Romanulu, iulie 1870 (Anul 14)
1870-07-31
ANULU ALP PATRU-SPRE-ZECELEA Administrațiunea In Pftanglului Roman, No. 1.— Redacțimea Strada Colțea No. 42. VINERI 31 IULIÜ 1870. VORSCE ȘI VEI FTITfI ABONAMENTE S. TI. L. n. Unii anu .... în capitale 48 districte 58 Séta luni „ „ 24 „ 29 Trei luni * „ 1215 AII lună n ti 5 „ 6 Abonamentele început la 1 și 16 ale lunei. Unii eseraplarü 25 bani. Fineia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Autria și Germania trim. fl. arg. g. aus. 7 ANINTITEl L. b. Linia de 30 litere...............................— 40 Inserțiunt și reclame, linia ... 2 — ARTICLELE NEPUBLICATE LE TORU ARDE. — REDACTOR E EUGENIU CARADA. la AKINEZA-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: In Bucuresci. la Administrațiunea «Ziarului In Districte, la corespondinții sei și cu poșta X.A. PARIS Pentru abonamente: La d. Darras-Halleerain Rue de l’ancienne comedie, 5 ’ Pentru anunțiuri: La d-ii Drain, Thomas et C-le Rue Lepeletier, 23. EA VIENA Pentru abonamente : La d. G. B. Popovic îs Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnit Haasenstein și Vogler, n. Neuermarckt. SEIVITIU TELEGRAFICII AL» HOHAISULIi PARIS, 9 Augusta. După uă disensiune tumultuosa, făcută la omeră asupra primirii unei propuneri a deputatului Duvernois, Camera decide că va susțin« unu cabinet« capabile d’a organisa apărarea ț«re». In urma acestui voto, imperatesa, cu consimtimentulu imperatului, a ’nsărcinata pe generaliulu Palikao cu constituirea noului cabineta. Vă depeștă de la Metz spune că maresialele Bazaine a luata comandamentula suprema aia trupelor întrunite lengi Metz. Generaliuia Decamp este numita capa ale corpului alt treile in locuia maresiale lui Bazaine. PARIS, 10 Augusta. Ministerium s’a formată precum a urmeza: Palikao la resbelo, Chevreau la interne, Magne la finance, Duvernois la comerciu, Rigault de Genouilly la marină, J. David la lucrările publice, La Tour d’Auvergne la afaceri esterne, Busson președinte consiliului de stat, Grandperret la Justiții, Râme la instrucțiune. Corpulă legislativa face apelu la soldați liberați și la toți cetățiani. Nu va vota mulțămire armatei, decâta după ce va binemerita de la patmă. (Testura francese ale depeșei este : Non vote revaerciment armée, que bien merite patrie). Servițiidu privată alui Monitorului PARIS, 6 August, séra. (Sorginte berlinese) . Falsele depeșe de învingere, cari s’aa respánditö aici, aa produsa mare sensațiune. Poporulü în mari mase au mersa la primul- ministru, Ollivier, care ’î a intâmpinatü cu cuvinte linistitóre. Séra s’a distribuit a uă proclamațiune subscrisă de consiliul« miniștrilor» în rare sc (rie: „Cetățeni! Ați fostu, cu dreptu cuventu, mișcați de uă odiosi manoperă. Culpabilul« este prinsü și predat« justiției. Guvernul« va lua mesurele cele mai energice pentru ca asemenea infamiî se nu se mai póte repeta. „In numele patriei și ale eroicei nóstre armate, ve ceremu să fiți liniștiți, pațiențî și sa mănținețî ordinea , căci desordinea în Paris ar« Ü victoria pentru Prussianî. „Ori-ce nuvele voru sosi, fiă bune socrele, vi se vor« comunica Îndată. „Le fim« uniți și se u’avemü la acesta moment« de câta uă singură cugetare, uă singură dorință, un« singur« simțimântu triumful« armelor« nóstre.“ BERLIN, 8 August«. Principele regale comunică din palatinatul« Homburg, cu aceiașî dată, că ieri, după bătălia de Woerth, inamicii sa« retras« tu cea mai mare escitațiune. Artileria francesă se încercă a se maD|iné la Niederbron; déru, aeésta cetate fiind« luată de trupele bavareze, inamicii s’au retrasă spre Ritsch. Cavaleria wurtembergesă a luata mai multe provisiuni de resbelü și patru tunuri, la Reichshofen. Pe tota linia de retragere am« găsită și răniți. Adî dimin*ță, am« ocupatu Hagenau, evacuata de inamic«. In partea despre Saar, trupele germane au ocupatu Sarreguemines și Forbach, după uă mică luptă. Bucuresci, Augusta 1870. Depeștele din Paris ne anunță schimbarea Ministeriului. I in cuprinsulu laconicii ale telegramei, putem înțelege că retragerea ministeriului Ollivier a fostă provocată d’ună votă ală Camerei, care pare a nu fi avută destulă încredere că el va ave vigorea necesariă spre a lua mesujele ce reclamă situațiunea. Chiămarea la guvernă a mareșalului Palikao este comentariulă celă mai lămurită ală acelui votă. Ea ne spune că, în aceste momente grele, Imperială a simțită nevoia d’a constitui ună guvernă, amu pute dice militariă, ală cărui rolă nu pare a fi numai d’a face iadă străinului, care a călcată fruntariere, ci și acelua d’a mențina ferberea interióre. înainte casé d’a ne pronunța asupra caracterului noului guvernă, se așteptămă constituirea lui definitivă și nesce lămuriri mai complete asupra causelor, ce au motivată votulă care l’a adusă la putere. Pen’atuncî, în lipsa de orî ce scriî de pe câmpul de resbelă, se ne facemu detoria d’a semnala periclele ce ne amenință pe noi înșine în gravele complicări de cari ne-amu temută totodeuna și pe care caracterială ce ie resbelulu le facă din ce în ce mai probabili. Intre aceste pericle este unul care trebuie se ne atragă mai alesă atențiunea, căci este, precum Alice Francesula, un perifen la demeure, un periclu care ne amenință chiară în casa nosstră, care ne aduce aminte fabula securii și a pădurii. Este vorba de descoperirile făcute de generaliulă Türr asupra scopurilor Prussiei, asupra conspirațiunii prin care ea voiesce a sacrifica priintele, și prin urmare mai ânteră România, în schimbul concursului ce’I ară da Maghiarii, în oarecari eventualități. Publicămă mai la vale scrisórea generaliului Türr în acésta cestiune și, atrâgând o ânc’uă dată asupra iei luarea aminte a întregei Românie, intrebuma pe guvernulü <risa românescu din Bucuresci: care suntü mesurele ce a luatü, spre a apăra țara în împregiurărî grele? Unde suntă armele, unde suntu munițiunile cea pregătită? Unde suntu <amenii cea adunată supt steaguri? Unde sunt în fine pregătirile aceea, pe cari situațiunea de faptă le a dietatu chiar a statelor, a cărora neutralitate și independință este mai bine nesculată ? Aducemü aminte articlulü ce amü publicată supt numele de Trădarea naționale a guvernelorü de la 1860 încua, și semăm0, în numele intereseloru celora mai vine ale naționalității nóstre, pe d-nii miniștrii a desminți prin fapte clare și positive, prin fapte romănesce, tristele informațiuni ce amu avutu și pe cari detoria de Romăni ne-a constrínsu a le face cunoscute națiunii. Și pentru ca puterea esecutivă se nu credă că nu este de câte una instinctu de oposițiune sistematică, care ne dictază aceste întrebări, se punemü aci supt ochii loră câte-va pasagie din nă fdiă de peste Carpăți, scutită de ori ce bănuială, și care le va dovedi că simptimintele nóstre, temerile nóstre, sunt acele ale României întrege,scă ce Șice diabulă romănescă Federațiunea din Pesta, adică din centrul ungurismului, d’acolo unde ori ce cuventü patriotică pronunțiatu valoreză persecuțiunea și închisorea: „Câtü despre conduita celoralalte state, atâtü primărie cât și secundarie, putem afirma, cu totă securitatea, că pretutindene domnesce cea mai mare activitate întru organisarea și mobilisarea puterilor m orii armate. „Vedem spre exemplu pe mica Elveția, pre Belgia, Dania, Norvegia și Suedia pregătite pentru verice eventualitate și susținendu neutraitatea armata, fadă de resbelul francesti-prusescu, ce amenință cu punerea în flacăre a întregei Europe, vedemü pre Italia punându-și armata, atâtü cea de pre uscată câta și cea de pre apă, pre picioru de bătaiă; de asemenea și în Rusia se desvoltă uă activitate estra-ordinariă, pentru ca se nu fiă surprinsă prin acesta resbele teribile; ba firula electrică ne aduce mai pre tostă ziua seH despre mișcarea și concentrările armatei ruseșci acu-ș în confiniele României, acu-șî la ale Austriei și Prusiei. Ce este și mai multă: ensușî Turculű muribundă, ore care lu mai susține în orientele uropei numai grația puterilor mari europene, încă se mișcă, își încordă tóte puterile și mișcă tóte vetrele, pentru ca se nu fiă înghiiită între furtunele cari amenință uropa. Așa soiiile mai recrutî, venite din Constantinopole, ne spună că armata turcescă a primită ordină de a ocupa fruntariele României, Serbiei și Muntenegrului. „Vedurăm, în timpulii din urmă pe d. Andrassy, ministru-președinte al Ungariei, cerându de la cameră una credită de 5 milione fiorini, pentru înarmarea și mobilisarea honveștilor, era pre guvernulu din Viena, închiriândă negoție cu industrialii cei mari pentru liferărî pre sema armatei; cu unii cuventa Austro-Ungaria se pregătesce, înarmeză. De asemene și Anglia. Și are ce se însemne aceste pregătiri altace, de câtu preludiulu unei conflagrațiuni europene, unui resbelu generalii? „Și acuma, analizându pe scurtă activitatea și conduita stateloru europene, se vedemü ce se întâmplă în Romănia, de carea suntemu mai multă interesați, de câtu de ori ce alta ? Intru adeverü, ne coprinde să terore panică și inima nóstra se sfășiră în dureri și convulsiuni, fiindă constrînși a constata că actualulă guvernă romănul personifică tóte relele, tote slăbiciunile, numai energia, patriotismul și românismul nu. Elfi, ca și vericare guvernă antinațională, pare a se mulțămi cu pronunțiarea camerei, făcută cu privire la interpelațiunea d-lui deputată Blaramberg, că adică „Romănia va fi acolo unde va fâlfâi drapelulu Franciei.“ Ne bucurăm pentru acestă dechlarațiune francă, provenită din inima de frate către frate, și și noi ama dechlarata și dechiarămă și acuma că inima noistră nu póte bate pentru altul, decâtă pentru Francia, și că simpatiele nóstre nu pot fi de câtă simpatie pre cari le nutresce frate către frate. Aceste însă sunt numai frase frumóse și fără vieță. Noi, din parte-ne, amü asceptatü ca, în urma sus- numitei dechiarațiuni, camera se se fie dechlaratü că observă nu neutralitatea simplă, ci neutralitatea armată; ama acceptatü, ca guvernul a se fi cerută de la cameră una credită pentru înarmarea țarei; ama asceptata ca ela se fi cerută de la cameră permisiunea pentru a con^iăma sub arme tótă armata și, în fine, ama așceptatü ca guvernul a se fi manifestată că politică naționale, demnă de națiunea română. „Dérü ce severi j guvernulu nu numai n’a corespunsu detorințeî séle, ce o are iadă de țeră și națiune; nu numai că a desconsiderată tóte câte le înșirarămă mai susü, ci, ce e și mai multă și mai durerosű, elu a facutu pendințe sortea, esintința și veritoriulu României de la grația și favorulă nu scimü alti cui, pote ala Rusiei sau Prusiei sau scie D^ea de la alti cui, elu a umilitu țara, lăsându-o fără armată și fără apărători în timpi atâta de viforoși, precumu suntu acești de acuma: a prelungatu corpurile legiuitóre, prin urmare, a îndepărtată și refusat și consiliulă națiune!, pentru ca cu atâta mai neconturbată se’și pe mama loră, după cumu mama lor« a mai supțire de câtv a pastri, și se trebui FOSTIA ROMANULUI Fritz de Neueneckein. Multe luni după acesta, ședeam« în fundulu gradinei, cu tatălu Gretlei, pe aceaașî băncuță, lângă stubei. El« Își fuma lulcița lui cea mare de porcelan« și se uita la mine cu coda ochiului. Eu credeam că are să «mi impute purtarea mea, pentru că mărturisiam« Gretlei c’o iubesc«, ș’acesta este uă mărturisire destulă de gravă, care pare se aibă multe urmări, cândö părinții nu scia nimica , d’aceaa erama și cam« încurcata și «mi suceamö bretelele pentru a face ceva In acesta moment«, ca din întâmplare Gretli intră în grădină, apoi voi se ésa, déru tata-8e- o rechlămă. Ea era ripilare cadele internae pe umere și sórele de vérá venia de ’î d’auria gâtul« și ’î pârlia pelea, ca pentru a face se se vedi mai frumoși ochii ti albaștrii, decolorea florii nu me uita. 1« mé turburai«, și tatăl« Greciei védu acesta atâta de bine incât« smîrjise: — Aide, copiii ce sunteți améndoui, nu ? A vedé „Rospanulu“ de la 29 și 30 Iuliei, trebuie se faceți secături, ve iubiți, ved« cu, ei bine 1 iubiți-ve, sunteți douî bravi copii Tu, Fritz, n’ai așia mult« supt sare, părinții Ai nu era« bogați, déru era« omeni onorabilî și sângele apă nu se tace. Muncesce și caută se dai present« Gretlei, la diua căsătoriei, lanțulu de argintă ală corsetului, apoi d’aci încolo lucrul« va merge de sine. Cându Gretli au țji pe tatăl« ei, se roși și 'ncepu a plânge. N’am pututu nici vă dacă se scie pentru ce. Cât« despre mine, aceste cuvinte me emoționaseră atât« de tare, încâtă abia ’mi aducu aminte că parc’amu voita se sărut« pe tatăl« Gretlei, dar« elfi îmi zise . — Uite, gugumanu ', dar« sărută mai bine pe Gretli, plăcerea 'ți va fi multu mai mare. Sărutai iute pe Gretli ; ea avea obrazii ferbinți și acoperiți de lacrimi. Apoi, pentru ca fericirea se fiă deplină, și mama intră în grădină ; ea păru cu totul« în mirare, déru aflai mai târzi« că ea scrise tot« ce se petrecuse. »■ Aide 1 Fritz, n’ai so ofereset ce-va Gretlit la fiua ei, care este mâne? Vei veni se prânzesc la noi. Cu ce bună femeie era mama Gretlii, o vede și acum« zîmbindu, sbutându’șî fata și ștergându'i ochii cu șorțul« ei celu mare de pânză albastră de bumbac«, atât« de nuc», atât« de curat«, încât« îți părea că e de atlas«. Gretli nu mai plângea, dérü era forte emoționată, și eö stamiu între toți ca un« idiot». In fine, mama și cu tata eșiră la braț« din grădină, și remăsei singur« cu Gretli, care părea că e supărată pe mine In dosul« nostru albinele biztiac făr încetare, intrând« și eșind« cu sutele din stubeiele lor«, apoi facându se se mcovaie supt greutatea corpului lor« crinii albi cari se deschidea« la surele de Iulie. Me apropiai încetu încet« de fidanțata mea și o luaiu de mănă; ea tremura, dar« curând a începu a zlmbi; in fine încet»încet« emoțiunea fu înlocuită de încredere. — Căt« avem« se simți de fericiți Fritz Iuise ea; vom« fi la două pași d’aci, căci gândesc« că tu ai se vrei se șed« la tine acasă » — Dar drăguța mea, vei ținea căsuța nóstru cu îngrijire, ș’apoi, când« vei vrea, vei veni se ajuți, ș’aci acesta va fi fórte lesne pentru, că la noi nu va fi asta multu de lucru la ’nceputa. Mai tânjiu, déci vom« avea copii, îi vei cresce, după cum« mama tea a crescută pe ai sei, și ei vor« iubi iubita pe mama iei. ■ pace lână forte molicică. Pe căndu vor biamö, porumbii de la căr- Toți câți era« faciă Începură a rîde, ciumă se alunga« uinco pe acoperemente. In acea ți prâaitul« se prelungi multă cea-a ce ne făcu pe amândoui sa videme, timpu; băutăm«n care un« pahar» mare A doua ji, cănd a veni ora prinsului, sim- de vin« alb« spura egânlă, care e delicios« ții bine că posițiunea mea se schimbase, după ce ai mâncat a uă bucată de slănină și că trebuia se me pofta ca Ci« către bunii afumată cu bună fasule verde și jumărî cu mei părinți. Me ’mbrăcai« cu îngrijire, apornt« mersei« un grajdu și legai« uă cordea al- După prinț«, făcurăm« toți vă preumbastra la gâtulu unei frumuse oițe, albă de blare pe deal«, intrită pădurice, unde mai totu, și la sunetul« clopoțelului ei, intrai« fără să se petrecură stranie evenimente;der« la cârciumă cu presentulă meu, p’atuncî uu se găsia« printre arbori glonte — Ecă, ecă ! Gretii, ti strigai« cum« o scopelărie de soldați francezi. Culegea! fragi, zârile, éca pentru ^lua tea, seară, mare, și printre frunze mersele ’și Gretli alergă de luă oița de gât«, li aretau ciocul« lor« cela galben«, fluierând« de pe pane de secară cu sare ș’atunci oița și respundându-șî una alteia. Pe unde începu a sări prin bucătărie, restul năndo trecea sarele erau tufe nalte la piciorele scaunele, speriându pisica și pe cănicari căroraa culegea! Saner-Klee care recem cuteza« se latrezește pe călătorulii însetata. Ș’apoi Hans Atunci, unul din căruțașii din Friburg, și Gotlieb cântau afătă de tare, în citit tot« care ’și bea păhărelul« cu rachi« în bucă- satulü putea seiaudă. Dómne ! ce ți frjtăriă, se uită și esamină multa timpu lâna 1 mesa! Nu sunt« multe asemene în viteji, oiței jiconde : !Ș» «’am uitat-o nici uă datat.... — Minunată, minunată, e móle ca mătasa; deci veți îngriji-o bine, ia fiăcare I tunsóre veți avea unu bun« pachetu de lână și’lQ veți vindec’unu buna preță la Berna, pentru că domnele au pelea de pe pulpe » (Va urma). A. Meylan.