele cuvinte suntu puse numai de D. Brătianu in gura M. Sele (proteste) D. Președinte întrerupe, Z*câ ndă că nu se potu discuta cuvintele M. Sele. D. Ministru de justiții ,Jico că guvernulu durate de cata se regrete aceste incidinte, căci la presintarea adresei din partea Camerii M. S. Domnitorulu póte zice orice vrea și nici uă dată nu se póte discuta cuvintele M. sele. Cela ce vrea se dică ceva în acesta privință, póte face guvernului să interpelare, și numai guvernului, care singurii trebuo se dă puști ín jocu. D. Florescu, reluându cuvântulu, dice ca cuvintele d-sele, nefiindu bine Înțelese, anunță ministerialul uă interpelare fiindu că după uă discuțiune de trei ZBB in cameră, asupra adresei, d. Brătianu care a veZutu în acea adresă unu felu de bilu de indemnitate, a venită adî ș’a vrută se facă pe M. Lea Domnitorul, responsabilă de faptele d-sele. D. Ministru de interne, M. Cogolnicenu rugă pe președinte a obliga pe d. Florescu se nu’și permită a face uă astăfelu de discuțiune în neste termeni ca c I de cari se servă, căci la din contra guvernului se va retrage din Gameri. D. președinte pune la vot primirea propunerii d-lui ministru de interne d’a nu se urma uă asemenea discuțiune. Camera o primeșce. Ședința se suspendă pe 5 minute. La redeschidere, d. A. Fetii ocupă fotoliulă de președinte. Se procede la numirea a două membrii la comisiunea pentru vânzarea domeniilor statului. Resultatul votului, fiindu in favorea d-lorii Bălcescu și I. Codrescu, d. președinte îi proclamă de membri la acea comisiune din partea adunării. D. Florescu cere ministeriului a ’I spune: déca cuvintele zise de d. președinte al Camerii suntu in adeverü proprie ale Măriei Sale. D. Ministru de Interne zice că se miri de d. Florescu pentru ce se grăbesce atât de multă și nu aș épta publicarea In Monitor a cuvintelorü M. Sele, pentru ca se convingă déca suntu astafelü cumürea raportată d. președinte. Pe teremurü pe care se pune acumă d. Florescu ministeriumu nu primesce cu nici una preță discuțiunea asupra unei asemenea cestiuni. D. Florescu se miră ca d. ministru ’I respunde, dicendu’I se așcepte Monitorulu. D-sea a crezutu că trebue se deuă orezare importanță cuvintelor!! președintelui Camerei, însă acuma vede că d. ministru lăsă a se ințelege că cuvintele ce a spusă președintele nu suntü esaptu ale M. Séle. Unü asemenea resputí?O fl« dă póte satisface. • D. Ministru alu Tustițy deshce că cuvintele președintelui suntü numai esința cuvintelor M. Séle și rogă pe dl Florescu a așcepta publicarea în Monitorii pentru a vede testuale cumă au fost rostite. Incidentele se ’nchide. D. Ministru de interne rogă pe Cameră a grăbi cu presintarea raportului asupra legii relativă la tarifele poștale, căci aplicarea convențiunilor poștale cere imperiosu și grabnică aceste tarife d.Lupașcu, desvoltându’șî interpelarea anunciată de mai multe dile, dice că în plasi Hâjdăului de sus s’au luat locuitorii cu ocasiunea lucrării drumurilor județene și c’aceștia au fostă puși ]a Mănescu. Locuitorii s’au adunată și s’au ținută 2 Zile fără lucru, fiindu ca inginerii nu trăseseră liniile. Apoi dice că S’au schimbată Zilele de lucru, după cumü dice legea, in valore de lucru, adică in locu de 3 Zile de lucru s’a cerută 10 stânjini de șanță, Zicindu-se că echivaleza cu 3 doi: dérii acesta nu e conformă legii. Apoi și locuitorii de la câmpă au fostă îndatoriri— ca și cei de la munte— la aceașî muncă, eră șî contra legii. Ministeriulu trebue se de dorit in judecată pe cei ce au făcută asemeni abuzurî. Venidu la schingiuirile locuitorilor, in perceperea impositeloru, spune ca și d. Apostolian a constatată acestea și că însuși d-luî a refuză mai multa cașuri, și pe la casieri a vezutu chitanțe purtândă falsă numele primitorüore. Cere a se lua mesurî pentru curmarea unora asemeni acte. Domnu Lupașcu zice că s’a violată libertatea in alegerî și déca acesta s’a intemplatu la Iași, după cumu a constatat-o cu părere de reă Însuși actualulă Domnu Mininistru de interne, apoi ce trebue se se fi urmată D-lor la Bacău!! Apoi venindu la cele intemplate eu D. profesore Costandache, care s’a strainutatu de la Bacau la Ileria, pe când ă consorta d-lul este în Bacău, iiietică analogu s’a Intimplatu și cu D. Săvulescu.— Amenințările de viață violențî asupra D-lui Costache Radu, redactorulu unei foi din Bacau, suntu și mai îngrozitóre, rijee D. Lupașcu. D. Prefectu de Bacau, care a voilit, se vede, se ’șî facă singură justiția, a pusu câțiva pompieri, și noptea intilnindu’la han bătută arătăiu câtă au căzut rosu, și când iî se desceptă, găsi pe d. Prefectu fiindu’i pălăria și dicendu’l că l’a căutat petulindinea. După insănetoșire D-lui a reclamată la procuroră și acesta da trimisu să se ințelegă cu prefectul, ca și cum m ar fi fost deatribuțiunile D-lui acestea și cu atâta mai multă, cu câtă singură putea vede la D. Radu semnele de lovituri. In Bacău întrunirile publice. In ocasiunea alegerilor comunale, au fost oprite și neguțătorii, cetățenii au fost maltratați, el și marfa loru, chiarü de comisarii locali. Apoi vine la subscrierea pentru arme și zice că, formându-se comitaru și la Bacău, unü D. Brătășianu, redactor de diaru, Tulu și alți două au luată banii și nu se scie ce s’au făcută cu acei bani și că cetățenii din Bacău nu că n’au voită să subscrie pentru arme, déri neîncrederea i-a făcută a ramâne cam in reservă. Interpelarea D-sebctice D. Lupașcu, n’are de scopă altceva de câtă e atragea atențiunea guvernului asupra Bacăului unde D. Prefecta locală a comisă atâta necuviințe. D. Ministru de Interne regretă ‘ ă d, Lupașcu s’a ’ntinsă asupra atâtoră costiunî, fără a lăsa Ministeriuluî timpulă a le cerceta. Bacăulă e’ntiuă state anormale, care trebue se contenesca cu bună înțelegere din ambele părți. Guvernul se datoră se declare susți și tare că autoritatea administrațiunii trebue respectată. Déca se ivescü énsa fapte ilegali presa e liberă, și puteți veni a declara și aci cumü face d. Lupașcu. In cea ce privesce pe d. Radu, d-lu’ în Ziariulu ce redacteza s’a ’ntinsă mai multă de câtă trebuia, a intrată în familie, în viața privată și deci a putută găsi omeni cari se’șî resbuno personală. Procurorul d însă, învinovățită de d. Radu că nu șî-a ’mplinită datoria, e acuzată și de d-nu prefectu Scorțescu, că nu șî-a făcută datoria, și nu e probabile ca d. procurare se fi părtinită pe d. Scorțescu cândă totu dênsulu i-a călcată noptea casa suptă cuventü că s’ar fi informată din nisce foi volante că s’a delapidată banii din supscripțiunea pentru arme. D. procurară dară în casuță din urmă ș’a ’mplinită reă datoria. D. Lupașcu a vorbită de abusurile făcute cu ocasiunea drumurilor județene. In acésta materia nu suntu eu competițile a respunde, dérü voiü Zice numai în resumată că legea cjice că Zilele potă fi prefăcute și în lucru; consiliele județene n’aă im H ordine de la minister asupra mesurilor de luptă pentru lucrarea căilor Județene s’aă putută lua altele de unde a resumahi abuzurî. Eră câtă în privința stiluiriloră fiâce ministru e responsabilă pentru eie. D. Prefecta de Bacău s’a destituită pentru că a cerută destituirea colectivă a tatoră autorităților districtuale. D. Cogălnicianu terminând ă vogă și pe d-niî deputați de la Bacăă se facă ca aginții se fiă respectați, căci guvernulă va face foță pentru că autoritatea se fiă respectată, o declară acesta cu totulă categorică. D. Gusti Dimitrie Zice că ’î pare bine că vede pe d. Lupașcu, venindu se ceva de la tribuna Adunării naționale respectută libertății. Din cele zise de d. Lupașcu, d-sea va atinge numai cele ce privesce pe Ministerium Instrucțiunei publice și anume cele ce s’adisă despre d. Costandache. Se miră cumă d. Lupașcu n’a relevată cu acésta ocasiune și cestiunea protegiării, făcute de acelașî Minister.!, acelui d. Profesor e. D. Costandache pe baza recomandării d-lor deputați de Bacău a fostă înaintată ca directoră și profesora la gimnasiu, la care póte nu merita, căci am protestată toți profesorii locali. Ore d. Costandache nu pote servi la Ilerta totu ca la Bacău? Ministeriulű a crezută că póte și de aceea l’a permutată la Iloria. Deși, e adeveratu, socia d-séle care e institut zice, a remasă în Bacău, cnse acésta a fostă cu consimțimentulă d-loră și nimenea nu póte intra în atari considerațiuni. D. Voinozu, zice — ca cestiune relativă la interpelarea d-lui Lupașcu,— că consiliulă judeciană de Putna a afectată cele 3 Zile pentru căile judeciane și cele 3 pentru căile comunale, tóle la căile judeciane, și aceste 0 Zile au fostă chiară și moloriile. Aceste disposițiunî aducă celă mai mare zeă locuitoriloră și violeza legea. Ministeriul trebue doruse de in judecată pe culpabili și se oprescu d’a se mai repeți aceste abuzurî cari au resultatu din circulariele fostului ministru de interne. D. Cogălnicianu, ministru de interne, respunde că ori ce abuzurî s’ar fi putută face din partea consilielor judeciane, circul laria d-lui Brătianu era in lege și nu era obligătorie, ci numai da sfaturi consilieloră judeciane căroraa se lăsa sarcina d’a se ocupa cu lucrarea și o seleloră. Incidintele se nefiide și, ne mai fiindă nimicu la ordinea Zdei. Camera trece in secțiuni. Citima în Wanderer, cu data 5* Decembrie. st. nou. Relațiunile Greciei cu Porta se desemneză din ce în ce mai Învederată. Ancă de ieri o telegramă, directă din Constantinopole, ne însciință că Porta are în gândă a lua mesurî mai severe contra mic șî Elade, din causa urmăriloră, ce acesta din urmă lasă a se efectua luptă ochii guvernului. Astă dî acesta sorie se arăta și mai precisată. Porta a rechiămată pe ambasadorul ă eî din Atena, și a trimisă totodeuă dată celui ală Greciei din Stambulă pasportele séle. De la acesta rupere a relațiunilor diplomatice, pené la uă deschisă declarațiune de resbelă nu este de câtă ună pasă. Cu tóte acestea casa divanulă Turcă ar trebui se și ia sema de doue ori, mai nainte de a’șî permite sa facă acestă pasă și a duce lucrurile la estremitate; cări uă dată cu începerea ostilităților dintre Grecia și Portă, s’ar da semnalul și unei înflăcărări generale în Oriunte. Se pare ca răbdarea Porței se fi fostănțițată întronă grabă așa de mare prin provocațiunile guvernului Greciei, în câtă permite a se înțelege că a trebuită se operZa. Corespondintele nostru din Epiră, în caracteristica ce face despre politica d-lui Bulgaris n’a lipsită a ne face notificare asupra acestui punctă. Se scie încă fórte bine de unde acesta mitifică Eladă are atâtă curagiă incâtă se iriteze așta de multă pe Portă, care’i este de dece orî mai superioră în forțe; se cunosce puterea, care o acopere cu scutură cu celă mare. Cu atâtă mai multă Porta ar trebui să fiă cu luare aminte a nu provoca vrună conflictă cu acea putere oscură, cu cât ele ar pute forte lesne se se întindă și asupra României, care abia s’a liniștită.] Noi vedemă că semănța împrăștiată de Rusia a resărită cu abundință în tóte provinciele Turciei, în principatele Dunărene, unde Brătianu pentru momentă se vede dată afundă in Serbia, care—precumü am mai aretată—întreține cu Grecia relațiu ni amicale surprinzătóre. Ună pasă pre multă grăbită ală Porțeiară puterni întruă înflăcărare generale materiile inflamabile, cari suntu puse cu mare dibăcie. Diplomația occidentale si-va ore așa de seracă de spiritu, și așa de bancrută de mij’lóce adjutătare , in câtă se nu potă lucra la timpă contra acuțărilor moscovite ? * * " * Constantinopole 25 Noembre. In consiliul de Stată se lucreza cu agerime legea pentru instrucțiunea publică. Ea conține 200 paragrafe și cuprinde in ea tóte scólele, chiar și cele primare. Pe lângă licee și scóle comunale, se va înființa oă creațiune nouă, ună felii de scóle pregătitore. In capitala Turciei s’a înființată u universitate cu 4 facultăți. Instrucțiunea elementare va fi obligătore. Contra acestora nu este nimică de obiectată, și ar fi de dorită ca aceste reforme se nu remână ca multe altele „materială de valore“ la dosariă. Noiamă obținută reformarea violetului. Acesta a fostă o reformă însemnată și forte vindecătore — asupra acesteia nici că pate fi indoéla. In urmă, diferiții Pași a luată reformele spre a le realisa, și ce se întâmplă? Suferinței poporului se mai măriră, precum se constată de exemplu prin Osman Pașa, care a fost numită șefă al Vilaetului Bosniei. De doui ani ela guverneza aci cu Constituțiunea cea mai liberale in mână, dérü In tóte astea pozițiunea locuitoriloră devine din ce în ce mai nesuferită astfel ă în cată Herțegovina a fostă silită a trimite ună strigată de durere și de ajutoră la Constantinopole. Acestă strigată de durere nu este ună strigată nu că modernă, occidentală, ci fórte adevărată și fórte amară; acesta o dovedesce pe deplină participarea la acesta demarșă a câte pă trele religiuițile. Fără uă mare și adevărata nevoiă, mahometaniî n’ar fi făcută causa comună cu Catolici și cu pravoslavnici". Ce va respunde Pofta reclamanților ? Ea, după vechiul ei obiceiă, va lăsa asupra pîritului a’l desemna pe vinovată! D. Doctorul Davila va urma cursa de chimie JOUÍ 5 DECEMBRE la orele 4, și va urma de done orî pe săptâmână în bilete de Marți și Vineri la aceiași oră. CURSA ESTE PUBLICÜT și se face în Amphithetru de chimie spitalului Colțea.