Romanulu, mai 1869 (Anul 13)

1869-05-08

ANTILP A­ LT3 TREI­SPRE­ZECILEA ADMINISTRATIUNEA IN PASASINLtI ROMANO, «p. 1.— REDACTIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. ^JÓUL 8 MAIU 1869. unicQ Pc și VE PUTEA. Levi. Levi­i»é anii.......p. capitală 48 p. distr. 58 pe Jese luni« « 24 * 29 Pe trei luni« « 12 « 15 Pe uă lună « « 5 « 6 Anui exemplarű 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust. i LUI.‘­MÉZA­TE ȘI VEI FI. Pentru abo­­­mente, anunciurî și reclame a se adresa a bucurescî, la administra­­■ iunea pariului. In district» a corespond­in­ții pariului și prin poștă. La Pans la D. Darras-Halle­­grain rue­­ ; l’ancienne comedie No. 5. v JSITINQIURI­,E Linia de 3* utere................ 40 bani Interpunî, reclame, linia.. 2 lei­no Artid­ele trimise și nepublicate se voră arde. — Redactorii respundătorii EUGENIU CARADA. •A­­VTS La 16 Maiü cuvinte espirănd O una însemnată numeră de abona­mente la Romănelu, administra­­țiunea diariului își face uă datoriă de a prevesti și a ruga pe domnii abonați din districte, carii dorescă a urma abonamentele d-loră, se nu în­tăriră cu cererea de reabonare, spre a evita întrerupere în primirea pia­nului. Administra­torele Românului RESULTATULU ALEGERILORU, PENTRU COMUNA BUCURESCI, ESTE CELU URMATORU i-i “f­ej Ó g­â g’g S ~ S >­g «’5 ] NUMELE S«­51 t­rE » &3.Ș gj gr |<» I­w­g ...... 1 G. Gr. Cantacuzino 99 595 787 415 394 2290 2 Petre Grădițteanu 32 595 602 462 192 1883 3 G. Dimitriade 140 673 318 330 347 1808 4 Em. Pang­ăia 55 351 819 292 288 1805 5 Al. Lăzărescu 90 333 787 387 142 1739 6 Dr. D. Danielopolu 72 418 503 426 315 1734 7 Raducanu Dimitriu 95 471 240 434 364 1604 8 C. D. Atanasiu 270 408 227 408 287 1600 9 C. Aninoșianu 83 410 321 435 320 1569 10 N. Radusianu 34 635 266 366 284 1585 11 Menelas Gherman 69 471 285 440 366 1619 12 Panait Ionescu 72 597 230 421 353 1473 13 Pavel Peretu 23 398 216 404 328 1369 14 Crist. Tabacovici 89 429 46 416 372 1352 15 Teodor Rădulescu 105 330 191 368 346 1340 10 I. Em. Fiorescu 30 250 612 401 12 1311 17 N. Paleologu 10 324 34 302 406 1136 DEPEȘlI TELEGRAFICE, (Servițiul­ privata »18 Monitorului)­ FLORENZA. 14 Mail. — Menabrea a a­­nunțată in Carnea deputațbortS formal a nou­lui cabnetü, ale cirui programă va fi or­dinea, libertatea și progresul­. VIENA. 15 Main­ — In d­scursul­ cu ca­­re a inchisi Reichsrab­ulü, Imperatorul­ face asusiune la desvoltarea puterii imperiului la genere, la organisarea forței armate pe maza pe care se obligă toți de a se supune la sderviciului militarii și la relațiile amicali." Cumi esistă între Austria și cele­ alte State, ca­ ce este să garante pentru menținerea pacei, așa de necesară pentru prosperitatea Imperiului. Imperatorulu speră că marginile iim­puse puterii civile și puteri­ eclesiastice vor­ da bune resultate pentru că armonie iintre biserică și State. Conchitféndu, Impe­­ratorulu țjice că constituțiunea va aduce uă înțelegere îitre diferitele popore, a cǎrora libertate și independință individuală nu le po­te garanta de­câtă Austria. PARIS, 15 Maiü. — Cu ocasiunea ulti­­milor­­ manifestațiuni ale poporului, că or­donanță a prefectului de poliție opresce de a staționa in apropiere de localurile unde se ținti Întrunirile publice. MADRID, 15 Maiü. — Partitula princi­pelul Asturiilor, lucrază In favorea lui Ser­rana. Uniunea liberală combate regența. In șe­dința Cortesilorü, Orenze a pronunțată uinei lunga discursii în favorea republicei federa­tive. Uliva, in numele comisiunii, a combă­­tutü pe Orenze. I . Qi <j§)) Bucuresci Floraru, piarulă Pressa, publicând­ re­­sultatulu alegeriloru pentru comu­­na Bucuresci, zice: „E că și municipalitatea scăpată la fine de o dominațiune, care’i făcea puțină onore Pentru a doua ora opiniunea publică s’a ma­nifestată, și s’a manifestată intrunit moda eclatanta, contra acelora cari ’și inchipuiați că suntă stăpini absoluți ai orașului, așa iu­câtu din propria lora autoritate afirmau că opiniunea publică le este favorabilă și pă­­reau că nici le póte intra la capü să fie asta-felü“. c ... ... . .­­­­Fiă a securațî cel de la Pressa că, din puntură de vedere perso­nale, salutămă acestă resultată cu mai multă bucuriă și sinceritate de­câtă dumnelor, și că dorimă mai multă fie câtă dumneloră ge fiă sancționate și aceste alegeri, precumă au fostă proclamate de bune și ce­le din Marte. Și’n adevără, care este omulă, flă­cută de modestă, care se nu se bucure, cândă vede că guvernulă unei țări, cu toți slujitorii sei, nu se ocupă de câtă de densulă! Care se fiă are omulă seă par­tita, în cea­a ce s’atinge de satisfacerea personală, care se nu se bucure, cândă vede că guvernul­ unei țâri recu­­nosce că este silită a comite, ș’a comite pe faclă, crimele cele mai odiose, cele mai periculose pentru viitorulă țârei și totă d’uă dată cele mai rușinose pentru dânsul­ă și pentru națiunea întrâgă, spre a pute opri opiniunea publică d a se manifesta în favorea sea? Da, este forte adevărată c’amă crezută că opiniunea publică în ma­re parte a țerei, și mai cu osebire în Bucuresci, este pentru partita ală cării-a organă a avută și are onore a ii Roma­nuici. Este însă totă arătă de adevărată că nici uă dată n’amă crezută și n’amă fi crezută că putemă ave uriașia putere, pe care guvernulă a voită prin tote fapte­le sale s’arete, se dovedescă țetel și lumii întregi c’avemă în opiniu­nea publică. Și, ca se nu vorbimă de câtă pe fapte, se recapitulămă unele din ele. Ministerulă 2 otuale venit­ a la pu­tere ca inimică sau ca amică al f­ostului guvernă? Faptele spună c’a venită ca amică. Președintele cabi­netului actuale și ministrulă din în­­­ru aă susținută ca deputați mai tóte actele guvernului președinte. Ac­ele sale dâră aă fostă bune, căci într’altă felu ce nume ’și-ară da ânșii miniștrii, decar știce că actele e,aă rele, vătâmătore națiunii? dară le aă susținută pentru că ... . nu vomă termina frasca, căci amă sili pe d. Dumitru Ghica și chiară pe d. Cogălnicanu se roșiască. Aă venită oa amici, căci de la 15 Noembre și până la 24 Ianua­­rie, aă lucrată în unire cu Came­ra ș’aă dechiarată necontenită că sunt­ amicii politici ai fostului gu­vernă ș’al fostei Camere. Ori ce ar dice dură acumă acești doui miniș­trii contra guvernului precedinte, nu póte ave nici într’ună casă altă efectă, de cătu a s’ataca pe ei ân­­șiî ca omeni politici, ca deputați și ca miniștrii, a se josorî, ba­­neă a se insulta ei ai șiî și ’n modulă celă mai degradător­. Din tóta acestă purtare decurge dură că acestî dour miniștrii aă re­cunoscută totă­deuna că faptele gu­vernului trecută aă fostă mai toté bune, că națiunea le aproba și că dânșii aă fostă siliți se le aprobe necontenită și ca deputați și ca mi­niștrii, până ce voră pute, luăndă puterea în mână se sugrume opi­niunea publică, ca dânșii apoi se po­ă conduce prin silă națiunea a­­colo unde, că misiune­a o conduce. In alegerile pentru Cameră s’a dovedită că ’n mai multe orașie sunt­ bande organisate, compuse de ómeni rea­lamați, din carii uni­aă trecută prin pușcărie, cu misiune d’a isgoni de la alegei pe alegători ș’a se face alegerea numai prin bi­lete puse în urnă de către capii bandeloră. S’a dovedită că la Plo­­iești 25 de dorobanți deghisați, ar­mați cu bâte, tăiate din pădurea Statului, aă intrată cu pasă mi­litară în sala alegeriloră, aă bătută pe alegători ș’a fi reintrată apoi, în fac­a mai multoră sute de ómeni, în rândurile scadronului soră, care sta­ționa în piatră. S’a dovedită că în Piteștii dorobanții aă intrată că­lări în sala alegerii ș’aă dată afară pe alegători. S'a dovedită, prin acte în­scrisă către Cameră și subscrise de majo­­ritatea alege­torilorü înscriși în lis­tele electorale, că nu ei­aă votată, ci bandele și gendarmii. S’a dove­dită că unii din deputații aleși în Pitesci și ’n Câmpulungă aă dată banchetă gendarmiloru și le-aă mul­­țămită că i-aă alesă deputați, s’a dovedită că în Bucuresci n’am vo­tată alegătorii, ci banda de pușcă­riași. Acastă dovedă s’a dată chiară prin lipsa listei de numele celoră carii aă votată și prin constatarea că la secțiunea, unde s’a ținută a­­cea listă chiară, cei morți au fostă trecuți c’aă votată pentru deputații actuali. Căndă­dură este dovedită că cei morți numai aă votată pen­tru candidații guvernului și că cei viul aă votată la secțiunea ântâia pentru noi, n’avemă dreptă a fi mândri­ de dovada ce ni se dă, c­ă opiniunea publică este pentru noi? Și, ca să revenimă la alegerile co­munale, căci de dânsele este vorba astăzi, nu este pre constatată ofi­ciale că ’n două sec­țiuni s’aă dat și a fără presidenții legali și s’aă pusă de banda oficiale a guvernului alți președinți ? Pentru ce s’ar fi făcută acastă ilegalitate, decă guvernul ă a sperată măcară că opiniunea pu­blică este cu dânsulă și ’n contra nostră? Nu este dovedită ofi­c­ile că la secțiunea I lista guvernului dobândi acumă de la 10 până la maximum de 29 de voturi, adică a treia parte numai din voturile, pe care le a dobândiră lista nostră? S’aă făcută pre abusuri le acâstă sec­țiune? nu, căci mulți dintre candidații gu­vernului aă stată neclintiți la biu­­rcă, în totă tim­pulă alegerii, între carii și d. Lăzărescu. Nu, căci în­­su­și domnia sea a deb­larată, faciă­­u mai mulți, că este măndru numai de cele 90 de voturi, pe care le a do­bândită la acestă sec­țiune, derű­ni­t de sumă de miile de voturi, pe care le va ave la cele­l­alte. Încă ceva forte mică, d era forte semnificativă. Cum se face că ’n secțiunile, unde pre­ședinții erau și candidați ai guver­nului, ei suntă acei carii în acele secțiuni aă dobândită mai multe voturi, după cumă constată lista de mai susă, la galbenă cu d. Dimi­­triade și la albastru cu d. N. Pa­leologu? Ca se ne mănținemă însă în faptulă ce nici d. Cogălnicanu, nici d. Nița Hamalu, nici d. Dumitru Ghica, nici d. Ilie Geambașiu și Popa Tache nu­ să potă nega, fos­­tu­a s­ă nu uă bandă organisată pentru a bate pe alegători ș’a’-i da afară din sala alegerii? In deșertă d. ministru din întru, ne mai pu­tândă nega faptulă, se ’ncercă adă scusa, cjicândă în cameră că „decă „este uă sistemă d’a bate, acea sis­temă a fostă inventată de amicii „politici ai d-lui A. Golescu.“ A trebuită, în adeveră, ca d. Co­gălnicanu se pertă ori ce rușine, ca se cuteze a «jlice —­ și încă într’uă Adunare naționale — că faptele cele rele ale unoră indivizi, fiă chiară ș’ale unei partite sau ale unui gu­vernă, devină pactură fundamentale ală guvernului domniei­ sale. Pen­tru­ ori­ce altă omă însă, chiară dec’ar fi adeverată că amicii d-lui Golescu ar fi bătută pe alegători în alegeri, acesta nu este nă­scută, ca guvernulă se erige în principiu, în pactul fundamentale al guvernării sale, bătaia. Noi nu cunoscemü se se fi făcută cea mai mică bătaiă în a­­legeri de suptă guvernală amicilor­ noștrii, casuță isolată, ce se citeză mereă și contra căruia toți amă pro­testată, s’a făcută suptă ună altă guvernă. In ori­ce casă ânsă, cine s’au bătută atunci? alegătorii între dânșii. Cine aă bătută acumă pe alegători? Uă bandă organisată, uă bandă compusă de ómeni carii nu suntă alegători și carii, scoși cei mai mulți din pușcărie, suntă plătiți de guvernă pentru a bate pe alegă­tori. Și­­ jliemii plătiți de guvernă, căci Mitropolitul-­a și numită, prin adresă formală către ministrul­ Cul­­telor­, pe Popa Tache protopopă la Ploiesci. Amă fostă anunțată c’acestă numire s’a fostă promisă preotului Tache Astă­dî­ anunțămă că s’a și numită de către Mitropo­­litură, care ânsă se­­ jlice că, dându’i hârtia prin care ’să numesce pro­topopă, s’a și afurisită. Acea hărtia se află la ministrul­ Cultelor” și sperămă că domnia­ sea mai lesne va retrece la curtea de Casă­țiune, de­câtă a o învesti cu aprobarea sea. Ș’apoi uă bandă, care funcționeză de două luni, care de două luni bate pe ómeni în colegiurile electorale și chiară pe ulițe, care­­ jiua în amed­ea mare merge în corpore pe ulițe de la uă secțiune la alta și prganiseră biurourile cu bâta, care alaltăieri după e bătu la colorea de verde m­ai mulți alegători, și-î bătu chiar în piață și’n grădina Cișmegiu, se duse a fi în corpore la colorea de g­aben și dete afară din sala alegerii t­hiară pe d. Simeon Mihălescu, spre a nu fi mar­toră la cele ce se voră petrece, pentru că nu­mai ast­felă putea iscuti lista guvernului, uă bandă care, după e bate pe alegători, le ie par dele. esornicile, lanțurile și care merge apoi chiară acasă la cei bătuți i se cere plată pentru lovirile de c are le a mai făcută gr­ațiă; că asemene bandă nu póte opera astó­felu și ’n timpă de doue luni, fără autori­­zarea guvernului. Banda d­­ră este autorizată și prin urmare guvernulă aptuale­dice națiunii că puterea sea stă într’uă bandă de pușcăriași, plătiți pentru a vota în loculă alegâtorilor­, spre a da țetei deputați și capitalei mem­brii la comună. Elă­­ juice națiunii că cine lovesce mai tare acelu­a are dreptate. Elă­dice națiunii că ’n cjiua, cândă ea va voi se triumfe contra guver­nului, se se regimenteze și dânsa în bande și se devie astă-felă mai tare de­câtă popa Tache, Niță Hamalu și Mihai Cogălnicanu. Elă­­ ju­ce în sfârșită națiunii că numai astă­felă póte învinge par­tita fostului guvernă, și d’acea­a cu inima sdrobită, ca Români, pentru calea periculosă și cu totulă fatale, spre care guvernulă îmbrâncește na­țiunea, în cee­a ce ne privesce per­sonale, suntemă mândri­­o să elă, re­cunosce că nu­mai prin crime póte învinge virtut­ea și dovedes­c pe fată diua prin fapte câtă dreptă a avută alaltă-iei d. A. Golescu, cândă a zis în Came­ră d-lui Cogălnicanu „Jasă frunt­a“! ADUNAREA DEPUTAȚILORtU Ședința Marți­i Marű. (Urm­are). D. Dimitrie Gic­a, primu ministru, res­­punându d-lui Mihulescu, spune ca,décà au fostu bătăi în aleg­rile actuali, acesta a fost dt­uă resbunare a ce­lorü cari au suferitu suptu guvernulu trecutu, suptu guvernulu partitei căzute, după cuau­ ,î mărturisirea d-lui Nihă­­lescu. „Răbdați, dacă sunteți bătuții“ «Jico primulu ministru, care apoi afirmă că, dacă d-sea mar fi mersi din casă in casă pentru a conjura pe ceti mi se renunțe a’șî res­­buna contra suferințelor si ce au Indurată de la partizanii fostului guvern­, ei n’ar mai esiste agii. Regretă sucesele comise, dnsă a­­ceî „cari sémena ventu, furtună cu legü—■“ ln viitoru se va sili Împreună cu Camera, a Înlătura printr’unii proiectu de lege ase­meni maltratări și bătăi in alegeri. D. Manolache Costche, Intrerupendu.— Pen­tru a nu se mai intâmpla cea­ a ce s’a în­tâmplată an­ tanț­l, cându s-au fa«'Utu alege­rile suptu d. Brătu au, dacă cumu­ va ar mai reveni la putere. D. Primü minis»ru. Se ve férései D-deü se nu vorbiți i itr. aü césü reü. — Apoi pri­ mulü ministru árét , ci s>a desbiiutü des­­ tulu ș’ar fi bine a se î­nchide discuțiunea. D. mnistru din intru, după ce se felicită de resultatu­l aleg. r î, căci vede chiară ine­­mici ai d-se.e poli­ i, precumu d-r­u­l F­ore­­scu și Manolache »sta­­he, cea­ a ce probeza calegori­e s’au fă­tit ln cea n al d plină libertate, respunde unoru aserțiuni ale d-lui Mihălescu care a ist» că cei tari au ba­­tu'it pe Cos­tachle iici a trebuiai­ nedepsit. Acei t­ari sau bătu­t, die*1 d. Logă’n renu, au fostü dați ju.leeățit ănsa venindü mai tärtjiü d. Anton Ar on la minisieriuul justiției se ruga a fi grațiați. 3ataiele s>aO Imeputü ia alege­rea dereg­ți­or In B j­urc?,Iș’a oricine e­a provocată? Cu una vata, care pă­răsi­e tóte iu­rării și nu­­u­mai „cupa de Atu de politica și care n’a gasitü a f’ de­legați pen­ru a des­hi l« s­oțiunile, de <­âte dintr’a ei cari bătu­­ră pe B­uz­ulea Costa­che și contra car ru­? poporulu indignate și-a respinatu. Totu­l acea ,omuna d. B.escu s'a dusü ș’a maltr atü unü biuroü ins iiu tü și, tó e că d. aes u se preti de d mo­­ cratü, l’a t'-aiatü 1 .r’u ű modü fórte L>oi‘­­res u ș'at neî a , itü luatü d’acelü b ' roü și dato procurore. I. E ä eine au făcută ne orănduieli­le D. Cogălnicanu mai revine apoi asupra modului cumu er­a constitui­t acésta Ca­meră, cumu suntu apresintanți din tóte par­titele, căci, dacă ■ a fosta Cameră nu suntu mulți presințî cau este că n’au venită âacă, precumü deputații și oratorii de la Craiova și se scfe­ră, da a fosta Cameră a avută și idt î mici și lib­rale, deși ea n’a mai re­­venitu, ideiele ei c­u remasa și acestă Cameră nu va face acte d reacțiune. Se ’ncchide disc <­țiunea, după oă scurtă desbatere în regul­mentu, in care intre alții d. Cesar Bolliac co­stată că unii (d. Mano­lache Costache) să­­ l­asă tn discuțiune nesce principie mari și nu trebuiesca lăsați fără respunsă, va respunde însă cu altă ocasiu­­ne, pentru a nu i prelungi acuma discu­­țiunea. Se proclamă apoi deputații colegiului ală treile de Ilfova. Se proclamă fără discuțiune deputații ju­­dețe foră Râmnicu Sărată, Romanațiî și Vâlcea. Bol­grad este alesă d. Petre Mânu, fostă

Next