Romanulu, decembrie 1868 (Anul 12)

1868-12-08

PANULU ALL DUUK-SPREK DECILA VOIEVÎCI ȘI VEI PUTEA -40V------tv AND --- CAPITALE GRABELL'NI ., G TREI LDNÎ yY TZA LUNA yY LEIN LEI H. 48 DISTRICTE 58 24 ., 29 12 „ IfJ 5 „ « UNÜ RSRMPLARU 2 4 BANI PÍNFRU PARIS PETRIMKSTBÜFB. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST. ADMINISTRAT! UNJÎA PASAGtüLD ROM AND «o. 1. —RED ACȚIUNE A STRADA C0LȚIA No. 42. Artidele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundetorii Eigest Sig Carada. DUMINICA, 8 DECEMBRE 1868. LUMWES-TER. VEI FI PENTRU ABONAME K, ANUNțIURI ȘI RECLAME I SE ADRESA ÎN BUCI/ RCCI, LA ADMINISTRATIUNEA I- ului IN DISTRICTE LA COF.K..CONDIN'TI DIABIULUI ȘI PRIN POSTA. LA PARIS LA D. DARRAS-II ALLE GRAIN RUE DE L’ANCIENNE COMEDIE SOA. ANUN pIU HILE LINIA DE 30 LITERE . . ... .40 BANI IN8ERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOU SERVICIU TELEGRAFICU 1,1 IUNIAM Iill. ATENA, 16 Decembre. Batclulă Enosis, urmăriții de bazele turce, s'a refugitö la Syra, unde se alia blocata de ilobart-Pașia. Guvernul din Constatinopole a trimisă trei fregata spre a’ntări pe ilobart-Pașia. PARIS, 16 Decembre, mariulă La Patrie $zce că diplomația este gata a profita de orice întâmplare spre a aduce împăciuirea. Nu este causă de a se teme că pacea generale ar pute fi tulburată prin evenimentele din prainte, căci ele vor fi restrînse în teatrul glorii. ATENA, 17 Decembre. Guvernul ii acidămalți supli arme 30 de batalione de voluntari. Armata se pregătesce a merge la fruntarie. Ambasadorii Turcii și Elenă au plecată ieri. PARIS, 18 Decembre. Lavallelle s’a numiții ministru alii afacerilor străine în loculu d-lui de Moustier. Fercade de Laroqueite ministru din întru și prenier ală agriculturei. Monitorele dice că, regretându -suspendarea relațiunelor dintre Portă și Grecia, speră că acțiunea comună a puterilor și va pute micșiora consecințele. CONSTANTINOPOLE. 18 Decembre. Se asecură că stăruințele comandantului vaporei framese Fórban, a determinată pe Hobbartpași a să aștepte instrucțiuni noul din Constantinopole, mai nainte d’a lua măsuri coercitive în contra vaporei Enosis. PARIS, 18 Decembre. Prina cjioc că schimbările ministeriale din Paris semnifiă uă politică pacifică. MADRID, 18 Decembre. La Navarra s’a descoperită uă conspirațiune carlistă. S’aă făcută câteva atestațiuni. CORFU, 16 Decembre. S’a respondită scomptulă că guvernul ar voi se chiămeze servele, și se mobilizeze garda naționale. (Serviciă privată ală Monitorului). BERLIN, 16 Decembre.— „Corespondința provinciale“ (fóie ministerială), resumândă evenimentele din Oriinte, elice că Prusia a oferită cu cea mai mare grabă concursulăscă, pentru ca se reușască încercările ce au făcută puterile, spre a menține pacea și a îndupleca pe Grecia se consimtă la reclamațiunile Turciei. — Articolulă conchide că consiliele puterilor, o se fiă negreșită ascultate și de Turcia și de Grecia și astăferă, o se se înlăture periciulă unoră complicațiuni seriose în priinte. PARIS, 16 Decembre. — pianiolo oficioso declară că tóte puterile suntă de acordă pentru a impedica orice conflictă între Grecia și Turcia, chiară daca nu s’ar pute realiza uă spontancă împăcare. Constituționalulu a primit scrisori din Madrid, în cari se spune că evenimentele din Cadix suntă resultatulă unui mare complota, la care a luată parte și rișce batalione din armată. Rivera a descoperită complotulă și a dată ordine se aresteze pe conspiratori. București 19 Indrea. Reproducemu mai la vale, după Monitoriu, patrioticului și românesculă respinsă, .ce M. S. Domnule Româniloră a făcută Senatoriloră la priimirea Adresei. D. de Beust, ijiseră mă ieri, perdelete căușele ce le susține și prin urmare și pe ambii sei politici; și ă că că deja d. de Moustier, din causa că urmă politica d-lui de Beust, își perdu portofoliul. Corespondințele nóstre telegrafice ne arăta în adeveră că, de la 16 penă la 18, se făcurn mare schimbare politică în Francia. Este cunoscută, dupe chiară mărturirea foiloră oicióse din Paris, că guvernulu turcescă a procedată dupe sfaturile d-loră de Beust și Moustier. La 18 Decembre Monitore 1erancese, anunețândă căderea d-lui de Mouier și revenirea la putere a d-lui Lavalitte, spune îndată că guvernul francesc aidută cu părere de rcă ruperea relațiuniiă Intre Turcia și Elada. Schimbarea dérit a politicei este invederată; însé faptulu, uădată împlinită, atâta La Patrie cătă și însuși Monitoriulu se temu că nu voru mai putê opri resbolulu și se margin sciî In speranța ca lu voru localisa, că tu voru mențiine între Turcia și Grecia. Se ne permită și Patria și Monitor ele se nu’mpărtășimu frumosule lori speranțe, da că tu déca se va lua otărîre de către tóle puterile cam orî-ce casa nici una din ele se nu intervin. Nți serămu în orî-ce casa și ne esplicamu. Décà puterile cele mari, vom face pe Turci se nu mai asculte sfaturile d-iur de Baust și-î voru opri d’a începe resbelulil, și décá încă vom îndupleca pe Turci se cede îndată Greciei Candia, atunci sperămă și noi că se va mentene pacea. La casă contrariu, se lase pe Turci se se lupte singuri și nici uă putere se nu întervie; — filă care acasă la elîi se se culce după cumă își var așterne. Décá Turcii vor birui pe creștinii din Imperiu halam se le fiă. Acesta va îl luă dovadi că imperiul are putere, vină, și prin biruința sea va potoli pentru multă timpu răsculele, și Europa occidentale va resufla de acela mare periclu ce de mulți ani o amenință. Déci din contra, creștinii vom învinge pe Turci, atunci nu vom dovedi că cu dinșii este dreptatea și viața, și reluând în lă care naționalitte ce este ală seu, pacea, armonia și fericirea va domni în totul Orientele și pentru totüdeuna. Acestaa este singurulu mijlocii ce póte menține pacea în Occidente și — credema — singurulü care dă chezeșiă că nici uă altă putere, nici Austria, nici Rusia nu vor pute profita de lupta între Turci și creștini spre a moșteni perenu < mituiri bolvanii alci Imperatoreluî Nicolae. î piariulö Terra urméza atacurile sale conjN tra ministeriului actuale cu aceaașî furiă , și cu mai multă necuviință, de se pare, de căzua combătută pe dd. Golescu și Ion 1 Brătianu. Eca curau începe revista sea în,c np. de la 6 Decembre : j ! „Am publicată în numerală trecută unui articolu din juriulu. I'Italie, numai spre a l areta cititoriloru cumü se scrie istoria. A „D. Dimitrie Ghica, complicele și continua- 1 lorulă domnului Brătianu, represintată ca a-n mică airi Occidintelui și ca adherentă aici! Terrei! Nu Zeu! acésta e pré glumeții ! i1 néru ce salisfacțiune altă-felu imu mare pentru noi, decătă de a vedé pe Insușî adversânari! noștri siliți, spre a se recomanda opiniunea publice în Occidentu, de a se da de e partisanaî Terel! iic „Déca însă el câștigă la acesta jocu, noî , avemă prea multă de pierdută la dinsului spre a nu protesta cu energie contra unorăe asemenea apropieri. j. „Loculu domnului Dimitrie Ghica nu malt pe de cată în turba mrtisanilor... „Aceleași reserve le vomă face și în privința articolului elogiosă din ie Français la dresa Domnului Boerescu Toți s dă la ce influențe datoresce ministendu actualii n puterea și căndă d. Boerescu, care e totul așa de convinsă ca și noi, precumă n’aersistată a o exprima în tóte ocasiunile de politica panslavistă a fostului cabinetă, a sa nc , „ ționa prin tacerea sea aprobația eclatantă ce i se dă zilnică acel politici de colegii sei din ministeriu, nu este desigură a dovedi mari d simpatii francese sau occidentale. Adeverulu a că și d-sea este din numărul acelora ce i se accomodez de tată, numai se remâte ministru.“ Dumitru Ghica în turba curtisamoru! Eca valórea și lealitatea combaterii siariului Terra! Cine déru, âncă vă dată, n'ots cu cel de la Terra se vie la ministeriu, d 'a se pará se fiă mulțămițî? Lamă rugată precontenită se ne dea lista unui cabinetă și grav cutezată s’o facă. Care dérà mai mare glovédá, dată de ensășî Terra, că recuno 1sce ensásí că nu póte da una cabinetü, și arin urmare că combate tote ministeriele române, precum ă le combate și presa austro-magghiară, cu scopă de a rescula opmiutica publică a Europei Occidentale în contra g tomáméi t d Cititorii Românului nuau putută uita darea de semn ce le amö dată despre cele ce aucrisă diarele austriace acumă câteva zile, cu ocasiunea retragerii cabinetului Golescu. ■ Nici una Română mua uitată și nu va uita că Presset din Viena a dum între altele că nu póte fi pace pentru Austria, pe câtă va domni la gurile Dunării unu Hohenzollern. Impros perântă acestă aducere aminte, se vor filmă la Terra de Vineri Ea ncepe prin a arela că „perra unghiu„lariă a regimului constituționale este un „bună sistemă cloptorare. Cea mai necesarie „din tóte calitățile, întru că alegctoriă este „neatârnarea, este d’a fi golosă de prerogativele ce-î aco dă legea; d’a fi permisu de „importanța mea.“ Dup’acésta Terradio, că prefere despotismul, régimenul constituționale, rea aplicată ș’adaoge; „Déra una despotismă mincinoșii, dóra I domnulă ce se póte pune la spatele unei umbre de represintațiune, care póte invoca Normele estemare a regimului constituțională, spre a legitima nelegiuirile sale printrună, simulacru de consimțimentă poporană, acolo Domnii pac cutezi Iotă ! „La noi regimulă represintativă a fostă falsată de la origina lui.“ După acesta Terra spune că „corpulă c' „leptorale de suptă Convențiunea sciută se „resiste mereu veleităților“ de dspotismul „ale puterii esecutive“ ș’apoi scrie și publică urmatórele linie: „Astă sî nu e cină, nu e partită în țară i sigură de uă majoritate în alegeri, déca guvernulă s’ar otărî a ușa mereu de mijloc jdelcale. Hindu că nimeni nu mai resistă, nu mai luptă! Gena cea tăcută d-nu Brătianu, o póte face cu același sucesü d-nu Cogălniceni și așia mai încolo toți omenii agreabili TRONULUI, nicătri nu va mai fi în țară decătără voință înaintea tăria totului se va pleca. VOINȚA UALATULUI, Ei bine, fită ce ne sperie !“ Asia dérü ralomuiamă are, séu relatamă tristulri și durerosulă adeveră, căndă sheamă! că Tora ne combate Ministeriului și națiunea, nu veiesce schimbarea Ministerialui, ci a regimului, nu cere întervenirea națiunii în actele guvernului ci a străinilorii! Astădî ' ! Minister'inlü s’a schimbată și celora de la! Terra nu le place nici d. Dumitru Ghica,' nici d. Cogălnicenu, nici d. Boerescu. As jtă sî Ministeria Ni s’a schimbată și Terra susține că se urmeza politica ruso-prusiană. ! Asta, dl Ministeriulă s’a schimbată, și Terra nu mceteză d’a trece peste ministeriu, și cu ce cuvinte încă! Cu ce calomnie! — Care dérü este scopulă ce urmăresc« acela cjiariuv Lăsămă se ne casă pena din mână ca se pala ensa-șî Terra se respunsă la acesta durerosă întrebare, ce politica urmată de ea, o pune în gura oricărui Română. ■Toță, fi ale curentei, la 1 1 Í ore de diminață, Inălțimea -Sa Domnitorulă, în sala Tronului, cu solemnitatea ușuară, încongjurată de casa si civile și miitară, și in pre- , sinta d-soră miniștri, ai trimită pe d-mî membri ai comisiunii Senatului, însărcinată a pre- sinta Mariei Sale adresa spra respunsă la discursulu Tronului. j (Urmeza adresa publicată d sa în Românriliț). Al aria Se a respunsu: , Domnitorii, Í Presintarea adresei din partea Se „ natului ’mi dă ocasiunea, de multă dorită, da esprime a mea mulțămire pentru arderea cu care, în sesiunea extra ordinară, acestu corpi s’a grăbită, în midă’loculă lucrăriloru câmpului, a uni votul - seü cu alu Adunării. Ați dotată astă-feră * țera, d-loră Senatori, cu drumuri de feru. Buna-voință, și mai unanimitatea cu cari ați primită acesta lege importantă, ’mi-a dovedită câtă de multă ea era dorită de țeră. Prin votul ă d-vostre irați făcută numai ună actă de patriotismă, ci ați dată totă d’uă dată uă nouă probă de devotamentu cătră mine, scundă ce multă ține,mă a vedé realisată, câtă mai curendă, acostă vine a mea dorință. Astă dimă felicită, împreună cu d-vostră, de resultatură care asecureză țerei unu viitură de mare prosperitate. Speră acuma că ve veți pune din noă cu zelă și a mare la lucru, în armonie cu Camera și cu guvernul meu, căruia nu ie îndoiescă că veți da concursură d-vostre și că veți fi conduși, în tóte discuțiunile d-vóstre, de spiritur de moderațiune și concilațiune. Prin acesta veți contribui a realisa dorința sinceră ce am, d’a vede bună înțelegere între, toți Românii. Raspundeu dă la acestă a mea chrămare cu înțelepciune și patriotismă, de cari Romanii au dată așa de multe probe în tote timpurile, veți înlesni silințele guvernului meu, și veți dobândi mă noă titlu la recunoscința țerei și la afacțiunea mea. 1 GENERARULU TELL ȘI SOCIETATEA TRANSILVANIA IN SENATU. E umană și jumătate de caudă s’a formată în Bucuresti societatea Transilvania, pentru ajutoriul studenților români, lipsiți de midi lóee. Ea este o societate curată de binefacere. Simtă calomniatori acei ce iară supune veri ce alte scopuri străine nstituirea ei. Societatea are statute. Statutele ei sunt publicate și cunoscute de totă umea; ele simt ă recunoscute și aprobate prin decretă Domnescă. Societatea ține patru adunări penrn. Ședințele adunărei sunt publice. Nuă comitetă administră trebile ; ;di‘cetățeî. Eln se adună uă dată pe lună. Până și ședințele comitetului * țntă publice. Vezi cine póte deveni membru i dă societăței și ală adunărei ei, pe lângă o sumă destulă de modestă. toate lucrările societăței, ale adunăreî și ale comitetului, se publică iarna di arte și alte cărți. Tóte pe s âclă, nimica secretă. Publicitatea lucrărilor, esemplar •ia regularitate a administrațiunei, * i câstigată numeroși amici acestei societăți bine-tricétórie, amici de tóte ipartitele, de tóte clasele, chiară penru că societatea e mai presusă de : scena ce se claiamă la noi politică;i societatea mineră între membrii sei I de bărbați ca dol. Lupașcu, jarofi Jernătescu, prof. Pascal (de la Terra) impreună cu sacia d-sele, prof. Damilianu, Zamfirescu de la Casana îie, advocatură Grădișceanu, Mateiăturza ș. a. t In tomna acesta, societatea a fostăju stare de a trimite din procentele .andului seă trei tineri aleși la scalele înalte din Paris și din Turin. Asta e societatea Transilvania. Lucru în adeverü fatală, n’a fostă ju putinită ca măoară astă societate, cea mai inocinte, cea mai bineăcătoriă, se nu fiă și ea esploatată le patimele politice. j D. generală Tell, senatoră, celă , scânteiă s’a încinsă la luptă crânjienă asupra acestei societăți. Caută se mărturisescă că, dacă vorbele d-lui Tell s’ar ceti numai în România, nimica n’aș să găsi de scuviință a respunde la vorbele acestui domnü generală. Românii, suntă sigură, le ar sei da, și fără unu respunsă din parte-mi, valorea ce li se cuvine. Dacă vorbele senatorului trecă peste Carpațî, și acolo, fiindăcă omenii nu ne cunoscu mai de aprope, ar pute fi apreciate cumă în adeveră se cuvine a se aprecia vorbele unui senatoră și generală. Etă ce me face se respundă. Generalul Tell, în ședința Senatului din 29 Noembre, cu pensiunea desbaterei adresei, între altele disc: „Domniloră, scrii că există aci o „asociațiune ale căreia scapă este „de a se aduna subsidie de unde se „va pute, pentru a veni în ajuto„rulă studenților” români care în„veție taj’te. La acestă asociație a „Contribuită oare mai de care, ca„nune, consilie judeciane, particularii, în fine totă lumea. Ei bine, „donmitoră, fostulă guvernă asclută „tóte acestea, și de n’a sclută, a „trebuită se scie că comunele, consiliele judeciane nu potă cheltui „unu bană mâcară, decâtă în interesulă comunei și alu județului. „Gumă guvernală a permisă ca aceste consilie se distragă sume din „banii contribuabiloră și sa-i întrebuințeze acolo unde legea espresa „îi opresce? Gumă, sub denumire „că fondul acesta este pentru ajutorulü studenților“, se facă asemene subscrieri? Acesta este ună „ce ne’nțelesă pentru noi.“ La acestea respundemă. Oare este legea care ar autoriza pe guvernă de a opri o societate pentru ajutorul studenților, seă de a opri subscrierile ce se iadă în folosulă ei? E cu putințță se audima !n Senatul României, asemeni preențiuni anticonstituționale?! De almintrea, societatea e recunoscută de guvernă, precumă am zisă, prin secretă Domnescă. In ceaa ce s atinge de,consiliele judeciane, care este acea lege care ar fi aprindit espresii pe consiliele judefiane aă comunale de a da acele subvențiunî, mici pentru consilie, însemnate pentru societate, subvențiuni cari în adeverü s’au acordată de câte-va consilie? Nu există nici o lege care se oprescă, fiă în modă ?spre să fiă tăcută. Din contra, legea permite consilieloră comunale și judeciane, chieltuieli facultative. O sru uă dată aăusată consiliele de acestă dreptă alătoră. Dacă gene’alulu Tell va bine voi a consulta egea mai bine, mare se’lu mai dorănima pentru acele pucine și mici subvențiuni cari în adevără câte va consilieră avută generositatea de a ne acorda. Noi credem și sperăm mai multă: sperămă că precumă unele consilie udeciane, de asemenea va bine-voi Adunarea țerei a acorda ună mică ajutoră pentru sermanii copilași ai căroră părinți au avută virtutea neafrîntă de a remânea până la cele din urmă în Vechia patriă a lui Negru și a lui Dragoșiă-Vodă. D. Tell care nu p ițeerta guvernuluî că permite asemini , societăți urmate de particulari, și acesta spre a nu se compromite guvernulă și era, cine ar crede că d-lui vine ipoi a propune ca se creeze guvernantă stipendie pentru tinerii de pre_