Romanulu, mai 1869 (Anul 13)
1869-05-08
ANTILP A LT3 TREISPREZECILEA ADMINISTRATIUNEA IN PASASINLtI ROMANO, «p. 1.— REDACTIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. ^JÓUL 8 MAIU 1869. unicQ Pc și VE PUTEA. Levi. Levii»é anii.......p. capitală 48 p. distr. 58 pe Jese luni« « 24 * 29 Pe trei luni« « 12 « 15 Pe uă lună « « 5 « 6 Anui exemplarű 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust. i LUI.‘MÉZATE ȘI VEI FI. Pentru abomente, anunciurî și reclame a se adresa a bucurescî, la administra■ iunea pariului. In district» a corespondinții pariului și prin poștă. La Pans la D. Darras-Hallegrain rue ; l’ancienne comedie No. 5. v JSITINQIURI,E Linia de 3* utere................ 40 bani Interpunî, reclame, linia.. 2 leino Artidele trimise și nepublicate se voră arde. — Redactorii respundătorii EUGENIU CARADA. •AVTS La 16 Maiü cuvinte espirănd O una însemnată numeră de abonamente la Romănelu, administrațiunea diariului își face uă datoriă de a prevesti și a ruga pe domnii abonați din districte, carii dorescă a urma abonamentele d-loră, se nu întăriră cu cererea de reabonare, spre a evita întrerupere în primirea pianului. Administratorele Românului RESULTATULU ALEGERILORU, PENTRU COMUNA BUCURESCI, ESTE CELU URMATORU i-i “fej Ó gâ g’g S ~ S >g «’5 ] NUMELE S«51 trE » &3.Ș gj gr |<» Iwg ...... 1 G. Gr. Cantacuzino 99 595 787 415 394 2290 2 Petre Grădițteanu 32 595 602 462 192 1883 3 G. Dimitriade 140 673 318 330 347 1808 4 Em. Pangăia 55 351 819 292 288 1805 5 Al. Lăzărescu 90 333 787 387 142 1739 6 Dr. D. Danielopolu 72 418 503 426 315 1734 7 Raducanu Dimitriu 95 471 240 434 364 1604 8 C. D. Atanasiu 270 408 227 408 287 1600 9 C. Aninoșianu 83 410 321 435 320 1569 10 N. Radusianu 34 635 266 366 284 1585 11 Menelas Gherman 69 471 285 440 366 1619 12 Panait Ionescu 72 597 230 421 353 1473 13 Pavel Peretu 23 398 216 404 328 1369 14 Crist. Tabacovici 89 429 46 416 372 1352 15 Teodor Rădulescu 105 330 191 368 346 1340 10 I. Em. Fiorescu 30 250 612 401 12 1311 17 N. Paleologu 10 324 34 302 406 1136 DEPEȘlI TELEGRAFICE, (Servițiul privata »18 Monitorului) FLORENZA. 14 Mail. — Menabrea a anunțată in Carnea deputațbortS formal a noului cabnetü, ale cirui programă va fi ordinea, libertatea și progresul. VIENA. 15 Main — In dscursul cu care a inchisi Reichsrabulü, Imperatorul face asusiune la desvoltarea puterii imperiului la genere, la organisarea forței armate pe maza pe care se obligă toți de a se supune la sderviciului militarii și la relațiile amicali." Cumi esistă între Austria și cele alte State, ca ce este să garante pentru menținerea pacei, așa de necesară pentru prosperitatea Imperiului. Imperatorulu speră că marginile iimpuse puterii civile și puteri eclesiastice vor da bune resultate pentru că armonie iintre biserică și State. Conchitféndu, Imperatorulu țjice că constituțiunea va aduce uă înțelegere îitre diferitele popore, a cǎrora libertate și independință individuală nu le pote garanta decâtă Austria. PARIS, 15 Maiü. — Cu ocasiunea ultimilor manifestațiuni ale poporului, că ordonanță a prefectului de poliție opresce de a staționa in apropiere de localurile unde se ținti Întrunirile publice. MADRID, 15 Maiü. — Partitula principelul Asturiilor, lucrază In favorea lui Serrana. Uniunea liberală combate regența. In ședința Cortesilorü, Orenze a pronunțată uinei lunga discursii în favorea republicei federative. Uliva, in numele comisiunii, a combătutü pe Orenze. I . Qi <j§)) Bucuresci Floraru, piarulă Pressa, publicând resultatulu alegeriloru pentru comuna Bucuresci, zice: „E că și municipalitatea scăpată la fine de o dominațiune, care’i făcea puțină onore Pentru a doua ora opiniunea publică s’a manifestată, și s’a manifestată intrunit moda eclatanta, contra acelora cari ’și inchipuiați că suntă stăpini absoluți ai orașului, așa iucâtu din propria lora autoritate afirmau că opiniunea publică le este favorabilă și păreau că nici le póte intra la capü să fie asta-felü“. c ... ... . .Fiă a securațî cel de la Pressa că, din puntură de vedere personale, salutămă acestă resultată cu mai multă bucuriă și sinceritate decâtă dumnelor, și că dorimă mai multă fie câtă dumneloră ge fiă sancționate și aceste alegeri, precumă au fostă proclamate de bune și cele din Marte. Și’n adevără, care este omulă, flăcută de modestă, care se nu se bucure, cândă vede că guvernulă unei țări, cu toți slujitorii sei, nu se ocupă de câtă de densulă! Care se fiă are omulă seă partita, în ceaa ce s’atinge de satisfacerea personală, care se nu se bucure, cândă vede că guvernul unei țâri recunosce că este silită a comite, ș’a comite pe faclă, crimele cele mai odiose, cele mai periculose pentru viitorulă țârei și totă d’uă dată cele mai rușinose pentru dânsulă și pentru națiunea întrâgă, spre a pute opri opiniunea publică d a se manifesta în favorea sea? Da, este forte adevărată c’amă crezută că opiniunea publică în mare parte a țerei, și mai cu osebire în Bucuresci, este pentru partita ală cării-a organă a avută și are onore a ii Romanuici. Este însă totă arătă de adevărată că nici uă dată n’amă crezută și n’amă fi crezută că putemă ave uriașia putere, pe care guvernulă a voită prin tote faptele sale s’arete, se dovedescă țetel și lumii întregi c’avemă în opiniunea publică. Și, ca se nu vorbimă de câtă pe fapte, se recapitulămă unele din ele. Ministerulă 2 otuale venit a la putere ca inimică sau ca amică al fostului guvernă? Faptele spună c’a venită ca amică. Președintele cabinetului actuale și ministrulă din înru aă susținută ca deputați mai tóte actele guvernului președinte. Acele sale dâră aă fostă bune, căci într’altă felu ce nume ’și-ară da ânșii miniștrii, decar știce că actele e,aă rele, vătâmătore națiunii? dară le aă susținută pentru că ... . nu vomă termina frasca, căci amă sili pe d. Dumitru Ghica și chiară pe d. Cogălnicanu se roșiască. Aă venită oa amici, căci de la 15 Noembre și până la 24 Ianuarie, aă lucrată în unire cu Camera ș’aă dechiarată necontenită că sunt amicii politici ai fostului guvernă ș’al fostei Camere. Ori ce ar dice dură acumă acești doui miniștrii contra guvernului precedinte, nu póte ave nici într’ună casă altă efectă, de cătu a s’ataca pe ei ânșiî ca omeni politici, ca deputați și ca miniștrii, a se josorî, baneă a se insulta ei ai șiî și ’n modulă celă mai degradător. Din tóta acestă purtare decurge dură că acestî dour miniștrii aă recunoscută totădeuna că faptele guvernului trecută aă fostă mai toté bune, că națiunea le aproba și că dânșii aă fostă siliți se le aprobe necontenită și ca deputați și ca miniștrii, până ce voră pute, luăndă puterea în mână se sugrume opiniunea publică, ca dânșii apoi se poă conduce prin silă națiunea acolo unde, că misiunea o conduce. In alegerile pentru Cameră s’a dovedită că ’n mai multe orașie sunt bande organisate, compuse de ómeni realamați, din carii uniaă trecută prin pușcărie, cu misiune d’a isgoni de la alegei pe alegători ș’a se face alegerea numai prin bilete puse în urnă de către capii bandeloră. S’a dovedită că la Ploiești 25 de dorobanți deghisați, armați cu bâte, tăiate din pădurea Statului, aă intrată cu pasă militară în sala alegeriloră, aă bătută pe alegători ș’a fi reintrată apoi, în faca mai multoră sute de ómeni, în rândurile scadronului soră, care staționa în piatră. S’a dovedită că în Piteștii dorobanții aă intrată călări în sala alegerii ș’aă dată afară pe alegători. S'a dovedită, prin acte înscrisă către Cameră și subscrise de majoritatea alegetorilorü înscriși în listele electorale, că nu eiaă votată, ci bandele și gendarmii. S’a dovedită că unii din deputații aleși în Pitesci și ’n Câmpulungă aă dată banchetă gendarmiloru și le-aă mulțămită că i-aă alesă deputați, s’a dovedită că în Bucuresci n’am votată alegătorii, ci banda de pușcăriași. Acastă dovedă s’a dată chiară prin lipsa listei de numele celoră carii aă votată și prin constatarea că la secțiunea, unde s’a ținută acea listă chiară, cei morți au fostă trecuți c’aă votată pentru deputații actuali. Căndădură este dovedită că cei morți numai aă votată pentru candidații guvernului și că cei viul aă votată la secțiunea ântâia pentru noi, n’avemă dreptă a fi mândri de dovada ce ni se dă, că opiniunea publică este pentru noi? Și, ca să revenimă la alegerile comunale, căci de dânsele este vorba astăzi, nu este pre constatată oficiale că ’n două secțiuni s’aă dat și a fără presidenții legali și s’aă pusă de banda oficiale a guvernului alți președinți ? Pentru ce s’ar fi făcută acastă ilegalitate, decă guvernul ă a sperată măcară că opiniunea publică este cu dânsulă și ’n contra nostră? Nu este dovedită oficile că la secțiunea I lista guvernului dobândi acumă de la 10 până la maximum de 29 de voturi, adică a treia parte numai din voturile, pe care le a dobândiră lista nostră? S’aă făcută pre abusuri le acâstă secțiune? nu, căci mulți dintre candidații guvernului aă stată neclintiți la biurcă, în totă timpulă alegerii, între carii și d. Lăzărescu. Nu, căci însuși domnia sea a deblarată, faciău mai mulți, că este măndru numai de cele 90 de voturi, pe care le a dobândită la acestă secțiune, derűnit de sumă de miile de voturi, pe care le va ave la celelalte. Încă ceva forte mică, d era forte semnificativă. Cum se face că ’n secțiunile, unde președinții erau și candidați ai guvernului, ei suntă acei carii în acele secțiuni aă dobândită mai multe voturi, după cumă constată lista de mai susă, la galbenă cu d. Dimitriade și la albastru cu d. N. Paleologu? Ca se ne mănținemă însă în faptulă ce nici d. Cogălnicanu, nici d. Nița Hamalu, nici d. Dumitru Ghica, nici d. Ilie Geambașiu și Popa Tache nu să potă nega, fostua să nu uă bandă organisată pentru a bate pe alegători ș’a’-i da afară din sala alegerii? In deșertă d. ministru din întru, ne mai putândă nega faptulă, se ’ncercă adă scusa, cjicândă în cameră că „decă „este uă sistemă d’a bate, acea sistemă a fostă inventată de amicii „politici ai d-lui A. Golescu.“ A trebuită, în adeveră, ca d. Cogălnicanu se pertă ori ce rușine, ca se cuteze a «jlice — și încă într’uă Adunare naționale — că faptele cele rele ale unoră indivizi, fiă chiară ș’ale unei partite sau ale unui guvernă, devină pactură fundamentale ală guvernului domniei sale. Pentru orice altă omă însă, chiară dec’ar fi adeverată că amicii d-lui Golescu ar fi bătută pe alegători în alegeri, acesta nu este născută, ca guvernulă se erige în principiu, în pactul fundamentale al guvernării sale, bătaia. Noi nu cunoscemü se se fi făcută cea mai mică bătaiă în alegeri de suptă guvernală amicilor noștrii, casuță isolată, ce se citeză mereă și contra căruia toți amă protestată, s’a făcută suptă ună altă guvernă. In orice casă ânsă, cine s’au bătută atunci? alegătorii între dânșii. Cine aă bătută acumă pe alegători? Uă bandă organisată, uă bandă compusă de ómeni carii nu suntă alegători și carii, scoși cei mai mulți din pușcărie, suntă plătiți de guvernă pentru a bate pe alegători. Și jliemii plătiți de guvernă, căci Mitropolitul-a și numită, prin adresă formală către ministrul Cultelor, pe Popa Tache protopopă la Ploiesci. Amă fostă anunțată c’acestă numire s’a fostă promisă preotului Tache Astădî anunțămă că s’a și numită de către Mitropolitură, care ânsă se jlice că, dându’i hârtia prin care ’să numesce protopopă, s’a și afurisită. Acea hărtia se află la ministrul Cultelor” și sperămă că domnia sea mai lesne va retrece la curtea de Casățiune, decâtă a o învesti cu aprobarea sea. Ș’apoi uă bandă, care funcționeză de două luni, care de două luni bate pe ómeni în colegiurile electorale și chiară pe ulițe, care jiua în amedea mare merge în corpore pe ulițe de la uă secțiune la alta și prganiseră biurourile cu bâta, care alaltăieri după e bătu la colorea de verde mai mulți alegători, și-î bătu chiar în piață și’n grădina Cișmegiu, se duse a fi în corpore la colorea de gaben și dete afară din sala alegerii thiară pe d. Simeon Mihălescu, spre a nu fi martoră la cele ce se voră petrece, pentru că numai astfelă putea iscuti lista guvernului, uă bandă care, după e bate pe alegători, le ie par dele. esornicile, lanțurile și care merge apoi chiară acasă la cei bătuți i se cere plată pentru lovirile de c are le a mai făcută grațiă; că asemene bandă nu póte opera astófelu și ’n timpă de doue luni, fără autorizarea guvernului. Banda dră este autorizată și prin urmare guvernulă aptualedice națiunii că puterea sea stă într’uă bandă de pușcăriași, plătiți pentru a vota în loculă alegâtorilor, spre a da țetei deputați și capitalei membrii la comună. Elă juice națiunii că cine lovesce mai tare acelua are dreptate. Elădice națiunii că ’n cjiua, cândă ea va voi se triumfe contra guvernului, se se regimenteze și dânsa în bande și se devie astă-felă mai tare decâtă popa Tache, Niță Hamalu și Mihai Cogălnicanu. Elă juce în sfârșită națiunii că numai astăfelă póte învinge partita fostului guvernă, și d’aceaa cu inima sdrobită, ca Români, pentru calea periculosă și cu totulă fatale, spre care guvernulă îmbrâncește națiunea, în ceea ce ne privesce personale, suntemă mândrio să elă, recunosce că numai prin crime póte învinge virtutea și dovedesc pe fată diua prin fapte câtă dreptă a avută alaltă-iei d. A. Golescu, cândă a zis în Cameră d-lui Cogălnicanu „Jasă frunta“! ADUNAREA DEPUTAȚILORtU Ședința Marții Marű. (Urmare). D. Dimitrie Gica, primu ministru, respunându d-lui Mihulescu, spune ca,décà au fostu bătăi în alegrile actuali, acesta a fost dtuă resbunare a celorü cari au suferitu suptu guvernulu trecutu, suptu guvernulu partitei căzute, după cuau ,î mărturisirea d-lui Nihălescu. „Răbdați, dacă sunteți bătuții“ «Jico primulu ministru, care apoi afirmă că, dacă d-sea mar fi mersi din casă in casă pentru a conjura pe ceti mi se renunțe a’șî resbuna contra suferințelor si ce au Indurată de la partizanii fostului guvern, ei n’ar mai esiste agii. Regretă sucesele comise, dnsă aceî „cari sémena ventu, furtună cu legü—■“ ln viitoru se va sili Împreună cu Camera, a Înlătura printr’unii proiectu de lege asemeni maltratări și bătăi in alegeri. D. Manolache Costche, Intrerupendu.— Pentru a nu se mai intâmpla cea a ce s’a întâmplată an tanțl, cându s-au fa«'Utu alegerile suptu d. Brătu au, dacă cumu va ar mai reveni la putere. D. Primü minis»ru. Se ve férései D-deü se nu vorbiți i itr. aü césü reü. — Apoi pri mulü ministru árét , ci s>a desbiiutü des tulu ș’ar fi bine a se închide discuțiunea. D. mnistru din intru, după ce se felicită de resultatul aleg. r î, căci vede chiară inemici ai d-se.e poli i, precumu d-rul Forescu și Manolache »stahe, cea a ce probeza calegorie s’au fătit ln cea n al d plină libertate, respunde unoru aserțiuni ale d-lui Mihălescu care a ist» că cei tari au batu'it pe Costachle iici a trebuiai nedepsit. Acei tari sau bătut, die*1 d. Logă’n renu, au fostü dați ju.leeățit ănsa venindü mai tärtjiü d. Anton Ar on la minisieriuul justiției se ruga a fi grațiați. 3ataiele s>aO Imeputü ia alegerea deregțior In B jurc?,Iș’a oricine ea provocată? Cu una vata, care părăsie tóte iurării și nuumai „cupa de Atu de politica și care n’a gasitü a f’ delegați penru a deshi l« soțiunile, de <âte dintr’a ei cari bătură pe Buzulea Costache și contra car ru? poporulu indignate și-a respinatu. Totul acea ,omuna d. B.escu s'a dusü ș’a maltr atü unü biuroü ins iiu tü și, tó e că d. aes u se preti de d mo cratü, l’a t'-aiatü 1 .r’u ű modü fórte L>oi‘res u ș'at neî a , itü luatü d’acelü b ' roü și dato procurore. I. E ä eine au făcută ne orănduielile D. Cogălnicanu mai revine apoi asupra modului cumu era constituit acésta Cameră, cumu suntu apresintanți din tóte partitele, căci, dacă ■ a fosta Cameră nu suntu mulți presințî cau este că n’au venită âacă, precumü deputații și oratorii de la Craiova și se scferă, da a fosta Cameră a avută și idt î mici și librale, deși ea n’a mai revenitu, ideiele ei cu remasa și acestă Cameră nu va face acte d reacțiune. Se ’ncchide disc <țiunea, după oă scurtă desbatere în regulmentu, in care intre alții d. Cesar Bolliac costată că unii (d. Manolache Costache) să lasă tn discuțiune nesce principie mari și nu trebuiesca lăsați fără respunsă, va respunde însă cu altă ocasiune, pentru a nu i prelungi acuma discuțiunea. Se proclamă apoi deputații colegiului ală treile de Ilfova. Se proclamă fără discuțiune deputații județe foră Râmnicu Sărată, Romanațiî și Vâlcea. Bolgrad este alesă d. Petre Mânu, fostă