Romanulu, iulie 1870 (Anul 14)

1870-07-24

ANULU ALU PATRU-SPRE PECELEA Administracțiianea în Pre^gmă Loman, No. 1.— Reflacțiuunea Strada Colțea No. 42. VINERI, 24 IULIU 1870. VO’ESCE ȘI VEI PUTE! ABONAMENTE S. n. L. n. Ouă ană .... în capitale 48 districte 58 Șise luni „ „ 24 „ 29 Trei luni „ » 12 „ 15 Uă lună „ n ț » . Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. „6 Ună esenaplara 25 bani. Pancia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 A.N'tNTÎTTKÎ L. b. Linia de 80 litere. ...................— 40 Inserțiunî și reclame, linia ... 2 — LUMIweZA TE ȘI VEI FI Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea Jiarului. In Districte, la corespondinții sei și cu poșta. X.^V PREXS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. r^A VIENA Pentru abonamente : La d. G. B. Popov ici, 15 Fleischmarkt. Pentru anunțțuri: La domnii Hansenstein și Vogler, 11. Neuermarckt. L’Agent et consul general de France a Mionneur de próvenir ses compatriotes résidant â Bucharest qu’une souscription est ouveite au Consulat general au profit des blesses des armées francaise de terre et de mer. Bucharest, 4 Aoűt 1870. SERVITIU TELEGRAFICII Aii 4/ »»»AWUIiUI BERLIN, 2 Augustă noptea. Una buletină prusiană face cunoscută că comunicările între Saarlouis, Treves, Saarbruck, Merzig sunt ocupate de noi. Colonele francese ’naintară spre Gerstweiler, ocupară și pădurile. Mart și vini detunărî de pusei; inimiculă risipesce grozavă munițiunile sale. METZ, 2 Augustă. Astăzi la unui sprez dece ore ale dimineței, Francesii luară ofensiva și trecură fruntariele. Cu tóte că inimicul ocupa posițiuni târî, câte-va batalione fură ajunsă spre a lua înnălțimile cari domnescă. Saarbruck. Artileria goni forte iute pe inimică din oraș să și totă acțiunea se sfârși într’uă oră. Aventură oștirii a fostă atâtă de mare, pe câtă fură mici perderile nóstre. Imperatorele și principele imperiale asistară la luptă. BERLIN, 4 Augustă. (Comunicate oficiale). In urma bombardaerii artileriei franceze, Prusianii au evacuată (deșertată) Saarbruchen. PARIS, 4 Augustă. Oficiale. Francezii ocupă maximele domninda asupra orașiului Saarbruchen și se coboră spre rîul Saar, București, 2* 1870. Se citescă, se citască Pressa de astăzi, cei carii se mai juduiescü ancă despre scop toi ce se urmăresce, și orice îndouială va dispăre. Se estima deja celu puțină pasagiere cele mai de căpetenie, și se le estima îndată: „Neutralitatea nostra este garantată de fapte mari puteri, și nu crede că ca una sau două dintr ensele se o nesocotesea cu multă ușurință. Cinci, din aceste șapte puteri, suntă două camă-dau simple spectatore ale luptei uriașe, începută între Francia și Prusia, și cândă una dintre casele, Russia sau Austria, ară Încerca se încalce teritoriulă română, avemă dreptulă se credemă că celelalte voră interpune veto ala loră absolută. „Cândă ânse lupta se va generalisa, cândă tóte séd cele mai multe din aceste puter voră descinde în arenă sec, și fără acésta, cândă coi, prin actele nóstre nesocotite și prin doleanțele nóstre, vorm provoca tulburări interiore sau vomu trece ca aflândune in plină anarhiă, nu scimă da ,a una sau alta din puterile vecine va continua se aibă același respectă pentru tractare, aceeași îngrijire pentru inviolabilitatea teritoriului nostru.“ „Dară neutralitatea Russia este mai de bănu’tu decâtă uă declarațiune formală de resbelu, și ea deja a începută se nu stea cu brațele încrucișate, ea deja a luată tóte măsurile pentru ca la unu momenta datu se se găsescă în posițiune a susținâ mă resbelu, ea deja se pregătesce de luptă concentrându’și armatele sale, și,.... pare că Rusiei, mâine—poimâne ’i va veni gustul, se duică că interesele sale sunt afectate de eventualitățile resbelului, și atunci.. . atunci conflagrațiunea generală ne așteptă!... „Se nu ne facemă ilusiuni! „In politică nu trebuie se simă dominați de impresiunea vorbeloru, căci ele dispară, cândă e vorba de acțiune ! „Ne amă temută și ne tememu ea nu cumva să conflagrațiune generale In Europa séűră tulburare isterică se provoce uă invasiune în țara nóstra. Asta temere o snportă și esed toți Românii adeverați și tóte națiunile cele mici, precumă Belgia, Elveția, ș. c. l.carită și luată măsuri pentru a face si li se respecteze neutralitatea." Se ne înțelegemă. Pressa și guvernulu iei susține că invasiunea rusesca ne amenință forte. In fația acestei amenințări, ce trebuie se facema ? Ceea ce ne spune Pressa guvernului ca a făcută celelalte națiuni! „Russia, zice ea, se pregătesce la luptă concentrândă-și armatele.“ Ce face guvernul Pressei? Pune armata României tocmai acolo, unde cea rusesca s’o potă invinge și cotropi aprope fără luptă. Asta este sau nu? Faptul nu se póte nega. Deci, după easa și Pressa, guvernul din Bucuresci lucreza în favorea armateloru de invasiune. Ce ne mai spune Pressei că facű E celelalte națiuni, mari și mici? U „Tate au luatu măsuri pentru a o face se li se respecte neutralitatea: “ Ce mesuri a luatu guvernului Pressei? A ’nchisu Camera, deci aU fugitü de națiune. 1 A ’nchisu Camera, far’a-i cere ‘ cheltuelile neapărate pentru pregătirea apărării, pentru a pune națiunea romănă în stare d’a face seri se respecte neutralitatea! Asta este h sau nu? Nu se póte nega că este asta. Nu se pote nega că nici unul altu guverna n’a procedată ca alt nostru, deci Presset însă-șî spune națiunii că guvernulü „i va luatü mesurî pentru a face se ni se respecte neutralitatea.“ Cum ț se chiamă acesta faptu? Și cine, de la Presset, spune națiunii că guvernulu închină națiunea invasiunii? Presset (juce astăzi: „Față cu penelulŰ ce amenință întrega Europă, ce făcu susținătorii și amicii bandeloru bulgare din România ? „Cumű scrii ei se respunșă la datoria lorü de Romăni? „Cuițânda Serbia și Grecia, susținânda din noü bandele bulgare!“ Intrebămți: î Ore Grecia și Serbia au trebuință se fiă auțate de țiariulă Româlanulu ? A vorbi astafelu, este a se e spune cineva rîsului și a dovedi că scopurile ce urmăresce nu suntücuzate. Pressa spune că Rusia caută unü protesta. Decăderii organulu guvernului spune că noi ațtăm pe Grecia și pe Serbia, și susținemu bandele bulgare, de ce și noi se nu’i întorcemu acusarea și se nu jleemu că le spune acestea pentru a da proteste invasiunii ? Pressa de astă^sî mai ptice: „Pe de altă parte Pomănulu țipă, suse și tare, că sângele curge la România, că 3 bandiți sunta la guvernü. In justiție și nu 3 administrațiuna, că tóte și totul se face de către tâlhari și prin tâlharii * „Tord nici uă dată, d-le C. A. Rosetii, * autorii doleanțelor celora vechi nu au făcutu unu tablou atâta de innoratorii despre cele ce se petreceau In țără; și străinuia totu a găsită una protestü de a interveni, la șeii, cunosci fórte bina acesta adeverü jd lui cându afirmi astă-<Ji ei traima in com Uetă și absolută anarhie, negreșită că o , ci cu speranța de a fi crezută, și, decartrámulu te va crede, ce se va alege óre 3 Romănia ? Străinulu nu se va crede dre I dreptu și datorii se ne ocupe pentru a auă legitimă stisfacere doleanțelord d-iele. ? U -ta, d-le Rosetti, susții In Pomănulu de 1 22 Iusifica Rusia, de va voi se inter «ie, póte găsi unu bunu pretesta In declanările anteriore ale miniștrilor, cumu că suntemu Intr’uă anarchie morale, care aiguduitu pene In fundulu inimei organismul nostru polilieu.“ Mulțămindu’țî d’acestă armă oflciale pe care o oferi Rusiei, te Intrebămu : éca și acésta frasă sucită, dislocată din mui totu, care’i schimbă Ințelesulu, ar pute servi de pretestu la invasiune, — apoi cumu fiu voru servi dreptu unu asemenea pretestu ( afirmările d-tele clare, complecte și repeite pe fiecare oră, cumü că, afară de d-ta Ii de ai d-tele, nu există de câtă bandiți, spus că nu așî, asasini la acésta țară!“ I Intrebamü: cursu-a séü nu sân , rele? Decăderű a cursű, decă cei carii l’au versatu suntu liberi și ocupă funcțiuni înnalte, ori cei carii spärau legea suntu în temniță, și elecă aceste fapte potu provoca inpasiuni, apoi cine provocă invasiuiile? Cei carii facu actele, sau cei carii le descriu numai ? Guvernulu <^ie că noi chiamamü ovasiunea, oferimü arme Rusiei, finducă reproducemü aci cele ce primulu ministru spuse oficiale capului Statului. Decădemi este astufelit, cine dă arme Rusiei? Noi,cari reproducemü cele ce a scrisă ministrulu, sau elu, care le-a scrisu? Cine oferă Rusiei „acestă armă oficiale ?“ Noi, carii nu facurama de cătă a reproduce cele ce ministrulu a scrisu ș’acesta încă pentru a’la combate, séu ministrulu, care a scrisu ? Deru următorele destăinuiri și prevestiri totu noi ore se sime causa că se facu? Și totu noi astupămu urechile și legumii ochii națiunii ș’ai guvernului pentru a nu auzi ș’a nu vede? „Guvernulu de la Viena, $icerespondinta Nord-est de la 18 iulie, și mai mult, încă cele de la Pesta, au orbii întorși spre Bucuresci, unde se urăsesc a ceva. Se răspă din tóte părțile aspiranți la accesiunea principelui Carol I de Hohenzollern, care este privită ca tebuindu se fiă în curenda liberă. Aizii, Ghicii, Știrbei, sunt în mișcare.“ Din tóte aceste derai este și Jenă ne constată: Primo — că organulu guvernului susține că Muscalii nu se nevăiască n țeră. Secundo— că guvernulu nu numai n’a luatu mesuri de apărare, darü ăncă a pusti și armata suptu turcele Rusiei» Terția. — Guvernulu se ține afară din națiune și, prin organulü scu, face apelu la macela: bandele se reorganisază în vederea publicului, deci, după declarările Presiei, guvernulu dă Rusiei proteste, guvernulu îi deschide calea invasiunii, și, pentru mai multă siguranță, îi oferă națiunea dezarmată și’i pune armata României întrunü locu unde ea nu pote combate, întruna locu care o dă pradă armatei ruseșcî. Acesta este situațiunea, espusă în modulü cela mai clare de către organulu guvernului. Mulțămimți că celu puțină avu omenia d’a ne spune ceaa ce ne ascepta. SCIHi Dlií AF4BA Și altere străine ne spună că armî multe provincie ale Franciei și la Paris, se subsemneza adrese contra ocupării Romei de către trupele francese. Legiunea hanovriană s’a organisata in Francia; ea va servi de centru tutorii voluntarilor germani, cari se presinta în mare numere. Acesta legiune a trebuite se fii îmbarcată la 29 sau 30 Tully pentru a opera în Baltica cu corpulfi de debarcare. La Paris intusia anula nresce In proporțiuni neauzite. Mai că nu mai ajunga arme pentru Invo’ările de bună voia, cari se presinta din tóte părțile Franciei. S’a a supscris de ji mai multe milióne In favorea răniților S. țfariul O oOdale a publicată unü raportă alü mareșialului Leboeuf, anunță Bds că, la FOIT! #1 ROMANULUI VELULU VEDUVEN I. Una recrută care nu voiee ce loc șs bata — Se mehidemu bine »așia, și s’alergamă mai ântâiă la pavilionă,se Germana lui Hubert. — Așia, bine. Edso abia ajunseseră pe la miijlocul ă viei, care erea fórte întinsă, cândă s’audiră deja lovituri violențî, cari scuduiau ușia casei ce dedea spre drumă. El le auriră cu totă depărtarea și se plecară între butuci. Uitânduse spre căsuță, văzură la curendă pe gendarmî, cari intrau prin vite sărindă peste gardă. Atunci Germanajise : — Aidemă în pădure. Și, strecurându-se prin vii, cari eraă lângă pădure, el se depărtară în curenda printre arbori. — Vino, vino, țjbcea Germana, ținândă pe Hubert de mână. Of cândă ai sei! acesta 1) A vede „Românulu“ de la 22 și 23 Iuliu e uă persecuțiune ! Uriculă de Nicole ! De la cea din urmă venirea dumbele nu ve mai slăbesce, pe tata și pe mine; și sheamă : Are se plece, Hubert e scutită de servițiă, vomă fi liniștiți, vomă fi. . . . — Fericiți , întrerupse Hubert. Acesta ați disă, nu este asta Germano ? — Și când v amă fi ijisă acesta, respundea cu sticla și tremurândă fata vilariului, ce folosii arămalii acumă ? Căci, în fine, totă ce póte face imperatură, este d’a te scuti d’uă pedépsa ; déru totă va trebui se pleJ. . . . — Mai nainte d’a pleca, Germano, póte se primescu cine-va jurăminte, cari daă coragiă și fericire . . . apoi îți voi încredința proiectele mele; décá mă iubesci în adeveră, și déci mi-ar spune. . . . Și privirea juDelui tulbura pe luna fata. — Hubert, întrerupse ea, se nu vorbimă despre acesta. Ai Dumnezeule, amă greșită cărarea. In adeveră, în desordinea spiritului ei, sporită ânca de răperficiunea mergerii și de emoțiunea ce 1 causa în acesta singurătate cuvintele promisului ei, Germana apucase altă dramă de câtă celu ce voise. A ! Dumnezeule ! Dumnezeule 1 repetia ea, suntemă cu totulă rătecitî. Și Germana ar fi fi plânsat bucurosă de desperare. Hubert o opri apucându-o de amândouă mânele: — Și ce ne pest ! Zise elă. Ore nu suntemă bine aci ? . . Uite, suntemă cu totulă cufundați în d sime. Ună iepure nu s’aru ascunde mai bine: acesta este pré destulă pentru ună recrută ! — Otaci 1 .. . nu Zice acestă cuventăl décâ te-ară auzi cineva ! — Copilă 1 dérü cine voiesci se m’auză sei ? Hubert se amăgia, căci elă fusese auzită, și aceia a cărui băgare de somn fusese atrasă prin vocea lui Hubert, fusese distrasă din alte preocupări tocmai prin cuventură de desertară. De totă aprope de acelă rocă, unde credea că póta se nu fiă nici vezută, nici auzită, pentru că elă nu vedea nimică, erea una din acele lungi aleie drepte și boltite, tăiate nădmiara pentru venătorile regali, și faceu de parte din acele ce se numescă, in termenii de venatóre, plasele pădurea. In acesta aleă două jumetate oră se preumbla, cu capulă plecată, cu mânere la spate, duci ómeni vorbindă încetă. Eiuă militari , purtau uniformă, și forma epoletului soră arăta ună gradă superioră. Unulă era naltă și celălaltă scurtă. Celalaltă avea ună fradi albastru, brodată cu flori de aură la gaeră și la pepțî, pantaloni strimți albi, cisme mari de călărie, nă stea de aură pe epoletele ’î mari, și ținea tn mână uă pelăriă cu galene de aură. Uă cordea largă roșia era așezată încruciștă pe peplu’i încărcații de decorațiuni Celă mică avea uă haină verde, pantarociî strimți de cașmiră albă, ciorapi albi de mei<și ia sta de aură și ue cordea rșia o suptă haină, ale cărei capete eșiaă contferă de cochetăria latre vestal albă și reverturile albe ale fracului &ec. Capul era gold, peruz î scurtă, fruntea snaltă și palidă . Era imperatură Napoleone. La capetulă aleiei se vedea careta impărtescă, stândă la uă respântie a pădurii și călăreții escortei. Făradouilla fusese vénatóre la acea zi Și imperatură o urmase pentru acestă locü depărtată pentru a convorbi mai în libertate despre planurile lui de campanie cu unulă din oficialii lui superiori. Tocmai elă, imperatulă, auzise cuventulü de desertoru, elă s’oprise, elă ascultase. Și Germana Ziea lui Hubert: — creijî ca va reeși sermanulă meă tată ? Hubertă scutura din capă sub Zende. — Mai ântâiă, Zicea elă Germanei, nu este deloc, posibile se putá ajunge péne la imperată ; apoi imperatură are pre multe în capă, pentru a s’ocupa d’uă afacere atâtă de mititică sau pentru a o ’nțelege. Apoi elă nu permite se se glumescá cu asemenea lucruri. — Déru atunci, relua juna fata speriată, ce te vei face? — Ce mă voiă face? voiă merge pe josă, din pădure în pădure, din munte în munte, pen’ In țăra unde nu este resbelă . — Vai 1 vei merge pré departe, întrerupse luna féta. — Dar fórte departe ! . . . déru ce’mi pésa ? Aceste măcelării de ómeni me ’nspăimênta ! Nici uă dată nu voi lovi cu tăiușulă sabie mele în aprópele meă, ca se facă se curgă sânge. Nu ’nțelegă, ... nu admiră, nu iubescu de câtă pacea. Voiescă pacea, și voiă sei s’o găsescă. — Dérü eă ? Z^e Germana.