Romanulu, iunie 1869 (Anul 13)
1869-06-11
ROMANULUi nJNIU 1889 rari au provocată resiliarea contractului. Acesta fiindă in faptă, pe cari noii consiliarî l’au găsită împlinit de fostul consiliu, cu aprobarea și a ministeriului lurăriloru publice și dupe care s’a și procedarii la un nonă licitațîune pentru darea în întreprindere a construirii lucrărilor, consiliulu actuale nu trebueau să mai atinge. Gestiunea, pe care consiliulü cată se o resolve acum îi, continue d. Paleologu, este déca se adjudică lucrarea asupra d-lui Pamfiliu, care a propusi unii premii mai jos, la licitațiune și, la din contra, care este moduli prin care s’ar pute esem ta aceste lucrări cu mai mulții avantagiii pentru comună. De acest acest fuectar trebue a se ocupa Consiliului, éreau de motivele resiliării contractului, cari remănii la aprețuirea instanțeloru judiciare înaintea cărora are a se presinta causa, după acțiunea intentată de d.Dimitrie Cantacozino. D. Pereță dice că nu află de prisosii ca consiliul a se examine cestiunea în fondu, căci numai așia potesei déca trebue se se judece cu d. Dim. Cantacozino scu este mai bine se se împace cu d-sea, spre a înlătura perderea ce comuna ar pute suferi, căndă d. Cantacuzino ar câștiga la tribunale. D. Lăzărescu respondi la cele 79e do d. Paleologu că actualul consiliu are să inde uită datoria, se cerceteze și motivele resiliării contractului: 1 pentru că In aresta afacere ela lucreză ca mandatarii alti ministerului lucrăriloru publice, și unui mandatar cată se încrede astefel, încătă se nu suscite pagube comitentului seü. 2 pentru că, în casa de a se perde procesulu, perderea pate se se restrăngă și asupra comunei, și actualulu consiliu ar pute prea bine se înlăture procesulü, anulând hotărîrea luată de a se resilia contractulă, cănd li se va încredința că nu suntu motive pentru acesta resiliare. D. G. D. Atanasiu se uneșce cu părerea d-lui Paleologu. După cererea mai multorü domni consiliarî, se citesce din dosaru referatulu d-loru G. Petroscu și Pană Buescu, foști consilieri, după a cärora opiniune consiliulu precedentű a desființată contractulu. Se citesce și adresele ministerului lucrărilor publice cu No. 3611 și 3612 din 16 Mai? curentu, relative una la licitațiunea ținută pentru darea în întreprindere a continuării lucrărilor, și alta la procesura intentată de d. Dim. Cantacuzino în contra comunei. Consiliul adoptând opiniunea d-lui Paleologu, trece de la cestiunea resiliării contractului, pe care nu voiesce a o mai atinge, la licitațiunea ținută pentru continuarea lucrărilor'O. Prețul celu mai josu fiindti cela propus de d. Asanache Pamfiliu. In cursul a celoră trei zile în care se putea supralicita, consiliului mulü găsesce nici pe dănsulă admisibila, prin urmare respinge oferta d-lui Pamfiliu și decide: 1. Pavagiulű definitivii cu petra ei oplită, pe parta din calea Mogoși0iei de la paiață pănâ la ministerul finacelară, se se facă în regia de către primăria, întrebuințăndă la acésta lucrare pétra din cea cumpărată din Scoția, ca astafelü se se îmbunătățască mai curândn a cea parte de stradă, care actimai se află intrită stare forte rea. Este bine înțelesă că costulietrei, de care este vorba mai susă, precum și ală lucrului, se va plăti din banii ce se primesce de la ministerul lucrărilor publice pentru acesta lucrare. 2. Lucrările ce, după contractul?, d-lui Cantacuzino, era a forma secțiunea a 3-a a întreprinderii, adică canalulă și pavagiulű provisoriu (fără an se pavagiula definitivă) pe distanța de la ministeriulu financelor, pănă la barieră, se va da în întreprindere prin licitațiune, care se va face peste 15 file, trebuința fiind și arginte. 3. Pavagiula definitivă pe acesta din urmă distanță va remane a se face și elu în regia. 4 Se va intenta procesă în contra d-lui Dimitrie Cantacuzino, spre a fi obligată se restituia comunei suma deleî vechi 339,698 ce — după situațiunea generale a lucrărilor — s’avezută că sunt remașî la d. Cantacuzino, precum și a’i plăti tóte pagubele causate de d-sea prin violan a contractului. 5. In ce priveste procesulü intentată de d. Dimitrie Cantacuzino, consiliul, complândă pe promisiunea dată de mimilulă din ședința precedentă, că va cere de la tribunal se amâne examinarea lui, chipzuiesce a se așcepta noua citațiune a tribunalului. Aceste decisiuni se va supune și la aprobarea d-lui ministru al lucrărilor publice. D. primară, aretândfi necesitatea unui împrumută, cu care se se pót a face în capitală îmbunătățirile reclamate de atata timpi și din care se se plătescă și datoria actuale a comunei, care este de noné railiene lei vechi, datoriă provenită din împrumuturi, cere a fi autorisata se trateze cu casele de bancă atâta din țară, căt și din străinetate, pentru unii asemenea împrumută. Condițiunile ce se va propune de acele case, continue d. primară, d-sea le va sumine consiliului, spre a le desbate și a decide asupră-se. DD. Lăzărescu și Ghermani recunoscă necesitatea împrumutului și acceptă propunerea d-lul primaru. DD. Atanasiu și Dimitriad dorescu se vede mai antéia situațiunea financiară a comunei și apoi se vor pronunța asupra trebuinței de una împrumută. D. Cjhermann, ca membru al comisiunii numite pentru facerea situațiunii financiare, zice că ea nu se póte presinta pâne Lunia viitóre. Arésta ensé nu póte împedica întru nimicit darea autoritațiunii cerute de d. primară, căci necesitatea împrumutului este recunoscută și mai inainte de a se cunosce situațiunea casei; este recunoscută, pentru că nimeni nu pute susțină că îmbunătățirile necesarie In oraș s’ar pute face cu resurgințile ordinare ale comunei, cari abia ajungu pentru acoperirea speselor anuali ale servi Ijiélorfl actuali. Și apoi, adauge d. Ghermani, autori sațiunea cerută de 1 primaru nu lega întru nimicu pe consiliu: <1. primare nu va contracta, ci numai va negoția, și propun rile ce i se va face care în urmă va le va supune consiliului, decide asupra împrumutului. Consiliul O, în majoritate, dă d-lui primară ceruta autorisațiune. DD. Atanasiu și Dimitriad se abțină de la votü. Se supune consiliului referatulu d-lui capă ală secțiunii trebnice din cancelaria, de la 23 Maiă, în privința petrei cumpărată din Scoția pentru pasage. I se supune și epistola d-loră directori ai băniei României de la 23 ale curentei, prin care celoi a li se plăti suma de lei moî 1 43,875 bani 22, cuveniți d-loră Lindner et compania, pentru petra cea sosită și care se mai află pornită spre a se aduce aci, conformă contractului înccheiată de d-lor cu municipalitatea. Consiliul autorisă pod. primară se platósta petra sosită și pe cea pornită, remâindă ca diferința pentru petrele ce s’a primită și s’a întrebuințată, fără să fi fostă de dimensiunile fișate prin contractă, se se scadă din banii ce voru avea se nr î primesca întreprinzătorii, după ce comisiunea technics, numită de fosta comisiune interimară, va face mesaratare acoloră petre și va arela la ce sumă se urcă diferința. D. primară face cunoscută că, după patru licitațiiiiî ținute în intervalul de la 8 Marlă trecută până la 12 Masă curentă, pentru reinchirierea gheretelor din piața Ghica, în care se vinde pâne, pe timpul de la 23 Aprile din urmă, nu S’a putut da de câtă numai 5, era 31 aă remasă nedate, fiindă că prețurile propuse au fostă mai puțină de jumătate din câtă a fostă în anulă trecută. D. primară déji consultă pe consiliu asupra cestiunei. Consiliulü chipstcsce a se mai face uă licitațiune după optă cjile și a dată d-lui primară facultatea a adjudeca acele maghernițe cu ori ce prețuri se va propune la acesta din urmă licitațiune. D. Lăzărescu cere a se pune la votă propunerea cea făcută în ședința precedentă în privința pânii. D. Gherman este în contra propunerii. D-sca <zice că, comercială fiindă liberă, nu se pute impune brutarilor ă a face pânea numaî de câte uă oca buata; acesta ar fi uă restricțiune adusă libertății comerciului brutăriei. Ceea ce se pote cere brutarilor, este de a vinde pânea cu ocava, flă bucățile mai mari sau mai mici. Acțiunea autorităților a dorit în privința acestui obiectă cată a se mărgini numai întru a observa se nu se încele publiculă asupra cuantității de pâne ce i se vinde și a urmări pe cei ce voră da lipsă, spre a fi pedepsiți conformă legii, totă așa cumi se face in privința oricărui altă obiectă pusă in comerciă, D. Danielenu este de aceașî opiniune. D. T.a.ărescu diferă prin mercialui brutăriei mi se pate libertatea ceînțelege că ciî. ce csercită aceste comerciă potă se dea uă bucată pâne de 300 sau 350 dramuri dreptunS oca, cumă facă astădî; că și d?a este pentru libertatea comerciuluî în genere; acela ca se ală pâniî și ală cărnii, prin escepțiune, mai în tota lumea fiindă supusă la nisce regule stabilite de autorități, in interesul publicului, d-sea persistă în propunerea cea făcută, spre a se da satisfacțiuni dreptelor reclamațiuni ale locuitorilor orașului in acesta privință. Se pune la votă propunerea d-lui Lăzăresti de a se obliga brutarii se scuta pânea numai de câte uă oca drepta fiecare bucată. Consiliulu în majoritate o adoptă. D.I. Ghermani, Danielénu, Paleologu și primarulü voteză contra. Ședința se ardică la 1 oră, după modulă nopții. 399 PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. Mai pe tóte filele se primează la primăria plângeri din partea d-loră orăș"nî, arără înscrise cată și verbale, că serviciul iluminării orașului nu se face bine și conformă condițiunilor ce primăria are închiăiate cu doi antreprenori respectivi. Asupra acestora reclamațiuni, primăria a găsită de trebuință a publica spre știința d-loru orășănî art. 16 din condițiunile contractului iluminării orașului, care este cela urmatorii : „Art. 16.— Constatările abateriloru pentru lampele stinse sau neaprinse in cursulu nopțeî se voru face in presința aprins etoriloru lampelor, déca vom fi in ființă la stațiunile loru, éri nefiindu, aceste constatări se voru face celu puțină cu ună sergenta de nópte de către oricare dintre membrii consiliului comunală, de către orice agentă comunală ori polițienescă, sau de către ori ce cetatean.“ Prin urmare, pe temeiul acestui articolă, se vede că orice cetate ne este in dreptă a constata abaterile d-lui antreprenoră ală iluminării orașului în modulă aretata ma susa și a le încunosciința primării, și daca pene acumă luminarea orașului nu a mersă bine, după cumă cere trebuința, apoi nu este primăria culpabile, ci în mare parte chiară d-niî cetățeni, cari, voindu se se interesese de binele publică, trebuai ântă să se anunțe autorităței comunale asemenea abateri, constatate în regulă, spre a sa lua pe deuă parte măsurî de îndreptare, era pe de alta a se supune d-nii antreprenori respectivi la amenda prevăzută la articiul 15 din contractă, care este celü următorii : „Art. 15.— Căndă lampele vom fi lăsate în neîngrijire, așa Ia cătu se nu stă în bună stare cu globurile, cu cilindrele, reverberele neșterse bine și necurățite, căndă aprinderea lora se va face mai tânjră decâtă ll ora povolută la art. 8, adică cu că jumătate oră după apusul sorelui, căndă se va constata ca avută flacără roșcată, ca o fostă prostă ceașî intensitate luminate și că mai avută'ade lumină pâne la Ziuă alunii se va popri de flăcare lampă de asemenea categorie căte ună Meă nuoă, bani 50, dreptă amendă eră căndă se va” constata că lampele n’au fostă aprinse féa că s-a stinsă in cursulu nopții și că Eu s’a0 riapunsă, atunci se va popri da fiecare lampă de asemenea categoria cale trei lei nuoi dreptă amendă în folosul ă municipale.“ Aceste condițiuni se publică și astă dată de primăria, și suntü rugați toți d-nnî orășani“, cari se intereseza de serviciulă iluminării orașului, a lua parte la constatările vorbite mai susă, cu una agentă comunală sau polițienesc și, a închiria procesă verbală in regulă și a ’lă aduce séu adă trămite la primăria, spre a se face edte de cuviință, pentru îndreptarea acestui serviiă ală iluminîîriî capitațeî, conformă contractului Inchiăiată. p. Primară, fl. Grădișteni. No 6.209,, Liniă 8, 1869, fiindăcă nici la 30 Masă trecută nu saă presintată doritori, pentru cumpărarea a 715 ocale de rutină indigen prinsă de contrabandă, primăria a amânată acesta licitațiune pe Zinc de 16 din viitarea lună Iunie. Doritorii dorü suntă invitați se vîă In acea Zi la Municipalitate pentru concurență, P. Primire, N. Badtdem. No. 5750, Iuniă 2. In ziua de 22 ale curentei luni Iunie se va țină licitațiune la primărie pentru reparatiunile necesarii a se face caseleră minoritară Arghiriu din suburbea Ceauși-Radu, ce au fostă închiriare de comună pentru locală de șcală; sub scrisură publică acesta spre sciința tutuoră, ca doritorii d’a se angagia cu rjisa reparațiune după devisură dată de d. architectă ală comunei, se viă la primărie 1d menționata Z* la ora unu după ameZi pentru concurență. P. primar, N. Rădumt. No. 5994, Iuniă 5. Sunt invitați amicii și cunoștințele repausatului Ion G. Rusescu se bine-voiescă a asiste la ceremonia funebra, ce va ave, loc. Mercuri la 11 ale curentei, la 4 ore după ame<. Strada Oltenii No. 44-moțătură . Hatramita se se plimbe. Atunci vine spre mine cu bătulă râdicata. Roșiața mamei mi se urcă la obrazii , îmi strînge pumnii, și m’aședii pe micele-mi piciore gata a bocia. — Nu-i este frică, sângele celu bunü nu pate mințit strigă omulu mea, și d'uădată, schimbăndu-șî obrazură și vocea.— Minunata nu erai cunoscută. — Era fată-meiL Ilii privii unu momente încremenită și apoi me năpădiră lacrimele ; nu puteamă se-i iertă acea odiesa glumă , acea crudă travestire a idealului meă. Me mângâie câtă putu mai bine, dicenda ca vouă se puie curagiulü meă la încercare. MS silii a’î smulge promisiunea că nu se va mai stravesti nici vădată. — Ot pentru acesta, nu. Îmi răspunse elu. Acesta este ună talantă, care póte servi pentru ceva. — A doua Zi elă plecă și, în timpul celora șase luni câtă dăinui lipsa mea, mi se păru că mama mea era de mai multe ori neliniștită grozavii. In fine dlă reveni. Era la inceputul tomnei anului 1848. Revelându’lă fol isbită de strania lui infăcioșare. Elă ave mnă focă întunecată iu ochi, resufla cu sgomotă; ară fi zisă cineva că nu era destulă acră la jurul, pentru plămânii sei. Eș rămă împreună; elă făcea nișce pași atâtă de mari, încâtă mi se tăia resuflarea urmăndu’lă. Din cândă în cândă elă se uita la mine, fără mă vede , ș’apoi zicea d’uădată : — Răcă-te ! — Ce ave are elă în spirită ? Nu putem recunosce déca este tristă sau mulțămită. De sicule ave căldură. A doua di. cândă mă desceptai, întrebaă. — Unde e fata ? —Mi se respunse, — In cabinetul ă săă. Are uă visită. — Doué ore mai târâtă, aceași întrebare, același respunse. Ela nu veni la dejunü. Fórte intrigată, jurai d’a descoperi taina. Mă ascunsei la capătul scării. Misteriosul visitatoruiese în fine; era una croitoră. Câteva cicle după acesta, udându-mi florile, tatăleă scose capul pe ferestra sea și’mî făcu semnase mă urcă la elă. Alergă. Abia trecuseră pragulă și rămăsei lovită de uimire. Elă purta uă uniformă de fantasie, care mi se păru uă capă d’operă. Talia lui era strânsă întrună modă admirabile d’o tunică roșie, împodobită cu pasmenterii și cu revere albe, încărcată de sutașe și de eghilete de aură. Pe capul lui era una ceacă polonă d’o formă deliciosă, împodobită cu ună panastă ce se pleca în josu roșu și albă. Tată-meă zîmbi, văzândă uimirea mea. — Ei bine! Ladislas, spune colé francalmente cum îți parăV — Ochii mei respunseră pentru mine. Cândă putut puțină se vorbescă; îi ifiseră. — Iuni pari superbă. E cănă străvestire pe care ți-o permită. — Ela își rădică gulerul, uitându-se pe rândă în oglindă și în ochii mei. Alergai de me aruncai între piciorele lui. — Unde te duci? îi Zisei. — La Varșovia! — Pentru ce ? — Suntü invitată acolo la ună bală costumată. Și curtea e invitată. — Seme cu tine. — Nu sciă danța — Cândă vei revenii — Cine scie! Eși rămă, îlă însoții întrună atelieră de fotografie, unde pasă în faclă, în profilă și în trei sferturi. A doua zi fotografiele erau gata, merserămă împreună se le luămă. — De securit, dise eă întinzându-le p’uámésa, nu suntă tocmai reă. — Este celă mai frumosă omă, liu^eia și mama cea mai frumosa femeie din totă lumea. — Elă plesni cu limba și’mî respunse. — Muma rea are frmusețea îngeriloră. Vei afla întruă disen întraba că dracu are frumusețea ei. — Apoi luă uă fotografiă, mîi gâli câteva cuvinte în dosu î, o puse în plică și cșindă o depuse la poștă. Elă plecă noptea. La sfirgătură iernii, într’o será spre nouă ore , mama mé chiămă in camera ei. . . Ü Ea ținea să scrisóre în mână Câtă va tirapă remase fără vorbi. Buzele ci se frămentau, déru nu plângea; mamă veijut’o nici uă dată plângândă. — A murită! îmi iine ea în fine.— Mi se păru că camera și’nstorec meă, apoi se făcu la mijlocăită în jurulă prăpastie negru, unde totă dispăru. — A murită la vîoară, reluă ea, cădândă de pe cală. — Ea adause: — Se ne gândimă totăd’auna la dânsulă dérii se nu vorbimă nici uă dată. Mĕ luă pe genuchiî iei și multă timpu me ținu strînsă lipită pe anima ei. Mĕ mbrațișa cu nebuniă, mĕ sugruma, și murmura c’mnă accentă de grijă: — Dumnezeule! câtă li semeni! Mai multe zile lângeziî. Tată-meă lipsindă, lumea era goală. Vedeamă totă cu nepăsare, viăța-mi perduse farmeculă iei; crimă nu c’acei bolnavi pentru cari tóte alimentele au același gustă. Me târamă în locă d’a umbla; mormoiamă în loc.ă d’a vorbi, Imî părea că se făcuse în juru’mînă mare tăcere, și du cutezamă a o strica; pașii mei, vocea mea me nelinistea. Cândă ești din amorțală, îmi revenii în simțiri, câte uă bucată, câte uă bucată, ea serică asta. Imaginațiunea mea se d sceptă mai ăntâiă. Preocuparea mea cea mai de căpetenie fu d’a-mi represinta In tóle amenuntele séle acea vénerare In care tată-mă ișî perduse viața. Nu vedem o căzândă de pe cală. Pasa lui era frumos întrună modă tragică. Dorà nu era nici uă dată atâtă de frumósa, după cumă voiamă că, o coregeama și o perfecționaină necontenită, modificând dispunerea brațelor, a piiórelor, spresiunea sfișietate a celui din urmă suspină. Ada, îmî Zheamă, a fostă fórte frumosű murindă ș’a zimbită.— Me’ntrebarae unde bau îmormântată are? Tare așă fi voită se sciă ce devenise panasiulă roșiii și albă. De douo-zeci de ori lui In momentul ă d’a Întreba de acesta pe mama; ânsă durerea sea nestrămutată și mută ’mi Îngheța cuvântul pe buse. Dup’acesta arborii reînverziră și mâhnirea mea sbură. N’avemű ancă doarsprezece ani. (Va urma). Victor Cherbîchez