Romanulu, noiembrie 1869 (Anul 13)
1869-11-26
triumfului unui pritespic sau uneli idei abstracte, scumpe ănimea lor. Și nu tocmai guvernul de aȘti se pate acusa de a fi făcuții ceva, pentru ca să săvorescă și se desvolte asemenea simțimânte în masele electorale. De altă parte d. Esarcu nu se pate bănui de a fi fostöabsü prin efectul vre-unei forțe morale, acesta motora nefiindu de resortulu administrațiunii de astăzî. A presupune iérü că d-lui a primită mandatulu de deputată din mânele guvernului, care ar fi pusti, după obiceiu, pe alegetori se voteze pentru persona domniei sale, nu o putemu face. Cunoseemíi îndestulă pe d. Esarcu, pentru ca se simü că uă asemenea presupunere arti fi un insultă pentru domnia mea. D-luî este de une constituționalismü pré purfi, l’ame ai^ite altă dată blamandu pré tare asemenea ingerințe imorale ale puterii în alegeri, și se respectă pré multe, pentru ca se credem ü că arü puté unu minutu se primésc roluru de candidații de poruncié, alü vre-unul guvernu, fie acela guvernu chiar compusü de miniștrii ca d. Cogălnicenu și d. Vasile Boerescu. Décà astafelu s’arü fi facutu alegerea d-lui Esarcu, nu ne Indoimt că d-lui aru fi protestată din toti puterile, și nu arüi fi esttatu unt minutu ca se repudieze una asemenea mandata. Nimica nu ne autorisa a crede că d-lui arű pute fi mai puțini scrupulosu decâtü d. Pâcleanu, care refusa mandatu de Senator , ceîntindea mâinile complesante ale administrații, și nu tocmai d. Esarcu va primi vre-o dată ședea amicilor și concetățenilor unei spectacol a unui june, care aveadn totf Circ 0=0 pe independenta: inteligință, cultură și avere, primește să intre în represintația națională pe așhidra ministeriale, ușioidră atăt de mică și de strimtă, în cutii, ori cumu ai face, nu poți ce-i treci praguli, fără sa te pleci și să te încovoi pufinii. Asemenea intrări d. Esarcu se va lăsa totüdeuna numai acelora mediocrități ambițuse, cari, fără merite și fără valore personale, ar da cu tóte acestea de dorința de a guverna pe semenii lorü și de a face legi pentru dânșii. Bărbați cad. Esarcul nu trebuie, nu potü se intre în represintația naționale, de câtu pe porta cea mare, ale cărei chiăî le ține numai națiunea. Și decă aceste chiăîi s’iu furatu pentru unu momentu de miniștrii, prin bandele lor și electorale, eî bine. câtu timpüaste porți voru sta închise, nici unu omo de onore, nici unu omo, care iubesce binele, nici unu omo, care ține la instituțiile libere, nu va priimi se intre întruă asemenea cameră, și atunci zidurile ministeriale voru cădè, cumu au cădutu vădată zidurile Ierihonului, și chiriele camerei se vor zi da națiune, și ea va deschide atunci cu stimă și dragoste porțile sale [UNK] tutuloru acelora, cari prin conduita lor, vor fi protestatü în favorea dreptului și contra atentatului ministeriale. Acestea, suntem securi, sunt și simțămintele d-lui Esarcu , déru atunci, cum ț se ne esplicama alegerea domniei-séle la roman și acceptarea sa? Misterii! Mistere! In adăstarea respunsului domniei sale,la rugă ni ű se primescă și cu acesta ocasiune încredințarea stimei și amicie înÓotre celei mai sincere. Eugenie Statescu. — ROMANULU 26 NOEMBRE 1869 CAMERA DEPUTATILORU ' Ședința de Marț.T. 25 Noembre _ In urma formalitâțilort cotidiana — aproițiunea sumarului ședin^ii precedinte, co 1 sufocatele ordinare ale flitei și acordarea de ateva congedie, — se distribue proiectulu de presă ca respunsa la discursul tronului i căruia de abatere va fi peste 3 mile. Se citesce o listă de 15 deputați, cari au absentat, fără motivü și asupra cărora urmezu i li se aplica regulamentulö. D. Sterie, anunță o interpelare d-lui ministru de resbel, relativă la diferite neloialități comise la districtul Cahul, cu oasia recrutării acestui ană. D. C. Esarcu anunță că interpelare d-lui ministru de culte și instrucțiune, pentru transformarea scalei de medicină ’n facultate. — Se face uă scurtă discuțiune asupra ordinii tfileî, și anume de a urmezi a se alege mai pot div comisiunea bugetară, operațiune remasă din ședința de ieri, seö a 96 desvolta interpelările anunțate. D. Voinovu declară că va desvolta interpelarea d-sele după discuția adresei. D. Cog&lnicenu ruga pe ceilalți interpelatorî, a face lotü ca d-le Voinovö. D. G. Brătianu declară că lasă a’șî desvolta interpelarea d-sele despre Duca-Măcăi după alegerea comisiunii bugetare, fiindu că — deși ace Interpelare nu va ave nici une resultitü — totuși énsá óre-carl observațiun' I asupra purtării ministerului pote aduce vălare care consolațiune părților. In suferință. Se procede apoi la alegerea comisiunii 1 bugetare, compusă — după decisiunea Camerei — de 11 membrii și resultatul scrutinului este: Votanți 91. 1 Majoritate absolută 46. 1 Bilete albe 2. An Intrunire : D. Florescu 81 voturi. — Berendel 78 voturi. — Const. Grădiștenu 76 voturi. — Simeon Mihălescu 63 voturi. — Const. Bosianu 61 voturi. — Leon Eraclide 48 voturi. Se procede la alegerea și a altorv § membrii și S’alegii : D. N. Assan 57 voturi. — Manolache Costache 44 voturi. — V. A. Urechia 43 voturi — G. Brătianu 47 voturi. D. Manolachi Costichi demisionéza totu pentru aceleași motive, ijiie d-sea, pentru cari a demisionată ieri. Intre dd. Li ti ok id și Halban flindű pari tate de voturi, — căci ameodoci ae câte 39, — se procede la balotare și resultatulö este că d. Litinselii se proclamă ale unu-spre țjecele membru ale comisiunii. Se procede la alegerea unui altobru in locule d-loi M. Co Stachi, care meinstrniesce in demisiunea sea. Resultatul scrutinului este nule, din causa că ni unii candidații nu irimesce majoritatea asolută a votanților. Se procede 1« uă a doua votare și s alege d. Holbana cu . . voturi. D. președinte face cunoscuții că la ordinea țjiler este interpelarea d-lui G. Brătianu in privința cestiunii Duca-Măcăi. D. președinte rugă ensă pe d. G. Brătianu, ca uninduse și cu părerea d-lui ministru din intru, se amâne interpelarea seamene după votarea respunsului la discursul tronului. D. Ridu Mihaiu cere și domnia sea de la domnu George Brătianu ca se amâna interpelarea, nu pentru ca se se voteze mai Anleía răspunsulu la adresa tronului, ci pentru ca sa ducă la cameră dosarul. In privința cestiunii Cuca-Măcâiî, procesele-verbalî ale anchetei făcute de ministerium de resbelü. Oricât de puternice, ^ice d. Radu, se fie argumentele d-lui G. Brătianu, totuși ele nu vor îl atâta de convingétóre ca proceseleverbalî ale anchetei. D. Radu Mihaiö începe a spune apoi cumö s'a prestotate la ministeriulu de resbelț, pentru a cere lucrările anchetei făcute la Cuca-Măcăi și cumü î s-ai refuzată aceie acte. Busa d, ministru din lotru face semna d-lui președinte, care Întrerupe pe oratore, $icenia că intră la fondulö «Stiunii, pe cândv acolo nu se discută de câta amânarea. D. Radu Mihaiu sfăruiesc e a vorbi. D. Cogalforenu ilu Întrerupe din noți. Atun d. Radu declară că, déca d. Gogălnicenu își iea atribuțiunea de președinte al Camerei; déca d-luî ié cuvêntule. Intrerupendu pe acei cari nu’i place se vorbésca, atunci încetază d’a vorbi, cere numai se se constate că d. ministru din întru nu'l’ a lăsatQ se vorbesca. D. Radu Mihai O ise din Cameră. D. ministru din Intru spune că v a mirerupte de locö, că d i nu i s’a auijita vocea, dérè numai din ochi s’a’nțelesQ cu d. președinte, căci în adevĕru d. Radu eșta din cessiune. Edst d. Radu ha apostrofată întrună modă cu totulă neparlamentaria și a ieșit și furiosă din Cameră. I. Ralu crede că i este permisă antreținea pe Cameră cu tóte perorațiunile temperamentului séu violente și nu permite altora a nici macare țiue semnă. Ecă, țjlie d. Cogalnicecu, liberalismule domniti iare, éca cumö debuta junele deputată de Argeș. D. G. Brătianu dice că primesce se amâne interpelarea, nu pentru ca se se vot«ze mai ânteia respunsuri la discursul tronului, că' î interpelarea sea este uă cessiune cu multa malurginie și arginte, dorit, — precum ă a <jisü d. Radu Mihaiö, care are aceaașî solicitudine ca și d-sea pentru județul Argeșiă, — pentru care s’ajutcă dinaintea Camerei lucrarea anchetei. D Președinte spuse că, conformö cu regulamentul, prin biuroulu Camerei uă deputata trebuie se cerá de la ministerie orice lucrare; acesta a și făcută ciurouiü, după cererea d-lui Radu Mihaie. D. Președinte adauge că, décá n’a chiamatu la ordine pe d. Radu Mihaie, care a avută uă purtare necuviinciosa, a fostu numai pentru menagiarea ce voiesce se aibă pentru n msemnata minoritate din care d. Radu face parte. D. Ministru de resbalü clioe că d-sea n’a contestate nici uă dată, nici chiarö unai particulară dreptulă d’a cere ori-ce lămuriri va vor de la ministerie, case a dată ordine impiegațiloră d-vsce ca sc nu dea la nimeni asemeni lămuriri, fără ordinulö d-sele, c?<î nu voiesce ce se divulgeuă lucrare mai nainte d’a fi terminată, d’a deveni da domeniulă publică. Nu dată dlui Radu lămuririle ce cerea, pentru că d-sea nu s’a adresatu către ministru, ci către directerele ministeriului. Apoi, cada s’a adresată către d-sea, a făcuți lotr’une modă necuviinciose. n. Ministru cresce petitiunea d-lui Radu, in care faptul ă da la Cuca Măcăiî este calific ‘catti de vandalisme și la sfarșitulu căreia lipsesce formula obicinuită : Primiți, sei. D. Ministru t tce că nici n’a voită si privésca acesti chiartă ca dată In regulă, ci o privesc« ca albă și ca neexistând fl, pentru cuvântulu că califică fapta admirestorațiunîi de vandalisme, mai nainte d’a se fi constatate déc’ín adevĕrü a foste vandalisme și pentru că lipsesc« la sfir«itu formula de : Primiți ș. c. l. ceea ce fac« petițiunea și min Decuviincioz ă. D. Voinovö spune că regretă forma cume violinte a petițiunii d-lui Radu Mihaiö, însa regretă forte multu că d. ministru de resbelu a declarată că refusă deputaților d’a le da informările ce voru voi se ii din ministerie, căci ânsușî a spuse c’a dată ordine impiegaților, sei se nu puie la disposițiunea nimenui informările ce ar cere din ministere. Ia actu de declararea domnului ministru și toți deputații vora sei că nu sa mai pote adresa ca pân’acțiunö directă către canclariele miniștrilor, ci că tribuie se se adreseze prin biuroli Camerei. In privința formulei de Primiți ș. c. l., care lipsescu în petițiunea d-lui Radu, acesta este in cestiune de apreciere și iasă la d. Radu sarcina se explice cuvintele pentru cari ca pus-o. D. ministru din întru suspin că miniștrii, mai cu semn cele de esterne și cele de resbelű, nu póte pune la diposițiunea chiare a domnilorö deputați tóte actele din ministeriul lorö. Chiarö In Engintera acești miniștrii pote refusa casca. Camerei d’a presinta ori cari acte, supun cuventa de neoportunitate. Prin urmare și la noi se rnsemți ca cele puțină ministrulu se aprecieze asupra acteloru corale da» In privința formulei de bună cuviință, d. Cogalniceanu zice că ș’un ministru are celu puțin dreptulö d’a pretinde ca și alții se aibă aceașî politeță către densulu, către autoritatea ce represintă, cämü are și ele către ori ce particularii. Fiind cinci ore, ședința se redică și incidintele remăne deschisă pentru a se urma mâne desbaterea. Proiectul. Camerex de respunsü la discursulu tronului. Măru ta, Adunarea se simte fericită de a pute încă uă dată esprime în numele națiunei viia sa mulțămire pentru căsătoria Măriei Tale cu ilustra și grațiasa principesă Elisabeta de Wied , adunarea. Măria Ta vede la aceste acte consolidarea dinastiei Române și asigurarea stabilităței în viitorii. Suntemö cu dreptü cuvente mândrii de primirea ce suveranii Europă au focutö Măriei Tale, relațiunile personale, mai de aprope stabilite Intre Măria Ta cu suveranii străini, inlesninde și mai multă bunele nóstre raporturi cu cele alte puteri, vor fi grăbi s>luțiunea diverselorö cessiuni internaționale. "séra Intrega este adince convinsă de bunele și patrioticile intenționî ce Măria Ta ai manifestată atâtu la discursulö tronului, câtă și in alte multe pensiuni. Adunarea crede că nu póte respun le mai bine acestoru nobile simțitinte, de câtă esercitându la timpo. In puterea dreptului séu constituționale, unu controle seriose și nepărtinitorii asupra actelor și atâte dinlăuntru câtă și din afară ale guvernului Măriei Tale. Amü fostă, Maria Ta, forte simțitori la apeluți de concordie, ce ni s’au facută de la înălțimea tronului, cu sinceritate preocupați de binele publice, vom fi fericiți de a vedea mănținându-se armonia In puterile Statului. Adunarea se va sili a face cât mai reditare lucrările sesiunei actuale. — Astefele vome putea respunde la drepta asceptare a Măriei Tale și ia legitima dorința a Țerii fácânde să înainteze națiuna pe calea mărireî și a prosperităței, astfel, vom putea contribui la Întărirea baseloru noului nostru edificii sociale. Raportare, I. Florescu. Dumineca 2-3 Noembre, 11ne dimineța. Măria Sea Domna, aflându-se bine, va părăsi astăzi patură și in curândă va putea eși. Dr. Marcovici, Dr. Glvk. 1Mopitorulă «JRESPßGDIUm PARTICULARI A • ROMANULUI:« Festa, 14 Noembre, 1869. Dommilfi și Domna Româniora în Pesta. — Bunele efecte ale rescriei din Dalmația. — Ineunsițiune în Transilvania, ț— lanca, eroulă de la 1848. — Interpetațiune pentru Tofaieijji.e este cunoscută că Domnulă Romăniloră, în trecerea sea din cilotorii intreprinsă, se opri pentr’uâ și aici la Pesta. Deși guvernală maghiară voi a țge in secretă acesta scrie, publicul, mai virtosă cetă romănescă, se informă totuși destulă de timpuriu, pentru a se afla in nameră frumosă la curtea calei ferate la ora sosire! Domnului și Domnei. In momentele rându înalții aspeți descinseră din trenă, fură Întâmpinați cu strigări romănescî, entusiastice, de „Trăiescă Domnulă și Dómna Româniloră.“ Domnitorulă n’a putută resiste, d’a nu da espresiune printr’upă plăcută scrisă impresiunei bune ce făcu asupră-întimpinarea cu urări românesc! tocmai în acea capitală a Ungariei, unde așede uni guvernă ca ale lui Andrasy. Din partea acestui guvern, Domnitorul nostru fi întâmpinată astă-dată la curtea calei ferate de câtre ministrul Lonyai. Eötvös nu ha Întâmpinată d'aceaa, fiindu-că substitue pe Andrasy, carele nu ține pe Domnitorulă Rimănitoră de demnă a fi salutată In Pesta de câtre unu șefă alü cabinetului milghi.ru, înalții ospețî traseră la otelulu Europa, unde 19 odăi stetcaă la disposițiunea loră. Din fiabiele nostre de aici au vexată că Românii d’aici salutară în ziua urmatore părechia domnască prin doue deputațiunî, cari fur| primite cu multă grația și afabilitate. înălțimile Loră mai primiră In acea zi felicitările miniștriloră și ale autoritățîloră civile și militari, apoi visitară unele institute publice d’aici, Sara la 6 ore făcură uă visită Imperalesei austro-maghiare, căci M. Lea petrece iărăși în Buda. Domnulă s’a înfățișară cu acea ocasiune In uniformă militară română. Séra, pe la 8 ore, mai ții Uspețî plecară cu trenă separată spre Biziașă. D-lă ministru Boerescu a vuită casé ca mana bucuria a țileî se nu semănă netulburată. Cu ocasiunea primire! unei deputațiunî române, venindă vorba de Tofăleni, co egulil romană ale d-lui Baltasaru Horvată ,zise că Apoi are totă dreptatea, eră Tofăleniloru bine li se întâmpla. Ce se însemneze acésta vorbă le la ună ministru română ! * * » Situațiunea politică e fórte posomolită la noi. Maghiarii începă a’șî perde din focură asiatică și s’aréta fórte logrigoarî de cele ce să se urmeze. Rescoa din Dalmația, cu insultatele ei din urmă, este ună tristă momente pentru ei. Tema cea mai mare se pare a o ave Maghiarii noștri de Romanii din Transilvania; firesce, ea este insuflată de consciința loră, că acei Romani sunt mai asupriți astă dî decâtă tóte alte popore ale imperiului dualistici, mai asupriți cu multă mai multă decâtă locuitorii din Rocche de Cattaro. Este tristă numai ca guvernulă maghiară nici astăziDcă nu vrea a cunosce adevăratele remedii pentru vindecarea zeului, ci iea refugiu la mijjlacele rele mai periculose. In locă se dea baremă acumă, în ora al, acelorănmâni libertățte, ce te competă, densula face incursiuuni prin comisari și agințî trămișî din Buda Pesta prin ținuturile române din Transilvania, ținele acestea plecată d’aici la Transilvania une aginte ale guvernului procurorulă Aloisiu Angyally cu șippă ; a) d’a afla cumu s’a lățită In septemărire din urmă prin Transilvania cunoscuta proclaraațiune fanatică din Italia ; b) d’a cerceta după urme de arme și d’a descoperi scopuri de resculare prin munții apuseni ai Transilvaniei; c) d’a descoperi pe acei ce au inceputu colectele cele compromițetore pentru justiția maghiară In favorea Tütalenilor, etc. Din tote aste guvernul maghiară crede că va preveni evenimente ca cele din Cattaro, D. Angyally petrece acumă de vină sorjile în comitatul Zarandului, unde s’a interesată multă de eroală română de la 1848 Avramii Iancu, carele, precumă se scră, după finirea resbelului civilă, din causa marei înșelăciuni, ce făcuse atunci cabinetul din Viana Româniloră din Transilvania, prin chinuire îndelungă a căzută Intr’una feliă de monomania. D. Aogádly vrea Insă a se convinge In persona, de«a la casă de vre uă catastrofă lasou mai póte fi de vruă treba ori nu. Ce rătăcire! guvernulu crede că la Românii din Transilvania nu se mai potă găsi aici la noi, crede că pe căi d’aceste vasei se scape de reă ! In ședința Camerei represintanțiloră d’aici de la 22, deputatulu Alesandru tromanu a făcută, la causa Tofăranilor din Transilvania, urmatorea Interpelare către ministrul de interne: „Considerândă că este de notorietate publică cumă că Intrega comuna Tofalăft fu esposesionată In favorulă baronului Apor, președinte al tablei regesei din Transilvania și că 300 de cetățeni iernaseră nu numai fără avere, ci și fără acoperement. In timpă de teroá . — Considerându că mai mulți dintre acești nefericiți, cari stau de la 2 Octobre sub cerulă liberă și leaga drumul ă terestămurită In urma miseriei, rogii cu tota respectulă pe d. ministru de interne, se bine-voiescu a-mi da lămurire, cumü s’a putută Intempla că da atâta timpă lueece ministerială de interne nu făcută vr’uă drepusețiune nici pentru a provede pe acii nefericiți, nici pentru a-’i pune suptă acoperemêntu ?“ Uă teiă maghiară d'aici, Magyiar Ujsag, de la 23 Noembre, vorbindu despra acésta interpelare, olice Intre altele : „afacerea lui Apor, devenită acumă una adevérata scandală, ajunse in fine și in camera deputați