Romanulu, octombrie 1869 (Anul 13)
1869-10-26
are destulă timpu da lucra, destulă timpu d’a pute risipi ori ce bănuiesc, tăciuna ori ce calomnie și dovedi că legea nu se mai calcă acumii de către cel carit au bani mulțî și potu striga pe stradele Bucurescilorü: „Lotăria! .................................... • „Cine are bani are noroca!“ întruna din trecutele nóstre reviste politice, amö adresată uâ plângere către derüle din Ploiești Democația. Amü spusă că ințelegemă, și auca că ne place ca orice ideiă se se reproducă în lumina mare; amă spusă cnsa, și credemă că toți ne voră da dreptate, că este dreptă, că este neapărată ca fiă care se producă ideia sea, stindardulă seă, suptă numele seă și pe propria sea respundere. Astă felă a făcută istazului Traianu, și not înaădată cuvenita salutare. Amă recunoscută că Traianu a redicată drapelulă seă, pe faclă, în lumina mare, și l’amă salutată pentru acestă sinceră și leale procedere. Traianu a culesă de multe ori șa repetită în numerală seă de la 21 Octombre următorulă mare și binefăcătoră adevără: „Se vede că lege fatală de degenerare persecută astăzî pe totă ce »î bătrână pe pământulă românescă, pentru ca astă-felă giunimea să potă înțelege cu oră înainte, că aspirațiunile viitorului nu încolțescă în ómenii trecutului.“ Uă singură oservare numai se ne permită învățatură d. Hâjdeu și comitatul de la Traianu. Ceaa ce d-loxă numescă „vă lege fatale de degenerare,“ noi credemă că este uă lege bine-facerare de regenerare. Decă viitorulă n ară fi decâtă uă fotografiă a trecutului, cine nu vede că n’ară mai fi producere, vieță, ci uă repetițiune, vă rumegare a trecutului? Decă junimea nostră n’ară face de câtă se mergă pe urmele celoră bătrâni, ea n’ară mai fi junime, ea n’arămas represinta viitorulă. Da, legea naturei cere ca noi toți, câți avemă trecuți 50 de ani, se trecemă d’acumă nainte la arhive, și junimea, luândă puținulă ce îamă putută da, se mergă nainte pe calea vieței celei mari și se facă mai multă, mai bine și mai curânda de cătă noi. Amu zisă însă că nu totă astăfelă a fostă făcută și Democrația de la Ploiescu. Ea nu ne a îmmormêntatü, întrună modă clară, cumă a făcutu-o Traianu, n’aredicată, ca mare confusiune, căci omenii equipagiului alerga în tóte părțile, era capitanulü eî privia prin ochiane pe inimicul- seu. depărtarea Intre ambele corabie era în fine numai două leghe. — D-le Farton,lise căpitanu Paul. D-ta cunoscî puterea acestui turn, adjunge é la corabia aceia ? — Darespunse acesta. — Atunci încercă să detătură, și îndată tunulű fu descărcați. — Fórte bine,lise capitanulu, după ce privi prin ochianu cum bamba a trecută peste corabie și equipagiulii a tremurații de frică. Dă tocă uă dată, Ora. Tunulii fu încărcații și descărcatii a doua Astă dată giuleita nemeri ținta, căci mulțime de lemnărie din corabie sări în tote părțile. Aceste succes a păru a încuragia și mai multă pe Farton, căci elfi descărnă tunurile unulfi după altulfi, fără se mai accepte comanda căpitanului. A șăsea și a șaptea dătătură sfârimă tóte catarturile corăbiei, încât fi rămase ca uă albia, Va fi minutfi în urmă, spațiului, ce despărția ambele corăbii, devenise așa de mic si, incât si Farton, vedende că póte ave uă țintă mai secură, umplu tunurile cu caruce, și, descărcându-se, le avură unü efecte teribile, căci, după a densulu, stindariului ei, cu totulü osebită de celă pe care lă represintă Romanulu, și, din acestă puntă de vedere, greșită fortea fostă, după noi, Democrația. Astășiî constatămu cu mare plăcere că și Democrația a ’nțelesă datoria ce-i impunea chiară onorea, și d. Candiano-Popescu a rădicată, în sfîrșită, stindariuluscă. Eco cumă domnia sea anunță acesta publicului: „Mamiotărâtă deci, pentru că mi se dă de către publică, cu dreptă cuvântă, întrega respundere, se iea în mână și întrega direcțiune a diarului; întraltă felă ar fi o injustiție d’a acusa pe ună omă de reaua funcționare a unei mașini, cândă nu i se încredințezi lui conducerea mașinei“. Constatăndă acesta de chiar are leale, constatăndă că nu este nici ună amestecă între drapelul nostru și acela ală Democratic de la Ploiesci , urămit din noă junelui luptatoră isbendă în totă ce va fi bine pentru națiunea română. Trei soiri numai de ore care însemnătate avemă a<^î din afară. Se susține că una din misiunile nouă ambasadoră francese la Petresburg, generarul Fleury, este d’a ’ndupleca pe Czarulă a cere, împreună cu imperatorele Francesilor, desarmarea generale. Ideia și propunerea sunt frumóse, deră din nenorocire Prusia a și respinsă deja, precumă veși arămă în capulă ioeî, printrună non possumus. Cine deră, afară póte de guvernul ă actuale din Bucurescî, va mai pute desarma ? A doua solie este că, după Independința Tes pica, Porta, nu numai ca să fi primită cererea ce i-a făcută Austria, d’a lăsa oștirile seî se opereze contra Dalmațiloră pe teritoriulă guvernului turcescă, deră âncă ș’ară fi stipulată ca’n acestă casă teritoriilă Montenegrului se se considere ca teritoriă otomană. De va fi așia, ce se va face, decă și Montenegrulă va fi ce. Non possumusl Și de secură cașia va fice, căci acolo miniștrii alergă după voința naționale, după ideia de naționalitate, era nu după cruci și cordone de la puterile străine. ROMANULU 26 OCTOMBRE 1869 nați în Serbia la pedepsa cu morte, ca autori sau complici ai asasinatului principele Michailă, a trimisă curții criminale a acestui oraș iă conclusiunile sale î n acestă procesă. Tribunalul propune pedepsa cu marte pentru principe și 15—20 ani de carcere dure pentru cei doui alți acuzațî, Trishovics și Stantovics.“ Paris, 18 (30) Oct. 1869. D-luî redactore alü țliaruluî ROMANULU. Domnule redactare, Monstruósa nedreptate contra fraților si noștri Români de la Tofalăfi, ne umple anima de uróre și indignațiune. Ca ómeni, pătrunși de durere, venimfi a depune cu pietate micului nostru obolfi, pentru adjutorulfi celor si desmoșteniți de justiția tiranilor fi. Ca Români însă, protestăm si din tote puterile contra actului criminale ale cărui victime se găsesc si eî astă-a ji. Drepți aca a, facem fi apel si la unii tribunal mai înalții decâtfi tote tribunalele despoților fi, la opiniunea liberale a Europei civilisate. Încă de mulții pentru dânsa pământului nu mai e alfi regilorü, ori alți seniorilor fi, ci alfi popóreloru. Apoi ea solecă, pentru Românii, Împreună cu naționalitatea, moșia, mormintele străbunilor fi, sunt și patrimoniului celui mai sacru, patrimoniui pe care nimeni nu e în drepții a-lfi atinge. Ea ne va asculta delfi, și cu atât și mai mulții acum fi, cu cât și crima e barbară, mare, neauzită și nedemnă de stcululu alfi XIX-lea. Ungurul și cuteza arlî ce n’a cutezatii nici Attila , nici Arpad. Românii alungați din vetrele lor al Bine-voiți, domnule redactare, a vă face interpretele durerii și indignațiunii nóstre. N. Cratunesu, D. A. Laurian, St. Periețanu Buzeti, G. Hagiescu, Chr. I. Filipp Popescu, M. G. Burilianu, St. Velegcu, I. Carabatescu, N. T. Popescu, G. C. Drăgulănescu, L. Leouțianu, I. Teodorescu, I. Procopiu Dumitriscu, Ieronim Gold, Eug. Părâianu. — Romulus H. Opreanu 10 — Brycoveanu 10 — G. Botea 10 — I. Tătăranu 10 — B. Bratianu 4 — N. Zaharia 5 — G. C. Drăgulănescu 5 — St. Velescu 5 — G. Hagiescu 5 — I. Carabatescu 5 — Em. C. Sovoiu 10 — N. Cernatescu 10 — T. Ene. 2 — D. A. Laurianu 10 — C. Nacu 10 — Mih. Stefanescu 5 — G. N. Opranu 5 — D. Budișteanu 2 — G. Stoenescu 5 — G. Zissu 5 — I. Isvoranu 10 — I. Șiomănescu 5 — Eug. Pârăianu 2 — G. Fărcășanu 20 — Chr. I. Filip Popescu . 5 — Șt. Dobranici 5 — Preotul Constantin 5 — P. Stoicescu 5n fonduru de reserva alu studiuromâne. 55 Totile lei noi, 350 --—----------Hü111' ■ —--------CLTJBTJLTJ KTJOTJ BUCURESCÎ, Subscripțiune pentru Românii Tofăreni, goniți din căminurile loru de baronulű Apor: Lei B. A. L. 10 — Pr. C. 20 — A. P. 10 — Gr. M. 10 -D. G. 20 — D. Ghermani 50 — Bobescu 30 — I. L 10 -V. Chintopolu 10 — M. Schina 35 — Colonelu N. Haralambie 20 — P. I. Cernatescu, profesore 20 — M. Poenaru Bordea 20 — Eugeniö Stitescu 22 70 Menelas Ghermani 40 — G. I. Päucescu 4 75 M. Ph. 10 -r-I. Giuflea 10 — Gr, Gerișenu 10 — P. Gi. 6 — Gr. Tr. 4 — C. Ro. 4 G. Bacaloglu. 5 _ G. Sefendake 2 — T. I. Văcărescu 20 — A. T. Laurian 20 — D. Petrescu, profesore 10 —Maria Laurian 12 — Alesandru Laurian 5 — Lucia Laurian 3 — Alesandru Orescu. 20 — 481 45* A treia scrie ecă cumă ne-o spune totă Independința Belgiei: „Tribunalul de primă instanță din Pesta, la care se trimisese afacerea principelui Kara-Georgevici și cei doui complici ai sei, condamnat la descărcare, cărucele sfârîmară cârma, și nenorocita corabie nu mai fu în stare a face nici uă mișcare. Acesta resultat și infernalii umplu de bucurie pe scelerați, și căpitanii Paul, observând! acesta, le strigă cu uă voce resunatore : — Pe corabia bâețî! dorfi să nu cruțați pe nimeni. Nici und martorii alți succesului nostru se nu remâie. Vedeți că equipagiulii acelei corăbii nu este numeros, prin urmare veți pute sfîși curânda. Apoi, intorcendu-se către Alva, îi țjise . Veț fi băiete cum fi tremură acei miserabili! Alva aruncă uă ochire speriată asupra corăbiei, și afirmă: — Eî bine, urmă capitanulu, vei fî pe acel negru ce stă la cârmă, îlfi vei regula tu, nimeni altul și mare voie se puie mâna pe elfi; délfi #îî siurfi că escî observații și vai de tine, de vei șovăi, căci vei muri de mâna mea. Câteva minute In urmă, ambele corăbii eraui lipite una de alta. Pirații puseră îndată punți și se repeziră ca nisce furii pe covertele corăbiei învinse. Capitanul a deterna brănda lui Alva și acesta fu nevoiții a urma pe pirați. Era uă scenă din cele mai înfiorătore; coverta totă era presărată cu LISTA de subscriere pentru familiile române din Transilvania, alungate de ungurului Apor de pe moșiile lorii. derîmăturî, supții catarturile rupte ulăceau cadavrele acelora, cari fuseseră loviți de teribilele caruice și al cărorfi sânge curgea în șirfire. — Grație! grație! strigară sermanii mateloți, când ii vei jură pe aceste furii Înarmate, năvălindfi asupra lorii. Eu nu se mai luptai! și sperau iertare , derfi vai ! toți căzură. Alva, cu fruntea acoperită de sudare, cu inima sdrobită și cu revolverulii strînșfi convulsivii In mână, fugi de acesta scenă îngrozitóre ce se înfățișa ochilorfi lui. Elfi dăm pe negru lângă rala cârmei, înarmații c’uă prăjină de ferii grea In mână. Alva era otărât și se cadă mai bine de lovitura negrului, de câtfi se ’Iii ucidă, cândii d’uă dată aurji pe acesta strigândul cu vioiciune: — Dumnezeule! Nu se póte ; nu póte fi elfi ! Când si junele nostru auiji acesta voce, elfi își aținti căutătura asupra negrului, și recunoscu pe betrănulfi șefi servit Simon. Cum îi venise aci, și de unde . Acestea nu erau întrebări de făcuți in momentul ei de față. Ca unii fulgereșű pătrunseră ideiă și cu pistolul și rădicații se asverli asupra lui Simon, și, apucându-mii de gât, îîși opri înceții: — Simone nu perde unii moment și, cere grație și jură că vrei se servesc pe pirați. Eî au trebuință de ómeni și -ți vor fi cruța viața. Alacă capitanulü. Craiova, 19 Octombre, 1869. D-lui Redactare alü țliahiului ROMANULU. Domnule redactare, Amü onore a ve înainta suma de lei noi 208 și bani 44, coprinșî în alăturata listă de subscripțiune a mai multor fi cetățeni Craiovenî, cari au binevoiții a veni în ajutorul și nefericiți sorii Tofălenî, espulșî pe nedrept din pământurile lorii de Ungurului Apor, capulü justiției în Transilvania. Veți bine-voi, ve roga, a o da publicității. Primiți, ve rogii, încredințarea distinsei mele considerațiuni. D. Caprianu. Listă de subscripțiune ín ajutorulú Tofalenilor”. Simon înțelese îndată ce voia stăpânulii șefi, și, cându vețiu pe capitanulü venindui, strigă cu unii tonfi plângătorii: — O ! grație ! grația ! Nu mă omorîțî. Lăsați-mi viața, și vă voiu servi, scifi se gatescu bucate, scifi se mă lupta pentru voî, se furii pentru voi, potu se tai fi gâturile la vă sută, dăcă vreți. Efi ânsu’mî amfi foștii piratii și CUU08CD fórte bine acesta meserie. — Ce este acesta ? întrebă capitanulu Paulii. — Acesta scelerații negru aici voi se merge cu noi. respunse Alva, elfi țice că cunoece meseria nostra. Sa ’Iii împușefi ? — Nu, stai! <jise capitanulu. Ce țjicî ? voiescî tu serioșii se mergi cu noi ? — Da, domnule, respunse Simen. Ei sunt fi vă betrână pasere de mare. Am fi foștii cu capitanulu Lafeton, totil pirații ca voî, ș’amii omorîtii destui. Veți perde uni camaradii bunü, de mă veți omorî. Capitanulu Paulii nu bănui nimicii. privi încă vă dată pe negrulfi și apoi Elfi ordona lui Alva a -î cruța vieța. Nici cei haiți pirați nu se opuseră de acesta. Din contra, ei credeau c’au dobândit find acesta negru unii camaradii bunfi și trebuiocioșii. Pentru unii momentu Alva se temea că bătrânulfi seü amicii, nu bucuria sea cea mare, se va trăda, delfi Simon își jucă așa de bine rolulii, ln cât și stăpânului sec de multe ori credea că în adeverii elfi luase lucru fii In serioșii. Când si Alva, nu înainte de a părăsi aceștii lucii sângeroșii, Își mai aruncă privirea asupră-i, se infioră. Corabia avea aspectului unei grozave măcelării. Nenumărate bucăți de demuii, sfărâmate sau amestecate cu cadavre, acoperia și coverta, pretutindeni mâne, picidre și capete tăiate, din care cobora încă sângele, care curgea în șir0ie în tote pațile pe covertă și apoi în mare. Din tot și numărul fie<hipagiului nu regăsesc cu viața de câtfi negrului. Cândii tot fi ce se afla In corabie fu jafuitii și dușii pe corabia piraților, Capitanul Paulii ordonă a se găuri pereții nenorocitei corabie, care fu apoi lăsată în voia întâmplării. Sórele apusese, și, cândii cea d’ântăie stea se arătă pe bolta azuriă și cu palida 1 lumina lumină valurile lucióse, mormântul apaticii se deschise, și Oceanulü Înghiți nefericita corabie. (Va urma). Lei N. Cratunescu 5 — Șt. Periețanu.-Buzeu . 5 — I. Procopie Dimitrescu 10 — Constan Nicolau 5 — Ieronim Gold 10 — L. Leon^ianu 5 — Sfibloc. Bălan 10 — M. G. Burilianu 10 — N. T. Popescu 5 — D. Tbeodorescu 20 — Em. Protopopescu 20 Lei B. Ión I. Cernätescu 10 — Nicolae N. Chicu 10 — Const. N. Mihail 50 — P. G. Schilitzi 30 — I. G. Trifescu 4 — I. Dimitrescu 10 — I. Locustenu 1o — P. Mainescu 20 — M. A. Economu 4 44 Dim. Măinescu Ion D. Caprianu 50 —208 44 LISTA de subscriere In favorea sătenilor si români de la Tofalău, isgonițî din ogórele lerii de către ungurului Aporc. Lei V. A. Urechia 10 lon C. Gârleanu 10 N. Voinescu 10 A. D. 4 I. Zira 4 G. A. Bageru 4 G. Moceanu 4 Buznea 4 Borănescu 4 Robescu 4 N. I. Ratta 4 Stravolca 4 C. Trotenu 10 Emil Costinescu 10 Cocorescu leq 20 I. Agiescu 5 D. I. Christescu 4 Valler (capitana) 8 M. Manolescu 5 N. Manolescu 10 Petre Desbescu 22 Totalu lei noui 150